sarbatori imprumutate

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns miriama spune:

Desi sunt de multi ani intr-o tara de adoptie si imi place unde traiesc, nu sarbatoresc zilele specifice lor, in primul rand ca nu le simt ale mele. Apoi pentru ca sunt de alta religie.
Dar le sarbatoresc cu sfintenie pe cele ale noastre.





"Arata-te puternic cand esti slab si slab cand esti puternic"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns corinadana spune:

Pai ar fi culmea sa sarbatoresc Yom Kippur :))

Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA

http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CriPOD spune:

Nu mai strambati din nas la sarbatori. Va zic eu, interesul poarta fesul, cand ai vostrii copii vor creste va veti dori sa vina si la curcan si la sarmale si la halloween in vizita. Sau nu? Cu cat mai multe motive si traditii, cu atat mai stransa familia.

Eu nu stiu ce sarbatorim de thanksgiving prea bine.
Insa in fiecare an avem regula de aur: curcanu-i pe masa, piureul si cranberries, tot meniul, familia sta la masa. Fara exceptie. Si sper sa ramana asa!

Stiu ca-s cam oportunista, da-i cauza nobila.
In schimb cu zilele de nume-s paralela rau. Tot oportunism.

Baba a grait!


pepit
Common sense is not so common...[Voltaire]

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anya spune:

De ce au fost importate Ziua Indragostitilor si Halloween? Din cauze economice. Sunt situate in perioade ale anului fara alte sarbatori si trebuia gasita motivatia sa mai intre omul in magazine si sa cumpere. De Dragobete nu am auzit pana sa apara valul anti-import.
Ce sarbatorim noi (familia mea) in Romania - din punct de vedere culinar si cadouri: Craciunul si Pastele. Mai sarbatorim zilele de nastere, 1 martie, 8 martie si cam atat. Mai nou, de cand copiii merg la o scoala de engleza sarbatoresc acolo si Halloweenul, Ziua Indragostitilor. Acasa ne mai prostim de Halloween, dar cu indragosteala - nu- poate dupa ce mai crec copiii si ii apuca.
Nu am crescut la tara - sutem a 3-a generatie la oras- asa ca n-am avut contact cu traditii, suntem agnostici, asa ca dpdv religios sarbatorile nu inseamna nimic. Alegem ce ne place din sarbatorile din jurul nostru si respectam alegerile facute de cei din jurul nostru.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Picky_toto spune:

Noi nu tinem sarbatorile tari de adoptie ci doar sarbatorile noastre..atat cat se mai poate din ele. Nu am tinut niciodata Valentine's Day, Dragobetele sau Halloween. Numele de sfinti le sarbatorim cu un simplu "la multi ani" si mergem la munca, asta in cazul in care cade in timpul saptamani.
Pastele catolicilor nu cade mereu cu Pastele nostru, dar noi nu il tinem pe cel al lor ci doar pe al nostru...chiar daca luni mergem la munca..asta e...ei de Paste au oua de ciocolata pe masa la noi ouale se vopsesc..am observat ca au inceput din nou sa se gaseasca si aici oua vopsite in Carrefour dar cu 1 luna inainte de Pastele lor Nu zic cumparam si noi cand e Pastele nostru oua de ciocolata ptr ca avem in familie doi copii catolici..si in definitiv e "ceva dulce" ptr copii

Mai tarziu poate cand vor creste copii nostri mari si vor merge la gradinita/scoala va trebui sa-i costumam de Halloween si sa mearga la colindat de bomboane, va fi bucuria lor ..iar cand vor merge la scoala voi dori sa se integreze cat mai mult de aceea voi fi de acord sa tinem "Comuniunea"(in traducere Marea Impartasanie) chiar daca copilul e ortodox si nu catolic..diferenta nu e mare..sau alte zile festive de prin Belgia.
Craciunul si Anul Nou se sarbatoresc in acea zi cu ale noastre.

Eu nu stiu cum se simt copii musulmani cand merg la scoala si vad ca de Craciun ceilalti copii vorbesc de brad, de cadouri si la ei nu se tine Craciunul..poate li se cumpara si lor vreun cadou..habar nu am ..nu am intrebat pana acum niciun musulman acest lucru


Mami de printesuca mica si iubita 05.05.2009...si surpriza 22+
Buburuza mea******In asteptare...
*********************
Povestea Stefaniei
*********************

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mediajust spune:

