Concediul mamelor

capcaunul spune:

Se prea poate sa intru in belea, dat fiind ca sunt un idiot conform caracterizarii pe care mi-ai facut-o cu cateva luni in urma, dar nicidecum pentru confuzia ta.
www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2005/05/050528_tariceanu_economie.shtml" target="_blank">Mai am totusi o urma de memorie.

capcaunul spune:

Regulile jocului se schimba dintotdeauna. Cand s-a marit brusc indemnizatia de la 8 milioane la 85% a fost tot o schimbare de regula.
Cand s-a marit plafonul de creditare la 75% a fost tot o schimbare de regula. Dar asa-i cand regula se schimba in bine, nimeni nu pune la indoiala superficialitatea, inconsistenta si incoerenta legilor, si-si face fericit calcule pe 2 sau 20 de ani dupa care se arunca imediat cu capul inainte.
Cand regula se schimba in rau, scandal, ca nu stiam, ca nu ne planificasem, ca har, ca mar.

Pica si treaba cu schimbatul regulilor. Nu tine. Ori o acceptam in ambele sensuri, ori n-o acceptam deloc.

O familie responsabila isi face calculele doar pe baza propriilor venituri. Si chiar si atunci pune in balanta neprevazutul (concediere, boala, etc) si nu se-ntinde la maxim cu cheltuielile.

alinuk spune:

sunt uluita de resursele inepuizabile existente in discutii pe aceasta tema



Alinuk mama de Andu mik si Teo voinik

www.youtube.com/watch?v=spKBKGd6vro" target="_blank">Un vis implinit!



............................................................................
Nimic nu-i intamplator!
............................................................................

Madamar spune:

mesaj sters

bird70 spune:

Vreau sa incep prin spune ca in actuala situatie economica mi se pare o greseala sa micsoreze asa dramatic cei 2 ani. Asta pentru ca exista deja atat de multi someri iar situatia asta ar baga pe piata de munca o gramada de mame si ar inrautati situatia somajului. Nu cred ca pe ansamblu situatia tarii ar fi mai buna cu mai multi someri, iar copiii ar avea de suferit. Pe de alta parte inteleg ca statul nu isi permite sa mai mentina cei 2 ani, o masura sensibila ar fi reducerea treptata, ceva gen 2 luni pe an, in decurs de 6 ani s-ar ajunge la 1 an de concediu. In felul asta mamele vor fi afectate minim si statul ar ajunge intr-o situatie mai comfortabila financiar.

In al 2-lea rand, si eu sunt de acord ca este exagerat sa stea acasa mamele 2 ani. Faptul ca 'se da' amorteste flexibilitatea oamenilor. Eu am ajuns in Australia cu un copil de cateva luni si nu am primit parenting pentru ca nu primesti decat dupa 2 ani (si e legat de venit). Asa ca a trebuit sa ma descurc. Cresa nu mi-am permis ca era 50 dolari/zi (acum probabil e mai mult) si dupa taxe nu imi ramanea mare lucru. Plus ca nu mi-a convenit sa-mi dau copilul la cresa asa devreme. Asa ca mi-am cautat job noaptea sau seara. Lucram 5 ore/zi de la 7pm la 12. Eram acasa toata ziua cu copilul mic, pe cea mare o duceam si o aduceam de la scoala, cand venea sotul meu aveam 10 minute sa-i spun ce s-a intamplat si plecam la lucru. Eu cred ca a fost o solutie foarte buna. Sotul meu a invatat sa se descurce cu copiii, el le dadea cina, ii facea baie piticului, pregatea copiii de culcare, mai facea treaba prin casa. Eu castigam niste banuti frumosi pentru familie, pentru mine a fost foarte important. Iar copiii ma aveau pe mine in timpul zilei si pe sotul meu seara. In weekend petreceam timp impreuna, ieseam la plaja, la iarba verde. Cred ca apreciam foarte mult timpul petrecut impreuna tocmai pentru ca nu aveam asa mult. Nu prea inteleg mamele care spun ca nu se descurca cu un copil si nu fac nimic altceva. Piticul meu era extrem de dificil, pe spectru autist, cu tipete si tantrumuri tot timpul. Dimineata ma sculam la 7, aveam hainele pregatite pentru sotul meu si pentru fata cea mare uniforma de scoala. Cu piticul dupa mine duceam fata la scoala. Apoi faceam cumparaturi, mergeam la play-groups sau pur si simplu in parc (aveam program pentru fiecare zi). Ne intorceam acasa, faceam curat (si aveam casa nu apartament de bloc), puneam masina de spalat, faceam mancare. La 3 plecam sa iau fata de la scoala, acasa mancarea deja gata. Pana manca fata si isi facea temele aparea si sotul meu. Eu plecam la lucru si la 12 jumate eram inapoi in pat (traficul e nemaipoment la ora aia ). Cred ca daca imi dadea si mie statul bani sa stau acasa nu reuseam sa fac atatea, dar a trebuit sa gasesc solutii si am gasit. Nu imi pare rau cred ca a fost mult mai bine asa.

