Floricele de liliac Mai_Iun !Vin Sarbatorile(43)
Raspunsuri - Pagina 17
veronicach spune:
uitasem
multumesc fetelor care au raspuns legat de articolul privind diversificarea
tablespoon eu asa traduce lingura si nu lingurita
teaspoon e lingurita
eu i-am diminuat cantitatile lui Matei 50 gr fructe, 100 de supica- pireut
seara ii dau iaurtel bio amestecat cu cereale
nu stiu daca e doar coincidenta dar de cand cu iaurtelul, nu mai iese afara cu efort
incerc sa insist cu alaptatul, e ciudat cred ca eu voi renunta mai greu decat Matei
mamica fericita de 
cuminte Matei Sebastian 10.05.2010
bebe 
taty_ana spune:
diana asta stiam si eu ca in final trebuie sa ramana cu 2 mese de lapte una dim si un seara....referitor la banana, am pus in blender o banana mai mica,2 prune si cam jumate de cutie mica de iaurt....mi-a iesit cam o zeama lunga,am pus prea mult iaurt da i-am dat asa,a mancat 160-180ml cu lingurita,restul ce-a ramas l-am mancaat eu ca era tare bun....eu una nu stiu ce cantitate de hrana solida ar trebui sa manance un bb de 7 luni,adica as vrea sa stiu macar asa de referinta sa ma orientez,acum a papat bine zic eu da i-a si placut,de regula face mofturi dupa 40-50g
am vazut ca sunt bebici bolnaviori...sanatate multa si nopti linistite!!
Madamar spune:
Eii, deja va aglomerez azi:).
Dienutza, multumesc pentru intentie, esti o dragutza! Daca va mai fi, cu alta ocazie...
Nici Cora nu avem, de la Kaufland am, produse de Fackelman, dar calitatea este ...indoielnica. Azi le-am folosit: am facut fursecurele din coca ramasa de la casutza, si a ramas destula. Miine sper sa reusesc sa o montez... ca nu am avut vreme si de asamblat astazi... Laura, sper sa nu aiba nimic daca mai sta asa, neasamblata, casutza, ci numai gata de lucrat cu ea:). Si inca o intrebare: tu i-am facut si "baza" - ca eu nu... abia dupa ce am terminat aluatul am realizat ca nu am baza casutzei noastre, si alta coca nu mai fac;)).
Si sa ma laud cu ce mai face maimutica mateo:): in seara asta isi imita bunicul. Bunicul tusea, o tuse produsa de tabac, iritativa, cu "curatare" de git, iar Mateo la fel, in dorinta de imitatie:). Am incercat ulterior cu totii sa il provocam, facindu-ne ca tusim: si el la fel:)) - deci sa te tii de-acum la imitatii:).
Vero,
ai mare dreptate. Si eu voiam sa spun ca-s multe 15 pungutze... da deh! Nu am rezistat sa nu bucur pe cei dragi, initial cu calendarul lui Mateo... si cum calendarul "gol" nu dadea bine a trebuit sa pun fiecaruia cel putin cite o chestiuntza de decor, luminare, etc. Si uite-asa...
Referitor la alaptat, nici eu nu imi imaginez cum va fi ... cind nu va mai fi un bebe alaptat, avind in vedere placerea cu care impartasim impreuna acest act.
Lui Mateo nu ii place iaurtelul, e drept ca i l-am servit pur, si nu m-am abtinut sa nu ii dau cu lingura, ca singur nu stia sa il "abordeze". Nu stiu daca nu cumva il deranjeaza tocmai ca e ... pastos, si el si-ar dori ceva mai bucati.
Pentru ca a avut un scaun super tare azi am incercat sa linguritesc (nu ma abtin si eu:) ) la niste supa, si se opune, insa vrea sa bage degetele el in castronel. E tare interesat de ceea ce se gaseste acolo:).
tatiana, interesanta ideea de banana cu iaurt, insa daca e bucatele in iaurt cred ca nu mai e acelasi lucru, nu?
Miine fac si eu virament stelutei de mare, ca am in minte un drum la banca.
Va las acum! Ma gindesc sa imi ocup timpul cu niste articole interesante.
SI va dau ceva de citit, pentru ca tot am scris:), pentru mine, pentru a nu uita fericirea aceasta:).
