sarbatori imprumutate
Raspunsuri - Pagina 3
Alexa Ioana spune:
mediajust 
multumesc pentru una dintre cele mai frumoase si de bun simt postari pe care le'am citit in ultima vreme!
blackpanterro spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui philip ca simt, ca nu simt, nu prea are importanta, trebuie sa simt de dragul copiilor, la o adica ei sunt nascuti aici si vor tot sarbatori de acum inainte Thankgiving. si asa le sunt Recunoscatoare lor ca imi dau ocazia sa ma bucur alaturi de ei de aceasta sarbatoare. acum imi place si mie sa gatesc curcan si toate celelalte specifice acestei sarbatori. Andreea |
La fel simt si eu! plus ador sa vad curcanul rumen, nu gatim un curcam intreg in fiecare zi asa ca imi place sarbatoarea si tot ce vine cu ea.Aidan abia asteapta sa rumeneasca marshmallows :)
Adriana mami de Isabelle Marie - 2 luni si Aidan Alexander - 5 ani
A ticket to hell has never been funnier
valentinag spune:
Mediajust,mi-a mers la suflet postarea ta,mai ales ca de cateva zile sunt in Christmas mood
Eu copil fiind,aveam parte de traditiile biserici ortodoxe,astea le tin si acum,Paste,Craciun,cinstirea sfintilor,mersul la colindat inainte de Craciun,Steaua in ziua de Craciun,apoi de Anul Nou se venea cu plugusorul,se vine si acum de fapt la noi.
Nu tin Ziua Recunostintei,ca nu am de ce,daca as fi stat in State poate.Nici Halloween,multi poate nu stiu,dar si la noi in traditia populara avem ceva asemanator,noaptea Sf.Andrei,cand se spune ca spiritele ies printre oameni si se dadea cu usturoi pe la geamuri si usi!
Acum la maturitate,cand mi-am facut prieteni de alte religii,musulmani respectiv,le urez toate cele cand sunt sarbatorile lor,imi face placere sa stiu despre religia si obiceiurile altora,sa ma bucur odata cu ei,de bucuria lor.
De mancare
Dulciuri
Din gradina mea
Porumbita spune:
mie toate sarbatorile (egal ca sunt de import sau nu
) imi plac super tare atata timp cat dau ocazia de strange familia la un loc, sa iti suni membrii ai familie sau prieteni cu care nu ai vorbit de mult, sa faci cadouri
e adevarat ca ai putea sa faci asta si in restul timpului, dar de... traim o viata trepindanta si de multe ori ne ia valul si uitam
mediajust faina strada unde ai copilarit
nushulica spune:
noi nu am sarbatorit niciodata sarbatorile astea imprumutate gen hallowen si valentine day...nu simtit nimic deosebit singura chestie e ca ne streseaza astia la tv cu ele
celelalte sarbatori care sunt ale noastre le sarbatorim in familie asa cum se cuvine cu mare bucurie
Mami si 2 printi iubiti:
DAVID(24 sept 2008) si 
STEFAN(24 sept 2010)HAINUTE 0-4ANI SUPER PRETURI
Mediajust spune:
Doamnelor, cu drag!
Va multumesc ca m-ati insotit pe strada veche, draga mie, in cautarea sarbatorii din suflet, si nu a aceleia din calendar!
Donia spune:
Mediajust, superb ai povestit, ce experiente frumoase ai avut, mi-au dat lacrimile, sa stii!
Eu nu am plecat din tara cu gandul de a imbratisa sarbatorile canadienilor, cu atat mai mult cu cat in Romania am opus multa rezistenta la sarbatorile imprumutate. Insa de aici am constatat ca vad mai bine cat de apropiati suntem, in timp ce in Romania parca se vedea cu claritate cat de diferiti suntem
Acum sarbatoresc Halloween, Thanksgiving si ce se mai iveste (inca rezist la St. Valentine, sa vedem cat!). La primul Halloween am citit mult pe net ca sa vad ce inseamna, de unde a pornit, si am vazut ca in felul asta pot sa accept mai usor. Apoi am vazut cat de mult iubeste fetita mea sarbatoarea asta, si fiind a ei, a devenit si a familiei noastre. Si probabil cel mai mult m-a cucerit o doamna care astepta copiii la trick or treat imbracata intr-o rochie lunga, veche, cu un sal pe umeri, cu o peruca cu coc si stand intr-un balansoar in fata casei
Si da, facem si martisoare la 1 Martie si chiar le si purtam, zilele de sfinti le tinem, cu cat mai multe sarbatori, cu atat mai multe prilejuri de bucurie, nu? Eu zic ca suntem mai bogati acum.
mQQm, si chiar mancati sos de cranberries? Ca eu il pun pe masa in fiecare an, dar mai mult de o imbucatura nu pot sa iau. Dar daca e traditie... e nelipsit de pe masa, ba chiar si R il cere, desi ea nici macar nu-l atinge
Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.