Health is a state of physical, mental and social wellbeing and not merely the absence of disease or infirmity . World Health Organisation

Madamar spune:

Oare n-oi fi DUMNEATA un consilier din cei care, cu sutele, umplu Palatele romanilor, spre a construi discursurilor conducatorilor astora de rahat?
Atit de "profesional" te exprimi...ca ma apuca risul!

Mary, lui Tudor Mateo, 19.05.2010, ora 12.10
Doamne Ajuta-ne sa fim sanatosi si sa ne crestem bebelusul in pace!
Fericita, puiul

capcaunul spune:

Si ca sa nu par distructiv, ceea ce nu-mi doresc defel, iata si ce cred eu despre drepturile ce se cuvin mamelor si copiilor mici.

- concediul de crestere se poate intinde pe o perioada de cativa ani. Timp in care vechimea este incrementata;
- garantarea locului de munca la reintoarcerea din concediu in firmele mari si mijlocii;
- firmele mici sa asigure, dar numai daca primesc subventie de la stat, un loc de munca la reintoarcerea din concediu, si doar pe o perioada limitata la cateva luni;
- ajutoare de stat (sub forma de bonuri de cresa, bonuri de consumabile, care sa nu poata fi preschimbate in bani, transmisibile sau reportabile) pentru mamele care se intorc la joburile lor mai devreme de limita maxima a concediului de crestere, acordate in lunile ramase;
- indemnizatie de crestere pentru cateva luni doar. Nu mai jos de 3 luni, nu mai mult de un an. Durata si procentul din venituri sa fie dependente de suma cumulata a veniturilor anterioare. Cine a lucrat mai mult si/sau pe salariu mai mare sa aiba dreptul la perioada x indemnizatie mai mare. Asa s-ar putea aduce in discutie principiul contributivitatii.
- restul concediului - neplatit. Exceptie: mamele singure sa beneficieze de indemnizatia fixa minimala pe toata durata concediului daca stau acasa.
- mamele care nu au contribuit anterior nu primesc indemnizatie. Exceptie: elevele (trebuie sa luam in considerare si mamele foarte foarte tinere), studentele, angajatele de cateva luni doar, dar avand cel mult 20 de ani (+ anii de studiu pentru studente) sau undeva pe-acolo, au dreptul la indemnizatia fixa minimala.
- posibilitatea unui imprumut cu dobanda mica pentru cresterea copilului pe perioada concediului, cu garantii din partea familiei sau parintilor;
- limita minima a indemnizatiei (care este si indemnizatia fixa pentru exceptiile de mai sus) stabilita la salariul minim pe economie;
- limita maxima la salariul minim x n, unde n este nu foarte mare, cam pe la mijlocul grilei unice de salarizare a bugetarilor;
- toti copiii, INDIFERENT de originea si veniturile parintilor, beneficiaza de aceeasi indemnizatie/alocatie;
- la toate astea ar trebui adaugate programe nationale pentru directionarea prioritara a investitiilor catre sectorul sanitar si educational dedicat copiilor, cu un control strict al gestiunii lor.

Detaliile, adica cat este n, cate luni de indemnizatie, ce procent din venituri, cate luni de contributie anterioara se iau in calcul, se negociaza de toate partile sociale, la pachet cu restul asigurarilor sociale, nu se poate impune teoretic nicio cifra, doar ratiunile macroeconomice ar trebui sa dicteze.

Statul nu trebuie sa stimuleze natalitatea, dar trebuie sa puna pe primul loc copilul, inaintea oricarui alt cetatean (orice-ar fi el, gravida, mama, tata, burlac, pensionar, miliardar, salariat, militar, ghinionist al sortii, etc) asigurand sanatatea si educatia lui in cadrul institutiilor de stat sau sprijinind institutiile private care preiau aceste responsabilitati.

capcaunul spune:

Astept si eu cu mare interes atitudinea moderatorilor!

capcaunul spune:

Alina (), departe de mine gandul de a jigni pe cineva. Cine ma citeste cu atentie va vedea ca nu atac decat pozitiile extreme (venite din ambele directii).

Cine doreste sa aiba succes in negocieri trebuie sa se inconjoare de minti neinfierbantate, care stiu cand si mai ales cat sa cedeze. Este ceea ce va doresc, sa gasiti sustinatorii cei mai lucizi pentru a forma o echipa redutabila cu care sa obtineti in negocieri calea de mijloc care sa impace cat mai multa lume din toata Romania.

In haosul asta care stapaneste deopotriva guvernarea, opozitia, ong-urile, nu mai vorbesc de sindicate si populatie in general, este nevoie de minti lucide, care sa stie a manui balanta.

Madamar spune:

Da mqqm, asa este,insa cui explicam noi asta, sa aiba si minte pentru a intelege ce inseamna sa fii mama,ce inseamna si si cum se produce evolutia unui copil in preajma mamei?!?!
N-ai cu cine! Asta e!

Mary, lui Tudor Mateo, 19.05.2010, ora 12.10
Doamne Ajuta-ne sa fim sanatosi si sa ne crestem bebelusul in pace!
Fericita, puiul