Strumfi de iulie-august 2007(205)
Raspunsuri - Pagina 7
ioanaiub spune:
"fabrica" noastra e de fapt o companie 
, eu fac haz cand ii spun "fabrica" ... compania noastra, in timpul anului face sponsorizari, in special la gradinite, scoli, biserici, asa ca in perioada sarbatorilor beneficiarii sponsorizarilor vin sa ne colinde 
au fost asa draguti, mai ales astia mici, erau ca niste spiridusi ... a, si actiunea nu a fost facuta de capul lor, parintii si-au dat acordul scris sa-i scoata pe copii din gradinita si sa-i aduca la colindat, copiii fiind foarte mici 
. au fost cu ei doua educatoare si doua mamici, la vreo 20 de copii
Mamica de David Iulian (07.01.2005) si Mara Teodora (12.07.2007)
_
"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea." - Hippocrate
musso17 spune:
n-am reusit sa plec..ma duc cu autobuzul..si cu copchil dupamine caci n-am avut cum sa-l duc la gradi
nico,alina..multumesc
alina,am vazut si eu pozele,iti intorc lauda...d-na in albastru e educatoarea?pare tare afectuoasa si atunci te cred ca e perfecta.
lulu77 spune:
georgiana, da, d-na in albastru este educatoarea.Copiii o adora efectiv.
Alina, mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)
bazar umanitar
ioanaiub spune:
am vazut Craciunelul Mihnea, dragut tare 
si aseara l-am vazut pe Luca, ce mandru era el de papionul lui
Mamica de David Iulian (07.01.2005) si Mara Teodora (12.07.2007)
_
"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea." - Hippocrate
monicabo spune:
Ei, serbarile ar trebui sa fie o sursa de bucurie, ca-s cu totii acolo, in centru, ca au spectatori...
Dar copilasii nostri sunt mici, si resimt emotiile in mod diferit... unii plang, unii stau mai bosumflati, altii sunt dagajati si tropaie non stop... De ex Andreea mea n-a plans, a spus tot ce a avut de spus, insa o vedeam ca avea emotii, era un pic incordata, pe la dansuri mai topaia si ea mai linistita...deh prima ei serbare
Copiii care plangeau nu au fost obligati sa zica nimic daca nu au vrut, nici parintii nu au insistat, pentru ca oricum nu aveam acces la copii, educatoarele ii dirijau, incercau sa-i aduca la microfon, nu vroiau copii, nu vroiau, nu a fost nimeni fortat.
Toti copiii au primit aplauze indiferent ce au facut.
Au fost copii care au plans la inceput, dar care pe parcurs si-au revenit, si pe final au fost ok...
La anul sigur va fi altfel, vor creste, isi vor gestiona altfel emotiile, se vor cunoaste mai bine si intre ei, colegii...
Inghesuiala si spatiile restranse nu-mi plac nici mie, si constituei o sursa suplimentara de stres, cand vad astai mici atat lume, buluc, miscandu-se catre incotro... Asa la o sala mai mare, s-ar vedea totul mult mai "aerisit".
Si noi ca oameni mari suntem diferiti..unii mai emotivi, mai timizi, mai infipti, mai tupeisti, mai nu stiu cum, doar ca noi stim sa ne mascam defectele...
Eu de ex. sunt si eram o persoana cam emotiva, cam timida, nu am tupeu, de ex. la scoala ma pierdeam total daca ma lua vreun prof mai tare la tabla, "hai zi repede ca altfel iei 2". Orict de bine stiam, ma blocam si nu eram in stare sa zic nimic. Luam 2-ul cu felicitari si uneori nu meritam. In schimb, daca ma lasa putin la tabla sa ma gandesc, sa-mi adun ideile, atunci era totul ok, dialogul curgea ok. si luam nota buna (am fost o eleva buna, nu de 10 pe linie, dar buna). La fel, la "scris" era totul ok, caci la fel aveam timp sa ma gandesc un pic.
Asa si cu copiii...
Monica cu 
Andreea Ioana - 11 iulie 2007
Povestea sarcinii si a nasterii
si 
Ana Maria - 13 noiembrie 2008
Povestea nasterii super rapide a Anei Maria
valen spune:
Frumoase pozele Lulu 
Anto, sa-ti fie de bine concertul; eu n-am mai fost de multa vreme la unul...Musso, eu n-am apucat sa-ti vad baiatulDin ciclul tara arde si baba se piaptana: mi-am facut blog 
Mi-am descoperit eu o mare pasiune in a face bijuterii de fantezie si ieri am zis sa pun o parte din ele in vazul tuturor. daca vreti, puteti arunca un ochihttp://gabrielladesign.blogspot.com/
madabout2003 spune:
Buna ziua!