Alaptarea - naturala in sfirsit!
De ce am intitulat acest articol asa, vei vedea abia spre sfirsit, insa sper sa ai rabdarea de a citi pina la capat:). E o poveste frumoasa, cu un cuprins fericit si pentru care imi doresc si un sfirsit pe masura.
Mi-am facut timp sa scriu abia acum, o data pentru ca am de marturisit un nou succes in domeniul alaptatului “nostru”, si inca o data pentru ca pina acum amintirile acestea ma ravaseau. Am asteptat sa ma pot stabiliza si sa pot scrie frumos, asa cum merita acest subiect.
Povestea reusitei de a-l alapta pe Mateo apartine Divinitatii, asta e cert! Am cerut sprijin in timpul sarcinii, am citit, mi-am facut probleme (multe probleme), mi-am achizitionat pompa electrica (plus una manuala, model de pe vremea bunicii fetita), crema Garmastan, m-am bucurat prin luna a 5-a cind au inceput sa imi apara picaturi de colostru, cit sa pateze foarte putin sutienul sau tricoul, am citit despre insuccese si mi-am impus sa reusesc; aveam exemplul Adinei (si al altor mame care reusisera), insuficient detaliat, insa era un exemplu pentru “asa da” si speram mult in idealul de a reusi si eu sa ofer puiului meu un start bun in viata, primul cadou pretios: laptele matern, de care avea sa aiba atita nevoie si la care are avea sa aiba cel dintii drept!
La prima intilnire cu puiul meu, acesta mi-a fost pus la sin: a fost un moment mirific in care gindacelul meu a prins instinctual sinul si a inceput sa suga; ii placea mult caldura trupului mamei lui, faptul ca era tinut in brate si poate si seva calda pe care o gasea acolo (colostrul) astfel incit adormea des. Nu intotdeauna prindea sinul bine, iar eu stiam doar teoretic despre cum trebuie sa i-l ofer (sa aiba in gurita tot mamelonul, in caz contrar nereusind sa suga sau/si soldindu-se cu ragade ). Personalul calificat din spitalele romanesti (o asistenta, de la copii, ce lucra in ture de 12 ore) trebuia sa deserveasca un intreg etaj de saloane si rezerve (cu bebelusi si mamici, unele mai tinere si neexperimentate, altele mai relaxate si mai cunoscatoare, aflate la al doilea copil) si de cele mai multe ori intilnirea cu asistenta dura citeva minute (2-3), in care-ti spunea ce si cum, ramanind sa te descurci singura. Nici pe departe suportul mult-trimbitat privind alaptarea, noh!
Sentimentul de a-ti simti copilul la sin, hranindu-se din ceea ce natura a creat pentru el este minunat, insa sensibilizarea mamelonului, din cauza suptului defectuos ma facea sa amin momentul in care-l voi pune pe Mateo mereu la sin (adica si la 10 minute, si la 5, daca micutul o cere); in “sprijin” imi veneau asistentele, cu nelipsitul “supliment” din canile de inox, si nu cu sfaturi concrete. Am inteles din spusele lor, doar vorba aia, ele stiau cum e “mersul”, ca laptele “va veni”, sa nu imi fac grija si sa ii dau copilului supliment; sareau si cu solutia de glucoza de 5%, pe care o numeau “ceai” (desi alaptatul exclusiv nu “se pupa” cu acest “adaos”), atunci cind mama dadea semne de suprasolicitare pe motiv de bebe plingacios (Mateo nu a primit “ceai”, insa colegul de rezerva, David Carimb, da, si, intimplator sau nu, saracul a adormit instant imediat dupa, fapt care ne-a dat voie sa ne gimdim la faptul ca e posibil sa il fi linistit cu cine somnifer).
