ana-maria paunescu scrisoare catre tata!

Scrisoare tatei
Nici nu-mi dau seama, tata, cum sa ma adresez. Am multe sa-ti spun si multe sa te rog. Sunt clipe grele, stiu, am crescut suficient de mult cat sa pot intelege suferinta. De mai bine de o saptamana, de cand problemele ultimelor perioade s-au acutizat si s-au oficializat, mi-e foarte teama de linistea din jur. Tu nu m-ai crescut in liniste! Inca de mica, am trait in agitatia continua a vietii tale active.

Inainte sa merg la scoala, am mers cu tine in turnee, am contabilizat cu ochii mei timizi toate aplauzele multimilor, mi s-au intiparit in minte chipuri si destine, te-am privit din umbra varstei, te-am admirat, te-am imitat si m-am legat ireversibil de felul tau de a fi. E prea liniste, tata, in casa. Nu-mi place sa termin "Flacara" devreme, sa plece la tipar seara, si nu noaptea, cum obisnuieste sa se intample cand ai suficienta energie pentru a o corecta amanuntit. Nu-mi place sa latre cainii si sa-i aud doar eu. Suna telefoanele, toti intreaba de tine. Oamenii te iubesc, chiar daca uita sa ti-o spuna in fiecare zi, chiar daca vietile lor chinuite nu le permit sa se exteriorizeze, de fiecare data cand isi amintesc de tine. Oamenii cred in tine, in puterea ta de a le schimba viitorul in bine. Sunt nefericiti, dar suferinta ta ii macina si ii innobileaza.

Ma cauta sudul, ma cauta Oltenia, sa afle ce mai faci. Ai tai, de la Barca, sunt ingrijorati si primesc vesti confuze de la posturile de televiziune care vorbesc despre tine. Din Ardeal ma suna cei mai buni prieteni. Basarabia asteapta vesti. Moldova de dincoace de Prut cauta raspunsuri. Chiar daca mi-e greu sa le explic tuturor ca treci prin clipe grele, nu pot sa le ignor tristetea. Nu-i mint, nici nu le dau detalii. De fapt, detalii nici nu prea stiu. In ochii mei nu mai e loc de diagnostic. Le spun ca te vei face bine. Le spun ca lupti. Le spun ca avem treaba. Si ei ma cred. Au nevoie sa ma creada. Se linistesc si ma roaga sa-ti transmit ca se gandesc la tine. Si vocea alarmata li se stinge intr-un mesaj inlacrimat.

Te rog, tata, gaseste optimismul de care e nevoie pentru lupta. Mai sunt atatea de facut! Vine iarna, vine frigul si trebuie sa te gaseasca bine. Vin sarbatorile, vine ziua mea, voi face 20 de ani si vreau sa fii puternic. La vara avem de mers la Barca, sa mancam lubenita si ciorba de stevie si sa stam pe terasa de acasa, sa luceasca in ochii nostri gradina si sa miroasa a ploaie. Or sa apara merele acrisoare pe Dealu Negru, taranii cu legume de langa Bucuresti isi vor scoate la porti recolta. Trebuie sa ma duci la Rameti, unde nu-mi amintesc daca am fost vreodata, sa ne uitam in Cartea de Onoare, in care ai scris de atatea ori petice de istorie. Eu am de mers la bursa, in Portugalia, si nu pot pleca linistita daca nu esti refacut. Mai e si drumul la Vatra Dornei, pe care-l planuim de atata vreme si pe care mi-ai promis ca-l vom face in tihna, cu opriri multe si vesele, ca atunci cand eram mica si credeam ca toate-s pentru totdeauna. Am vorbit de curand de tara Hategului. Vreau sa merg cu tine in Apuseni. Vreau sa ma inveti din nou sa umblu prin tara noastra. Nici la Putna n-am mai fost de mult.

Nu am facut destule impreuna. Asa ca, haide, tata, ridica-ti ochii tristi si ia-o de la capat. Te rog sa crezi in tine si in toti cei care iti vor binele. Te rog sa ai rabdare cu noi si cu suferintele fizice. Te rog sa vrei sa fii din nou puternic. Am nevoie de tine. Nu mai vreau sa fie liniste in casa. Vreau sa iubesc din nou timpul. Vreau sa ma simt in siguranta. E noiembrie. Nu-mi place toamna, cand tie nu ti-e bine.

bobocel_07 spune:

O scrisoare care pe mine m-a umplut de emotie, pacat ca s-a intamplat o asa nenorocire si nu au mai apucat sa faca tot ce si-au propus.


alexia_07



Imi place sa descopar ce nu spun oamenii prin cuvinte

AnnaBaby spune:

Am citit-o si eu ieri, impresionant, te face sa te gandesti cat de scurta e viata si cum trebuie sa profiti de fiecare clipa.