Oana_B spune:
Noi le tinem pe toate ca sunt prilejuri de a petrece timpul in familie, nu ca am avea nevoie de ocazii speciale dar cateva in plus nu strica.
Paste, Craciun, zile de nastere, zile de nume, Halloween pentru copiii cumnata-mii, Thanksgiving, Valentine's Day nu ma intereseaza dar sota-miu tot imi saboteaza dietele cumparandu-mi dulciuri. Mai e o sarbatoare aici in Midwest ii zice Sweetest Day, nu stiu originea, cred ca e o inventie a fabricantilor de dulciuri sa le creasca vanzarile.
Si mai sunt si alte sarbatori: Punski Day (Paczki pe limba lor, aici e sarbatorita marti si nu joi cum zice in articol) sau Fat Tuesday, ne place sa mergem la marketul polonez si cumparam donuts pe care le vand doar in ziua aia, umplute cu tot felul, muuuuult mai bune decat astea americanesti.
Cinco de Mayo mexican, mergem in Mexican Town si cumparam din magazinele lor tot felul de bunatati.
monabella spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui Mediajust Eu am crescut intr-un cartier linistit dintr-un oras dobrogean cosmopolit. Alaturi de noi, crestin-ortodocsii cu clasicele sarbatori, locuia familia Osman - si toata strada le umplea curtea de Kurban Bayram, pentru ca teize Ghiulnar facea si impartea baclavale si halvita. La doua case mai incolo era familia Ivanov - lipoveni, ortodocsi de rit vechi, la care mai petreceam o data Craciunul, in ianuarie. Copiii colindau cu noi in Ajun pe 24, noi cu ei de Boboteaza. In post, acolo mancam un bors facut cu sfecla rosie si varza murata, o minunatie. In serile de vara, cand aveau musafiri, cantau afara - si noi toti inganam, invatasem si cuvintele unui cantec trist in care era vorba despre o mama careia ii pleaca baiatul la razboi. Cand plecau duminica la biserica, strada se umplea de culoare, fustele lungi, cu snur in talie, bluzele scurte si baticele rosii si verzi cu trandafiri ne inveseleau dimineata (aveau 3 fete, una mai frumoasa ca alta). Cand nu erau parintii acasa, mergeam la ele si ne probam si noi cu iupca si cofta de biserica. Gard in gard cu ei se afla o familie de greci - Muriotis. De la ei am invatat un fel de Craciun pe care astazi il fac si eu iarna - mancare de castraveti murati cu masline. De Paste copilul familiei era trimis din casa in casa cu cate un ou vopsit pentru fiecare si o felie de paine mai deosebita - i-am uitat numele. Mai traia in mica noastra lume dl. Faimblat, batran evreu, singur. Nu ne invita la sarbatorile lui - dar ne anunta - "azi este Anul meu Nou", si noi ii spuneam La multi ani! Pe cap purta tot timpul o tichiuta ponosita, insa cand pleca de acasa avea una buna, de oras. In mod ciudat poate, impartea curtea cu o familie de nemti, catolici. Acestia impodobeau de Craciun un brad la poarta si apoi ne chemau sa ni-l arate, pe adulti ii serveau cu lichior de oua si pe noi cu niste prajituri micute si aromate. Decoratiunile erau din hartie si cutii de tabla imbracate in staniol, iar daca ningea si se inmuiau toti faceam claca sa refacem panglicile. Mai era familia Gosu - macedoneni, cu radacini in muntii Pindului. Tot crestin-ortodocsi, dar pita (placinta) cu spanac pe care o faceau de sarbatori era un deliciu. In saptamana in care a fost nunta lui Zoe, fiica lor, la poarta a fost pus un steag cu trei mere, iar cand mireasa a plecat de acasa au fost impartite copiilor. La colt - cea mai vesela comunitate, tiganii lui Saban. Nu stiu cate generatii erau acolo, si nici cati traiau in casa de lut - dar cand ieseau, umpleau strada. Erau tigani turci, femeile purtau salvari. Aveau caruta si doi cai, carau var nestins, dar si din adunatul sticlelor pe care le cumparau murdare de ulei, le spalau si le vindeau mai scump. Diminetile incepeau cu "sticle goooaaaale cumperem", iar ziua se termina invariabil cu recensamantul puradeilor pe care ii strigau din poarta si care apareau din mahala, zambitori si murdari. Nu s-a intamplat vreodata sa fure ceva din cartier sau sa fie necuviinciosi - erau doar galagiosi. Musulmani, nu