Ziua de 20 mai a trecut pe nesimtite si nu am apucat sa sufar prea mult, stiind ca nu am lapte inca (in cazul cezarienelor secretia lactata se instaleaza mai greu ca in cazul nasterilor naturale, si acest lucru putea dura pina la o saptamina chiar), insa vineri, 21 mai, dupa stresul suferit cu privire la hemangiomul occipital (este sau nu este hemangiom, ce inseamna de fapt asta, este oare el suficient studiat, l-o fi mostenit de la mama, etc, etc…), apoi cu rezultatul la testul privind hipoacuzia bilaterala (replici de genul “bucurati-va ca aude cu o ureche”, bla, bla…), la gindul ca a doua zi ma externez “fara lapte” imi venea sa ma urc pe pereti! Si la vederea colegei de “celula” (rezerva, stiu:-) ), Tatiana si a puiului ei, David, care deja nu mai avea nevoie de supliment chiar ca o luam razna. Si am inceput sa pling, pe diverse motive: hemangiom, test, lapte… si cred ca daca ma gindesc bine, mai erau citeva motive .
M-au gasit asa si dr. Scurtu si dr. Mihaila si Viorica. Fiecare a oferit sfatul lui: dr. Scurtu mi-a spus ca el in primele 3 luni de viata ale unui bebelus a vazut si tatici plingind, nu numai mamici, si sa nu ma dau batuta in fata “micului tiran”, dr. Mihaila mi-a spus ca nu a vazut niciodata lacrimi in ochii mei, motiv pentru care ma roaga sa-mi revin pentru ca hemangiomul nu pune nicio problema, hipoacuzie unilaterala sigur nu exista iar cit priveste tzitzele sa ma relaxez, va veni si laptele. Viorica, probabil bine intentionata, m-a tras de tzitze, asa cum faceau toate asistentele ce schimbau tura, ca erau de la copii sau de pe obstetrica. Mameloanele erau sensibile de la atita intins, si toate astea degeaba: lapte inca nu era; si dupa cum spuneau unele “cunoascatoare” aveam canalele infundate si riscam infectii ale sinului prin aglomerarea de lapte in canale, atunci cind secretia lactata avea sa se instaleze, pentru ca citez acum din Mihaila “si cind vine, (laptele) intra ca trenul in gara”; auzisem de “furia laptelui” dar speram sa nu mi se intimple, credeam ca voi ramane la capitolul “ragade” iar apoi alaptatul va deveni un maaare succes:).
In a doua noapte impreuna cu Mateo, cind laptele tot nu venise, l-am implorat pe Dumnezeu sa ma sprijine sa imi pot alapta copilul… si ceva s-a intimplat:). Copiii nostri (Mateo si David) tipau la intrecere, si in schimburi: David cistiga de fiecare data;). Am stabilit, de la noi putere (mame necunoscatoare, tinere si exacerbate in atitudine), sa ne tratam copiii cu picaturi anti-colici. Le dadusem pina atunci Sab Simplex, insa cum stiam despre Infacol ca e foarte bun, si cum David manifesta in mod cert dureri de burtica, taticul lui a adus. Intr-o repriza de plins a lui David, dar si a lui Mateo, intrebind-o pe Tania cum se dau aceste picaturi, mi-a spus asa: “tragi pina la marcaj, pui in lingurita si amesteci in lapte”. Trebuia deci sa trag cu pipeta pina la marcaj, sa pun in lingurita si sa amestec in lapte: asa am si facut. Era 12 noaptea! David s-a linistit dar Mateo nu! Nu, pentru ca nu vrea sa mai pape deeeloc din supliment! Dar nici nu punea gura. La sin insa se linistea si dormea bine: actul de a suge il calma, gindesc eu, pentru ca el avea nevoie de sin, si nu de lingurita. Stau o vreme cu el in brate in scaunul cu spatar, din plastic portocaliu, (situat in rezerva portocaliu, cu dulapuri, noptiere si masute de schimbat portocalii – da, totul era portocaliu sau nu, in contextul in care Romania cea in deriva este condusa de un marinar portocaliu), insa m-am resimtit dupa o vreme… Am urcat in pat, cu mare greutate, si asa adormit cum era l-am pus pe pieptul meu pentru o vreme si am atipit – poate 10, poate 5 minute – ca a inceput sa scirtiie din nou. I-am facut loc linga mine, in stinga mea si l-am tinut la sin: cu disperare nu a dat drumul obiectului datator de hrana, insa sec, pina cind nu s-a facut lumina. Eu nu am dormit deloc, veghind la gigilicea de linga mine: prezenta lui acolo, atit de aproape de mine, si lipsa increderii in instinctul matern, m-au tinut treaza. Mamelonul ustura atit de rau, ca nu pot descrie in cuvinte: stiu ca prezenta si a unei textile pe suprafata lui imi cauza usturimi ingrozitoare.