Anna si Ioana (11.07.2008)
asa creste Ioana
povestea nasterii
www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=clipe%20de%20vara%202010&page=4" target="_blank">poze in concurs ann1 si ann2

patrisuca spune:

este de-a dreptul impresionant cum si-a putut exprima ea durearea de a-l vedea pe tatal sau petrecandu-si ultimele clipe de viata. ultimele fraze m-au emotionat enorm....nu mai am cuvinte

My_Lady0091 spune:

saraca fata bogata.mi-e mila de ea..dar e puternica.pare.e matura.cred.
sunt evenimente din ciclul vietii...hunc et nunc!

---

Blackmoon Lady&lipishtocul

hristina spune:

Asta sa fie raspunsul oportun?
Saraca fata bogata?!?
Nu mi-as dori vreodata sa vorbeasca cineva asa si despre copiii nostri cand ne vor veghea la catafalc! Sper sa o faca la batranetea lor totusi, nu in floarea varstei cand au cel mai mult nevoie de ajutorul parintilor!

histamina spune:

o cunosc pe Ana Maria.nu e saraca fata bogata, ci un om cu un suflet mare.nu a facut niciodata caz de originea ei, de starea ei materiala,ci a fost o eleva stralucita.ieri a venit la tatal ei cred ca toata fosta ei clasa.copii aceaia de 18 ani plangeau sincer.

mirunajr spune:

emotionant...am plans din prima zi in care am citit-o..

cat despre "fata bogata"...nu vreau sa comentez mai mult...ma rog fiecare cu opinia sa...numai ca:
1.chiar nue vrba de asa ceva
2. si daca ar fi fost "bogata" acum, perzandu=l pe tatal ei e cu mult mai saraca...bogatia nu inseamna doar bani!

Cristina_OR spune:

imi pare rau ca se scriu toate aceste comentarii rautacioase.impresionant ce putere de premonitie are Ana Maria, pacat doar ca tatal sau nu a putut prinde un pic de putere din frazele ei disperate.o cunosc de cand s-a nascut, si am plans azi de cate ori am vazut-o la tv.dintre toti, e vizibil cea mai distrusa, si cred ca era cea mai atasata de tatal ei.pacat ca unii o judeca asa ironic,ar fi putut fi fiica oricarora dintre noi.




Cristina, mamica lui Denis Mare(17 iunie 2004)
--------------------------------
avem poze in concurs : cr-1.jpg si cr-2.jpg.daca va plac si doriti sa ne votati va multumim anticipat

Natasa spune:

MyLady, oribil raspuns! Daca miine cistigi la loto si esti milionara, moartea unui parinte te doare invers proportional cu contul???
Mie una nu-mi place expunerea asta in presa, mi se pare indecenta, dar hai sa zicem ca nu inteleg sufletul de artist, asta nu inseamna ca vreo secunda m-as gindi ca fata lui nu sufera!

LauraNicole spune:

Diferenta dintre mine, om de rand si care mi-am pierdut tatal saptamana trecuta si aceasta Ana Maria este ca scrisoarea mea catre tata ar valora fix 0 pe cand a ei a fost publicata si judecata in zeci de ziare si mai stiu eu unde dar durerea cred ca este exact la fel. Si sentimentele confuze care ne sfasie. Nu sunt o admiratoare a acestui Paunescu, nu mi-au placut poeziile lui nici pe vremea copilariei si nici ca adult, nu am dat doi bani pe el ca om si ma irita felul lui de a vorbi dar asta nu ma face sa pun mai prejos durerea fiicei sale fata de durerea mea. Si doare. Credeti-ma! Doare al naibii de tare mai ales ca nu stii sa explici cum, ce si de ce. Simti ca ti-e trupul sfasiat si iti vine sa urli la cel mort ca sa sa-l faci sa se ridice. Chiar daca urai sa stai langa el, moartea doare al naibii de tare! Asa ca, Ana, condoleantele mele si chiar daca tot ne va durea, macar sa ne ajute Dumnezeu sa ne obisnuim cu durerea asta pentru ca eu acum nu o pot suporta. Ma doare durerea. Absurd spus darasta simt!

----------------------------------------------
Povestile Alexei: http://forum.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=148914


O palma nu inseamna educatie!O palma inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC !

PUTETI AJUTA CU O JUCARIE,O HAINUTA,UN BANUT AICI:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=152788&whichpage=11