Eu am crescut intr-un cartier linistit dintr-un oras dobrogean cosmopolit.
Alaturi de noi, crestin-ortodocsii cu clasicele sarbatori, locuia familia Osman - si toata strada le umplea curtea de Kurban Bayram, pentru ca teize Ghiulnar facea si impartea baclavale si halvita.
La doua case mai incolo era familia Ivanov - lipoveni, ortodocsi de rit vechi, la care mai petreceam o data Craciunul, in ianuarie. Copiii colindau cu noi in Ajun pe 24, noi cu ei de Boboteaza. In post, acolo mancam un bors facut cu sfecla rosie si varza murata, o minunatie. In serile de vara, cand aveau musafiri, cantau afara - si noi toti inganam, invatasem si cuvintele unui cantec trist in care era vorba despre o mama careia ii pleaca baiatul la razboi. Cand plecau duminica la biserica, strada se umplea de culoare, fustele lungi, cu snur in talie, bluzele scurte si baticele rosii si verzi cu trandafiri ne inveseleau dimineata (aveau 3 fete, una mai frumoasa ca alta). Cand nu erau parintii acasa, mergeam la ele si ne probam si noi cu iupca si cofta de biserica.
Gard in gard cu ei se afla o familie de greci - Muriotis. De la ei am invatat un fel de Craciun pe care astazi il fac si eu iarna - mancare de castraveti murati cu masline. De Paste copilul familiei era trimis din casa in casa cu cate un ou vopsit pentru fiecare si o felie de paine mai deosebita - i-am uitat numele.
Mai traia in mica noastra lume dl. Faimblat, batran evreu, singur. Nu ne invita la sarbatorile lui - dar ne anunta - "azi este Anul meu Nou", si noi ii spuneam La multi ani! Pe cap purta tot timpul o tichiuta ponosita, insa cand pleca de acasa avea una buna, de oras. In mod ciudat poate, impartea curtea cu o familie de nemti, catolici. Acestia impodobeau de Craciun un brad la poarta si apoi ne chemau sa ni-l arate, pe adulti ii serveau cu lichior de oua si pe noi cu niste prajituri micute si aromate. Decoratiunile erau din hartie si cutii de tabla imbracate in staniol, iar daca ningea si se inmuiau toti faceam claca sa refacem panglicile.
Mai era familia Gosu - macedoneni, cu radacini in muntii Pindului. Tot crestin-ortodocsi, dar pita (placinta) cu spanac pe care o faceau de sarbatori era un deliciu. In saptamana in care a fost nunta lui Zoe, fiica lor, la poarta a fost pus un steag cu trei mere, iar cand mireasa a plecat de acasa au fost impartite copiilor.
La colt - cea mai vesela comunitate, tiganii lui Saban. Nu stiu cate generatii erau acolo, si nici cati traiau in casa de lut - dar cand ieseau, umpleau strada. Erau tigani turci, femeile purtau salvari. Aveau caruta si doi cai, carau var nestins, dar si din adunatul sticlelor pe care le cumparau murdare de ulei, le spalau si le vindeau mai scump. Diminetile incepeau cu "sticle goooaaaale cumperem", iar ziua se termina invariabil cu recensamantul puradeilor pe care ii strigau din poarta si care apareau din mahala, zambitori si murdari. Nu s-a intamplat vreodata sa fure ceva din cartier sau sa fie necuviinciosi - erau doar galagiosi. Musulmani, nu mancau carne de porc, dar cred ca nu prea mergeau la geamie (oricum nu i-ar fi incaput pe toti). In schimb, "Hristos a Inviat" nu lipsea din salutul lor de Pastele nostru, iar curtea le era plina de coji de oua rosii!

Participam toti la sarbatorile si viata celui de alaturi. Acolo am vazut obiceiuri de nunta si de inmormantare, iar cand se facea pomana pentru cei dusi se impartea la toata lumea, "ca Dumnezeu e unul". Evenimentele importante si sarbatorile religioase treceau gardurile si ajungeau in toate casele, comunitatea se bucura impreuna, fiecare stia si rosturile si traditia celui de alaturi, o respecta, iar noi, copiii (cred ca vreo 15 de toti) aveam o groaza de treaba la fiecare astfel de moment.
Cred ca, de fapt, acolo am invatat respectul si toleranta.

(M-am cam intins. Multumesc pentru acest subiect, demult nu m-am mai gandit la strada pestrita a copilariei mele!)


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adra_bell spune:

Mediajust ca te-ai intins


blog

am hainute la bazar


Inseamna si asta ceva dar nimeni nu intelege ce

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lali spune:

Eu am avut anul asta prima data ocazia sa sarbatorim Halloween-ul.

Acum eu imi aduc bine aminte ca atunci cand eram copil bunicul la tara imi facea dovleac cu lumanare inauntru, dar nu mai tin minte cu ce ocazie, insa sigur toamna ( ca erau dovleci din ... productie proprie) cam in vremea in care faceau si focuri pe camp ca sa curete miristile. Cu siguranta in vremea aia nu auzise nimeni din anturajul nostru de Halloween. Poate isi mai aminteste cineva care era ocazia si ma lumineaza.

De anul asta insa copilul meu face engleza la gradi si profesoara de engleza a inclus Halloween-ul ca o sarbatoare in program. Asa, prezentata ca o sarbatoare a altora, organizata la gradi a fost tare draguta. Mai ales ca baiatul meu a castigat premiul pentru cel mai bun costum ;-) . Apoi, am facut cu bunicii dovleac, ne-a speriat si pe noi si a primit acadele in forma de bostan si de craniu. Copilul a fost super-incantat. Mie mi-a placut pentru ca e o ocazie de a privi altfel scheletele, monstrii de tot felul si de a scapa, cu aceasta ocazie, de unele spaime copilaresti.

Eu cred ca daca pastram proportiile si luam partea buna a acestor sarbatori suntem mai bogati cu ceva, nu mai saraci. Nu inseamna ca ne renegam traditiile, doar ca luam contact si cu ideile altora.

Edit: Si mai vreau sa spun ceva, eu vin din Ardeal, acolo in foarte multe familii se sarbatoresc Pastile de doua ori, odata cele ortodoxe si odata cele catolice. Si exista si obiceiul mersului "la stropit" astfel incat tatal meu, spre exemplu, mergea de ambele Pasti la stropit, odata la neamurile si prietenele noastre si inca odata la cele unguroaice. Si nimeni nu are nici o problema cu asta, e ceva natural si firesc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bruxinha spune:

Ai povestit splendid la modul absolut, Mediajust
Multumesc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Picky_toto spune:

Mediajust foarte frumos ai povestit despre strada copilarie tale .


Mami de printesuca mica si iubita 05.05.2009...si surpriza 22+
Buburuza mea******In asteptare...
*********************
Povestea Stefaniei
*********************

Mergi la inceput