Ora 6 aduce noua cana de supliment, insa Mateo adormise in sfirsit, si a dormit bine o vreme. Ca si in dimineata precedenta am facut cu Tania “bilantul” noptii trecute, in care David al ei dormise, in sfirsit, citeva ore. I-am spus ca eu nu am dormit deloc, ca Mateo a supt, ca acum ma ustura de mor sficurile, si ca parca vad cum ceva se misca pe sub piele: ea-mi anunta: e laptele! Asa am patit si eu! E laptele! de oboseala, nu ma puteam bucura: stiam ca am canalele infundate… Dupa cum spunea Gina, sunt 20 de canale/mamelon – cind sa imi desfunde Mateo atitea??? Ravasita, obosita, primim din nou vizite din partea medicilor nostri. Ma “laud” cu ragadele mele si Mihaila ma sfatuieste sa aplic propolis pur, amestecat cu miere de albine (nici acum nu am gasit, nimeni nu are propolis in stare pura, ci doar amestecat cu alcool), grasime (in genul untului) si sa stau cu sinii descoperiti cit mai mult timp din zi. Doctorita Taniei mi-a spus sa imi cumpar din farmacie, pentru acele ragade protectii de cauciuc de la Chicco si sa alaptez, va fi bine.
Dumnezeu, da, din nou el, mi-a mai scos in cale un binefacator: o asistenta de pe obstetrica, cunostinta a colegei de rezerva mi-a vazut sinii, si cu ochi profesionisti cu adevarat, a pus verdictul: canale infudate! Mi-a spus ca laptele va veni si ca e neaparat sa ma ajute, pentru ca altfel nu ma vede deloc bine, singura acasa, in halul ala. Desi ma durea rau de tot, am acceptat mina intinsa, mi-am luat un prosop curat (dupa cum mi-a indicat) si o sticla cu apa (simteam o sete teribila, poate ca eram si febrila, nu mai stiu) si am mers in cabinetul in care se efectueaza toaleta lehuzelor. Ma ingrozea faptul ca mediul nu este steril, ca ma pindeste riscul de a lua cumva acel stafilococ controversat, dar m-am asezat si am lasat-o pe Flory sa ma “macelareasca”. A fost un procedeu foarte dureros, imi venea sa o musc de mina, i-am si spus acest lucru:)) – dar inimoasa, fata si-a facut treaba: a umplut prosopul de lapte si mi-a spus ce sa fac “in caz de” fac febra si nodul, cind si cum sa alternez apa calda si rece (inainte/dupa alaptat), sa pun cartof sau amidon de porumb facut pasta pe zona tare, etc.
Simbata a urmat externarea. Am venit acasa cu un copilas cuminte si mic si niste sini imensi; asta simteam: nu mai incapeam de ei, erau mari si durerosi.
Am cerut sprijin de la Coca, cu privire la propolis. A gasit doar varianta de propolis pastrat in alcool. Am facut o pasta din miere si propolis in forma mentionata, am aplicat-o pe sini, m-am ”tras” in folie alimentara si am dormit 2 ore in sufragerie. Gindacelul meu a fost cuminte si m-a lasat sa ma odihnesc, in supravegherea lui tati si a bunicii, prin rotatie.
M-am trezit in mai putin de 2 ore jumate cu sinii congestionati si super congestionati! N-aveam incotro: trebuia din nou, de data asta singura, dupa cum am fost sfatuita, sa scot laptele si sa il arunc, pentru ca nu era bun pentru Mateo – desi inca am dubii cu privire la asta…
Cu asistentza solicitata – Coca , am reusit in mai mult de 3 ore de pompat sa scot 30 ml de lapte – chin si durere, nu alta…
Noaptea, in jur de 1, dupa impachetari repetate, am inceput din nou “procesul” : la fel, cantitati mici si chinuiala cu pompa.