Nu pot sa vad pozele de la servici, dar ma bucur ca in mare a'ti fost multumite de serbari...
Aici nu e nici o serbare...au avut intre ei masa de Craciun la cantina cu un meniu mai special...(atat de special ca nu era afisat - sper sa nu ii fi imbuibat cu foie-gras....) si dupa amiaza au facut un fel de bombonele din fulgi de orez cu ciocolata - f bune de altfel! A si ne'au aduns un fel de felicitare cu Mos Craciun desenat de ei...seamana intr'un fel dar sunt foarte aplicati spre stilul abstract !
Strumfii bolnaviori sunt mai bine?
MADA mamica de www.comboost.com/Gallery/GalleryDisplay.aspx?r=7359578&ab=1&n=0" target="_blank">Emily 07/08/07
karligutza spune:
hello la ceas de (spre) seara...
in primul rand vreau sa le transmit tuturor strumfilor bolnaviori sa se faca sanatosi cat mai repede si cat mai bine; suferim si noi in tacere langa voi "sub influenta augmentinului" pentru ca Adeluta are si ea o reactie otica la ambele urechiuse, dar bine ca nu foarte grav... si totusi la tratament s-a decis antibiotic! as fi vrut sa-l aman dar la o zi dupa control, cand credeam ca scap doar cu Nurofen, a reinceput Adela sa-mi spuna ca o doare o ureche; deci am pus mana pe medicamentul temut si i-am dat!
in al doilea rand salut aparitia noului blog "bijoux" si iti doresc draga Gabitz muulta bafta si si mai muuulta inspiratie! sa ne faci praf pe noi cu creatiile dar si pe sot cu bonurile fiscale! si spune-i din partea mea ca il incurajez sa aibe rabdare pentru ca nu se stie nicioadata cand te vede ochiul magic al vreunui mare designer de la vreo casa de moda si iti ia toata colectia dintr-o suflare! 
si in al treilea rand, dar nu ultimul, am sa va povestesc si despre serbarea de la noi, dar poze nu am de aratat pentru ca ale mele sunt jalnice, nu stiu cum am reusit sa le fac blurr pe toate! asa ca pt.poze astept poze de la colegii nostri de gradinita care au facut poze si cu aparate profesionale.
Asadar, atat noua, cat si Adelutei ne-a placut foarte mult la serbare pentru ca a fost aproape perfect. Adica ce sa ne fi dorit mai mult? poate mai multe cadouri de la mosul! Locatia aleasa (undeva in afara gradinitei) a fost foarte buna pentru ca a fost spatioasa, calduroasa si frumos aranjata. Spectacolul oferit de copilasi, doar cei de la grupa mica (cred ca 27), a fost atat de emotionant pentru mine la inceput incat mai mai imi venea o lacrima in coltul ochiului , insa si aceasta de bucurie sa vad asa ‘o manutza de oameni’ care fac “spectacol” pentru noi toti.. pentru bucuria lor de a se infatisa in costumasele lor de sarbatoare, de a canta, dansa si a spune poezii la microfonul adevarat! (Adeluta de cand viseaza la microfon adevarat ; am fost odata la un concert in aer liber cu Smiley si dupa ce a terminat Smiley de cantat, in timp ce isi strangeau catrafusele de pe scena, am fost sa cer "putin" microfonul adevarat ca sa cante si Adeluta nitel... a fost amuzant, ce sa zic... gata, inchei paranteza!) pentru ei cu adevarat o incantare; cei mai multi dintre copii au fost relaxati si degajati, nestingheriti nici de aglomeratia de parinti care se constituiau in auditoriul lor si nici de blitzurile aparatelor foto care mai de care mai alert in a face multe poze frumoase. Chiar a fost foarte frumos. Si cu toate astea, un singur baietel plangea ca o vrea pe mama stand pe scaunelul lui din semicerc (asa au fost asezati)- cu toate ca era la o margine si mamica se afla chiar in spatele lui; strange, dar na, se intampla, emotiile! Si o alta fetita a spus poezia in soapta! A fost dragut si bine gandit ca le-a pus o masuta cu o coronita din beteala pe ea ca si pupitru la care chipurile se opresc si spun poezia... educatoarea fiind prima de dupa masuta practic ei se simteau ca la gradi probabil si spuneau poezia in primul rand educatoarei si-apoi celor din spatele ei, parintilor spectatori. Plus ca eu cred ca primii la microfon au fost cei care au fost "cititi" de educatoare ca fiind mai indrazneti/mai curajosi... asa au prins curaj cu totii; conteaza mult puterea exemplului.
Totul a fost conceput in asa fel incat nici nu ne-am dat seama cand s-a terminat si cu toate astea a durat ceva timp. Dar va spun, eu as mai fi stat la serbare... 