mancau carne de porc, dar cred ca nu prea mergeau la geamie (oricum nu i-ar fi incaput pe toti). In schimb, "Hristos a Inviat" nu lipsea din salutul lor de Pastele nostru, iar curtea le era plina de coji de oua rosii! Participam toti la sarbatorile si viata celui de alaturi. Acolo am vazut obiceiuri de nunta si de inmormantare, iar cand se facea pomana pentru cei dusi se impartea la toata lumea, "ca Dumnezeu e unul". Evenimentele importante si sarbatorile religioase treceau gardurile si ajungeau in toate casele, comunitatea se bucura impreuna, fiecare stia si rosturile si traditia celui de alaturi, o respecta, iar noi, copiii (cred ca vreo 15 de toti) aveam o groaza de treaba la fiecare astfel de moment. Cred ca, de fapt, acolo am invatat respectul si toleranta. (M-am cam intins. Multumesc pentru acest subiect, demult nu m-am mai gandit la strada pestrita a copilariei mele!) "Procesele iti rapesc timpul, banii, tihna si prietenii." (Proverb englezesc). |
Superb mesajul tau mediajust. De fapt am deschis acest topic pt ca nu ma prea impac cu felul de a sarbatori al tarii de adoptie. Craciunul (cel comercializat) il urasc de-a dreptul. Au pus brazi peste tot inca de pe 15 noiembrie. In curind cred ca vor decora curcanul cu globulete.
Fireste ca cei mici trebuie sa tina sarbatorile lor pt ca aici vor creste. Fireste ca si eu fac curcan etc insa daca nu l-as face, daca am fi noi singuri, zau ca nu m-as omori.
La fel halloweenul cred ca a fost inventat de fabricantii de bomboane. De regula colegii mei de la servici aduc a doua zi pungi de bomboane explicind ca nu le dau voie copiilor sa manince prea mult. Si atunci sa ma ingras eu? care e ideea? Cinquo de mayo imi place :)
De fapt ma i nteresa daca simtiti sarbatporile tarii de adoptie ca fiind de suflet, in genul celor povestite atit de frumos de media just.
Pentru ca eu sincara sa fiu nu le simt. Si nici nu fac ham de craciun ci mincarurile nostre traditionale. Cit despre alte nationalitati, de exemplu nepotelele mele merg la o scoala in care sint multi evrei si din aceasta cauza scoala e inchisa de Yom Kipur sau anul nou evreiesc etc... Am fost acum vreo 2 saptamini la un rest. indian unde era o aglomeratie monstru (majoritatea indieni) si pe perete scria "happy Diwali". Cu toate acestea aveau aceasi meniu, nimic special or whatever. nici acum nu stiu ce inseamna acel Diwali.
Ah am spus ca nu as suferi deloc daca am sta acasa (doar noi doi) cu o carte in mina si picioarele pe pereti de Thanksgiving in sensul ca nu ne-am duce in vizita si mai ales nu as pregati nimic special. Dar parca pot? Copila-miu m-a informat ca isi aduce prietena la masa. Nah, vrind nevrind tre sa fac curcan :)
ina.click spune:
Eu am nimerit de sarbatorile de iarna in Copenhaga si erau cateva traditii de care nu stiam, dar chiar si din perspectiva de musafir nimerit in ele m-am bucurat si le-am apreciat.
D ex, am "sarit" la propriu in noul an. De pe pat, cand batea ceasul 12. M-am bucurat la fel ca si ceilalti.
Am mancat curcan cu umplutura de (nu stiu exact de care) berries. Neam de neamul meu nu mai mancasem eu asa combinatie ; carne cu fructe dulci. Dar a fost bun si n-am deplans prea mult absenta porcului.
Am mai mancat si o ciudatenie de carnat din...sange? cu sirop de artar...am zambit fortat si incercat si pe ala, pe principiul "hai ca poate n-om muri"
N-am murit dar data viitoare am sa declin felul cu pricina.
De Valentine's Day recunosc ca nu fac mare chestie pentru ca zilele noastre de nastere sunt oricum fix in sapt aia + cea anterioara.
De Haloween, sincer nu resimt sarbatoarea asta in nici un fel, decat ca toate posturile TV se tampesc si dau cele mai ieftine horror movies ever.
ma rog, ideea e ca si daca m-as muta acolo sau in alta parte cred ca mi-as pastra bunavointa de a incerca traditii noi, experiente noi. Nu cred ca tradez pe nimeni; oamenii se bucura in fel si chip si sub diverse pretexte. Si daca putem sa ne alaturam, cu atat mai bine.
24 + 