Duminica insa aspectul si starea sinilor a atins apogeul: erau si mai mari (sunt convinsa ca exagerez cind tot vorbesc de marime, insa cred acum ca “marimea” era data de fapt de greutatea lor dar si de durere), si mai rosii, si mai durerosi. Frisonam. Am chemat-o pe Doinita, asistenta, sa ma vada, si i-am spus la telefon ca eu cred ca am mastita. Ma si vedeam operata, clacind in acest minunat proces, pe cale sa se infiripe. Doinita m-a linistit, a spus ca nu am mastita, insa ea nu ma poate ajuta atunci, grabita fiind nu stiu unde…
Ramasa singura si incurajata de “nu stiu ce” am tinut fierbinte pe sini, si urmand traiectul dureros si imflamat, am presat pentru a elimina din nou, acel lapte care, cica nu era bun pentru Mateo - si am scapat atunci, aproape definitiv de felul in care a venit laptele “furios” la noi.
Aceste suferinte m-au facut sa decretez ca in cazul meu, cezariana nu a constituit decit 5% din suferinta, restul de 95% a fost determinata de instalarea lactatiei. Poate ca am exagerat si merita sa reevaluex putin: sa spunem ca am exagrat, insa nu mai mult de 5%, in proportiile de mai sus.
Ultima masa de lapte praf, a mai servit-o puiul meu cind avea 8 zile si eu eram plecata pentru scos firele… in rest pina la 6 luni a servit asa cum mi-am dorit, exclusiv laptic matern, insa doar cu ajutorul protectiilor mamelonare indicate in spital.
De ce? Pina sa faca Mateo 3 luni, nu am scapat de ragade, care s-au reintretinut mereu si mereu… Ce Garmastan, unt, unt de shea? la noi au dat rezultat pina la urma Bepanthen Crema si Bioclin Multi Mam.
Dupa 3 luni, cind ii ofeream sinul gol, ori il lingea curios, si atit, ori intorcea capul, refuzindu-l. Ajunsesem sa le detest, dar nu aveam incotro… erau raul necesar. Si-mi vine in minte acum o intimplare amuzanta: in octombrie eram in vizita la Doru; era prima data cind uitasem acasa cele ce in nume de cod se chemau “tzoaste”. Cind lui Mateo i s-a facut foame si am sesizat ca nu-s “tzoastele” Madalin a trebuit sa fuga la farmacie pentru a cumpara adaptoare copilului:).
Ultimul set l-am cumparat cind Mateo a implinit 6 luni, pe 19 noiembrie.
Legenda spune ca schimbarile de mediu aduc progrese: s-a intimplat si in cazul nostru. Pe 30 noiembrie am fost plecati in Iasi. Mateo a testat locuri noi, oameni relativ noi. A stat departe de mami citeva ore (3-4 ore); cind am ajuns la el, asa pofta ce-i era de tzitzi, ca oferindu-i “fara” a acceptat. De-atunci (si sunt 3 saptamini aproape) cind am trait bucurii intense, nu am mai incercat sa pun adaptorul, desi nu neg ca e posibil sa il mai pun in functiune, in caz ca Mateo va face exces de dintisorii ce vor fi, cu fiecare luna, mai multi, si mai multi.
Reusita de a nu mai folosi ADAPTOARELE ma indreptateste sa folosesc un astfel de titlu: abia acum Mateo se bucura de modul natural de alaptare, fara ingerinta tehnologiei intr-un proces firesc:).
Asta este parcursul povestii pe care inca o traim, si care imi doresc sa tina atit cit este nevoie, pina cind Mateo se va intarca.
Multumesc din nou Cerului, ca ne-a sprijinit! Eu nu uit ca am batut, si mi s-a deschis;)!
Oricita suferinta ar fi incumbat, succesul de a fi reusit a sters totul!
Mary, 
lui 
Tudor Mateo, 19.05.2010, ora 12.10 
Doamne Ajuta-ne sa fim sanatosi si sa ne crestem bebelusul in pace!
Fericita, 
puiul
Dienutza spune:
Taty_ana eu pun in blender numai fructele / legumele. Iaurtul il amestec dupa aceea, in timp ce ii dau sa manance. Eu zic ca a mancat foarte bine Emma 160 - 180 ml.