S-a inceput cu recitalurile de poezioare de iarna/de Craciun ale fiecarui copilas. Dupa 3-4 poezioare se canta un cantecel in grup, se dansa si se aplauda. Apoi iar si iar pana cand a sosit mosul! Mosul bineinteles, batran , obosit si incarcat cu un sac plin de jucarii pentru copii, dar in acelasi timp foarte fericit ca a ajuns in mijlocul lor! Si cum venea el de pe un hol mare… strigand ca mosul “HO-HO-HO!” 
copilasii l-au auzit si s-au si napustit in calea lui facandu-i astfel un culoar de trecere printre parintii spectatori pentru a-l primi printre ei langa bradutul frumos impodobit.
Spectacolul a continuat astfel (cu poezii/cantecele) cu mosul printre ei… dar niciun copil nu s-a simtit stingherit de prezenta lui, ba chiar il cautau curiosi cu privirile sa-l mai studieze, sa-l mai cerceteze… ce sa mai, asta chiar era mosul cel ADEVARAT! 
La sfarsit, cand toti copiii si-au spus poezioarele, Mos Craciun s-a declarat multumit se si odihnise bine pe fotoliul oferit, asa incat nu i-a mai ramas decat sa scoata papirusul si sa ii strige pe toti in ordine alfabetica pentru a le spune cate doua vorbe (care a fost cuminte, care e destept si frumos, care nu prea-i atent la activitati sa se indrept; care plange dupa mama la gradinita sa nu mai planga , etc… ) si a le inmana cadoul mult visat de ei! Cadoul de la MOS CRACIUN!
Cum ziceam, eu as mai vrea o data la serbarea asta! toti copiii la buchet au fost asa de scumpi! 
karligutza
sunt mamica Adelutei 
are mama o fetita... are si un blog!
_
ALAPTATUL HELPLINE
_
CarlaV spune:
Salutare!
Nu m-am indurat sa nu citesc din urma, va spun 2 vorbe din ce am retinut, dar m-am gandit frumos la fiecare dintre voi .
Anto, sa va fie de bine concertul, vreau si eu.
Nico, ma bucur ca Alex este bine.
Georgi, esti o draguta, ca de obicei. N-am apucat sa vad pozele cu Mihnea, poate reusim odata sa ne vedem in persoana.
Lulu, ti-am admirat pe Luca, ma bucur ca a iesit bine serbarea.
Karly, imi pare rau de reactia otica, augmentinul e cel mai mic rau, noi am patimit urat.
Vivela, ai niste copii superbi!
Monica, va pupam si pe voi, poate ne mai vedem.
Mychy, da, a inceput nebunia cezarienelor planificate inainte de termen, se duc banutii la ginecologi in zilele astea cat pentru tot anul.
Fetele mele sunt pe calea cea buna. Sabina si-a revenit nesperat de repede, dupa ce luni era aproape de soc septic, azi pare un copil normal. Inca are branula si mergem pana luni la tratament, dar in rest este bine, mi-a dat multe emotii.
Larisa a fost cu febra 39.6 - 40 de la rotavirus timp de 3 zile si jumatate, vad ca incepe si ea sa vomite mai rar, sa manance putin si sa se invioreze, iar febra a scazut brusc fara sa-i mai fac nimic, eu zic ca merge spre bine. Am reusit sa o hidratam si am scapat de internare.
Sotul se drege, greu si zgmomotos fiindca tuseste rau noaptea, dar s-a ridicat din pat si ma mai ajuta prin casa.
Eu incerc sa fac de toate, atat cat reusesc, ma doboara drumurile pana la spital si inapoi, traficul este absolut ingrozitor cel putin in sectorul 2, aluneca rau si se mai trezeste cate un cretin sa schimbe benzile brambura ca sa ma fac eu sanie incercand sa-l evit. Una peste alta, deocamdata sunt intreaga, la fel si masina. Cred ca ma paste o raceala, nu m-ar mira deloc.
musso17 spune:
cristina,n-am apucat sa-ti raspund caci fii-miu a monopolizat laptopul si ca atare a treuit sa-i pun masini pe vplay vreo 3 ore,dar vb noi luni.
multumesc fetele de aprecieri la adresa fiului,ii frumos si sistet ca doar orice cioara isi lauda puiul.
ma bucur sa aud ca exista si serbari frumoase si emotionante.
valen,am sters pozele caci n-am avut cum sa-l prind pe fii-miu singur si na,nu vreau sa fac public prea mult alti copii,dar poate le mai pun luni...acu sa intru si eu pe blogul tau caci eu sunt fan bijuterii,in special cele handmade ca 's facute cu sufletul.
anca,cu mare drag,stiu cum e sa fii "singur" si stiu si fricile si cat e de greu sa te imparti.o mare imbratisare..esti o mamica tare curajoasa.