Nici eu nu am reusit sa aflu de la nimeni foarte clar cam cat trebuie sa manance un copil de 7 luni. Asa ca ma ghidez dupa borcanelele din comert - cele pt. 6 - 8 luni au cam 190 de g. Ma gandesc ca or avea si ei niste specialisti in nutritie care au stabilit care este necesarul de mancare pt. aceasta grupa de varsta.
Eu am luat un borcanel din ala si ii pun Evei mancarea in el ca sa imi dau seama de cantitate. Are si capacel, asa ca ii iau si mancare "la pachet" in el atunci cand plecam pe undeva.
Eva mananca intre jumatate de borcanel (95 g) si un borcanel intreg (190) la o masa. Parca mananca mai bine de cand ii pun si iaurt. Asa ca ii adaug iaurtul la legume, pt. ca le manca ceva mai greu. Fructele sunt oricum mai bune fiind dulci (si oricum aici ii pun branza dulce).
Acum am gasit iaurtele din acelea bio la Carrefour de 100 de g. Sunt 4 la pachet si sunt cam 7 lei pachetul. Mi se pare OK ca si cantitate pt. ca Eva nu mananca oricum mai mult iaurt la o masa. Sper ca nu va plictisesc cu referintele mele despre ce ii dau eu Evei, dar ma gandesc ca este util sa mai facem schimb de informatii si de experiente. 
Daca nu le gasiti utile, va rog sa imi spuneti, ca nu mai scriu (si nici nu ma supar).
Veronicach de ce i-ai diminuat cantitatile de mancare? Este grasut? Si ce faci daca nu se satura? Il lasi flamand? Nu plange?
Sau le-ai diminuat ca sa ii dai mai mult lapte in completare?
Legat de iesitul afara - s-ar putea sa fie de la cereale. Ii dai cumva orez? Sau de la morcov. Eu de cand nu ii mai dau Evei morcov crud iese mult mai moale afara (i l-am scos pt. ca se facuse portocalie la fata saracuta). Acum ii mai dau fiert in piuree-ul de legume, iar crud ii voi mai da doar o data, de doua ori pe saptamana.
taty_ana spune:
Diana chiar te rog sa mai scrii ce cum si cat ii dai de papa....ne mai orientam asa cat de cat desi sunt bebei mai mancaciosi unii mai mofturosi...in legatura cu iaurtul daca desfac azi cutia si folosesc jumate din ea,cealalta jumate pot sa i-o dau a doua zi sau trebuie musai proaspat dintr-o cutie sigilata....intreb si io ca-s varza la capit mancare....pana acum i-am dat campina,n-am vazut ca s-ar da in vant,azi i-am dat napolact si a mancat mai bine,probabil si din cauza bananei
noapte buna
Virgi17 spune:
Tatyana, eu cand ii fac branzica de vaci fetei, ii fac din jumate de iaurt, cealalta jumatate o pastrez in frigi pt a doua zi.
Azi am inceput si noi cu iaurtul la ora 17. I-am dat, s-a strambat ca la lamaie, facea si dintr-un oki
, se scutura, insa a deschis gurita cam pt 1 lingura jumatate de iaurt. Maine ii voi da amestescat cu putina banana.Ma avertizase dr ieri ca s-ar putea sa nu ii placa. Da, daca e fata mea, e clar ca nu ii place iaurtul, eu si la anii astia, ma chinui sa inghit un borcanel mic de iaurt, numai de nevoie si in nici un caz de placere.
Culmea...cand am fost in Franta, am mancat Activia. Superb gust, eu care nu suport iaurturile pot sa spun ca avea un gust fin,deloc acru. Aici, Activia este acra si nu imi place. La fel Tnuva, mi se face gura punga cand mananc din asta...
Asa ca, poate maine vom avea succes, daca nu, ii bag biscuite in iaurt.Om scoate-o cumva la capat.
Eu ma intreb daca ii scot si masa de la 17 de lapte, cand va mai bea lichide? ca peste zi, daca ii dau apa, mai mult de 10ml nu bea dintr-un foc. Uneori nici pe aia nu ii vrea.Am si eu o obsesie...cand bea copilul apa?
Virginia, mamica fericita de Ioana(19.05.2010) 
Dienutza spune:
Virgi eu branza de vaci i-o fac cu calciu lactic sau cu lamaie. Nu ma mai complic cu iaurt. Mi se pare buna si asa. In rest, pentru moment nu pastrez nimic la frigider de pe o zi pe alta (mai putin legumele, ca nu pot face zilnic piata 
). Ii fac zilnic mancare, deocamdata.
Si mie imi plac tot iaurturile dulci. Eu pt. mine iau danone de baut. Stiu ca nu sunt ok astea de la danone, dar mie asta imi place. Mai imi plac cele cremoasa, sau alea tnuva cu fructe dar le evit ca sunt grase si au zahar. Dar cred ca brand-urile producatore se adapteaza la specificul local - probabil ca romanii prefera iaurturile mai acre.
Legat de activia, tocmai citisem o stire cum ca in america li s-a interzis celor de la danone sa promoveze beneficiile pentru sanatate ale iaurturilor activia si actimel (ajuta tranzitul intestinal, respectiv imunitatea) intrucat nu pot fi dovedite stiintific.
Nu mai stiu, tot pe tine te-am intrebat ce biscuiti ii dai sa fie ok la varsta asta ? Ca eu tot nu gasesc biscuiti pt. 7 luni. Incep de la 8 luni. Si i-as mai da asa cate unul sa mai rontaie la el.
arturicii spune:
hello
Noi am fost ocupati in weekend. Am mers acasa la Mos Craciun sa ii dea baietii personal scrisoarea
Sabina e in faza in care se sperie de staini asa ca a plans la Mosu'. Insa cica ii aduce cadou chiar si asa.
Nati,
uite-o pe Sabina la 7 luni (noi atunci am inceput autodiversificarea):
http://www.youtube.com/watch?v=_Kvb0cXHnlo
Motivele pentru care am ales BLW sunt f clare la noi: la baieti am diversificat clasic (suc la 4 luni apoi piureuri; iar acum sunt niste mega mofturosi).
Pe mine nu ma deranjeaza sa ii dau eu de mancare si la 4 ani. Problema mea este cu CE mananca.
Eu insa am mare grija ca tot ce primeste sa fie suficient de bine preparat termic sau copt, dupa situatie, astfel incat ce baga in gurita sa se topeasca efectiv, sa isi faca singura "piureul".
Baietelul din film, dupa parerea mea, mananca un copan de pui super prajit in ulei....
Sabina de ex azi a primit prima data carne, pulpa de pui la cuptor si i-am scos eu de pe os carnea ca doar nu-s intr-o ureche sa ii dau copanul sa mai prinda vreun oscior sau vreun zgarci. tuturor
Ioana & Arturicii'S
biajitaru spune:
Neata,
Va invit la o 
.
Mary nu e asa de greu de tinut. Prima etapa a fost de 6 zile ca atat mi-am propus dar nu m-a chinuit foarte tare. Plus ca mai beau cate o cafea.Acum tin o zi proteine si o zi proteine cu legume. Am mai scapat si la cate o prajitura sau un covrig si nu a picxat cerul. Mai am 20 kg si gata ma opresc. E important insa mersul pe jos sau orice alt tip de miscare dar eu de altul nu am cum sa ma apuc.
Si inca 10 daca mai dau jos tot multumita sunt.
Vivela o sa ma uit la tine pe blog legat de ce homeopate i-ai dat pentru somn ca altfel o iau si eu la vale.
Alex a mancat si doua banane pe sapt fara probleme. I-am mai dat si biscuiti normali fara zahar cu mar. Noaptea papa ceai daca se maraie si in felul asta da gata vre-o 100 ml zilnic de ceai.
Alex oricum cand plange e de ciuda ca nu faci cum vrea el. Racneste mai mult decat plange si cand te duci langa el rade.
. Mama lui de pitic. Dar cand il vezi cum rade iti trec toate.
Pup si o zi frumoasa
Bia
aleesicoo spune:
neata dragelor
Vivela, astept sa mi dai si mie cateva detalii te rog despre acele homeopate cum i le ai administrat si cum si cat?
noi am papat piure de fructe(mar+pere)
si acum joaca
va pupam o zi placuta!
ALE fericita de printesa Karinutza Scorpiutza 
(01.06.2010)
multumesc Doamne pentru aceasta minune sanatoasa!
Are mama o fetita frumusica foc, are mama o fetita cat un ghemotoc!!