Abuz...DA sau NU??
Raspunsuri - Pagina 4
blue eyes spune:
Nikole, am o colega de munca din SP. Vrei sa o intreb daca stie vreun avocat bun? Unul care sa stie engleza?
Luna1 spune:
Nikole imi pare rau pentru relatia voastra. Vreau doar sa-ti spun ca sunt alaturi de tine, sper sa iesi din aceasta relatie abuziva si sa mergi mai departe optimista.
Sotul tau stie ca doresti sa divortezi? Cum se poarta? Ce zice?
Pupici multi Kevinutului si Luanei.
mirela0521 spune:
nikole sunt alaturi de tine si de copilasii tai. sa va dea dumnezeu sanatate si curaj sa infruntati "taurul".
pacat ca unii, ca sa arate ca sunt barbati, adopta un comportament abuziv si dominator. respectul in asemenea situatii se recapata greu, poate chiar este imposibil de remediat o astfel de situatie. daca vrei sa te impui si sa fii luat in seama, ca barbat, nu cred ca trebuie sa abuzezi de forta fizica sau verbala. sa faci scene, sa tipi, sa urli, sa jignesti, sa lovesti pe cineva, cu atat mai mult un copil care este lipsit de aparare si pe care astfel de secvente il pot marca psihic pt tot restul vietii, mi se pare din cale afara de revoltator, de strigator la cer! nu trebuie sa mai permiti sa se intample astfel de lucruri. iar faptul ca el a avut o copilarie traumatizanta, ca a suportat un comportament abuziv din partea tatalui sau, si ca a ajuns sa isi trateze propria familie asemanator cum a fost tratat el si mama lui in copilarie denota caracterul si psihicul lui labil. tot comportamentul lui sustine acest lucru: faptul ca rabufneste fara control din nimicuri, ca face din tantar-armasar, ca nu conteaza cine este in preajma, ba mai mult ii plac si spectatorii, acum face un adevarat circ si peste cateva ore este senin ca si cum nimic nu s-a inatmplat, si faptul ca situatiile se repeta, ca de 1 an de zile se tot intampla... la ce sa te astepti in viitor de la el? doamne fereste de mai rau!!! cine stie cand depaseste "limitele" de pana acum si trece la ceva mai grav!
Eu + Rares (19 aug 2006) + Rebeca (4 iun 2008)
emilia.m spune:
www.allaboutlifechallenges.org/romanian/abuzul-verbal.htm" target="_blank">http://www.allaboutlifechallenges.org/romanian/abuzul-verbal.htm
Iti doresc sa fii puternica sa te rupi din aceasta situatie
Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.
blackpanterro spune:
Imi pare rau...big hug si de la mine!Aveti grija de voi!
Adriana mami de Isabelle Marie - 1 luna si Aidan Alexander - 5 ani
A ticket to hell has never been funnier
madabout2003 spune:
Nikole,
Ne “cunoastem” de 3-4 ani de cand eram colege de odisee si efectiv ma durut sufletul cand am vazut mesajul tau… imi aduc aminte cum povesteam de copii, de soti , de Brazilia / Venezuela, mi te imaginez singura cu copilasii incercand sa gasesti o solutie…nu stiu ce sa spun, nu am cuvinte, sfaturi nici atat… sper ca el sa isi dea seama de ce risca sa piarda si sa se schimbe, sa faca efortul pentru a_si salva familia… asa sunt eu poate naiva dar cred/sper ca oameni se pot schimba
...si DA judecand la rece e abuz, si nu se poate tolera sa bata cu cureaua un baietel de 3 ani, si nici sa tipe/ o jigneasca pe mama lui... am citit undeva ca cel mai bun lucru pe care poti sa il faci pentru copii tai e se le iubesti mama - si asta implica in primul rand respect...
MADA mamica de www.comboost.com/Gallery/GalleryDisplay.aspx?r=7359578&ab=1&n=0" target="_blank">Emily 07/08/07
Luna1 spune:
Mada
Nikole sa stii ca si pe mine m-a socat intamplarea cu cureaua... Daca probabil te-as fi sfatuit sa mergi la un consilier pe probleme maritale si sa incercati sa rezolvati abuzul verbal (nu stiu cat de departe s-a mers cu abuzul verbal, pot spune ca la nervi se spun multe insa important e cum simti tu, si unde s-a ajuns) totusi cred ca cel mai bine e sa fugi din aceasta casnicie. E clar ca sotul tau are ceva probleme si rani din copilarie, probabil ii este greu sa le stapaneasca, probabil a reusit un timp sa fie fals si sa te cucereasca, insa acum devine adevaratul EL.
Daca tu consideri ca mai este ceva de facut poate trebuie sa mergi si la un consilier doar pentru a sti ca ai facut totul sa salvezi aceasta casnicie. Desi daca spui ca iti provoaca sentimente atat de negative... nu stiu ce mai este de salvat.
Si eu sunt socata... imi aduc aminte cum vorbeam de casniciile noastre perfecte, acum cativa ani, imi aduc aminte cum te admiram si ma identificam cu tine, erau cateva casnicii in grupul nostru pe care le admiram din tot sufletul.
Asta imi arata ca...niciodata sa nu spui niciodata, cine stie ce surprize are viata pentru noi toti, niciodata nu stii cu adevarat in ce sens evolueaza omul de langa tine. Traim doar cu speranta ca ne indreptam in aceeasi directie.
Te pup
philip spune:
Nikole, draga de tine, numai de asta n-aveai nevoie. E clar abuz si-mi pare rau ca nu stiu ce sfat sa-ti dau. Ma tot gandesc ca in aceeasi situatie as fi si eu daca (bat in lemn) s-ar strica relatiile mele cu sotul. singura aici, cu doi copii, fara serviciu etc. eu probabil ca as fugi la mama in Italia, tu saracutza un' sa fugi. te pup si te imbratisez tare. cum mai stai cu tratamentl cu TOC?
nikole spune:
Mey , ma faceti sa plaaaang!!!...
oameni buni, nu era asa, pe cuvant va spun ca nu mi-a spus nici da-te mai incolo pana anul asta, ba dimpotriva eu eram aia cu gura mai mare
sa fiu sincera niciodata nu m-am gandit ca e posibil sa se ajunga la violenta fizica, citind ultimile voastre mesaje mi s-a ridicat efectiv parul pe mine.
Dupa incidentul cu cureaua, relatia noastra s-a racit complet,in ziua aceea, am iesit cu kevin din casa, am mers cu el la un restaurant, a mancat, baut un suc, am stat de vorba, ne-am plimbat, am facut cumparaturi, etc...
mi-a dat in gand sa ma opresc in fata unei sectii de politie si sa intreb ce pot face in acest caz, va spun sincer ca mi-a fost frica ca-mi ia cineva copilul...
am colindat orasul, m-am tot gandit...
acum nu mai este cale de intoarcere, eu una nu-l mai suport, mi-este greata de el, efectiv!
Nici macar scuze sa nu isi ceara asa...de praf in ochi...oricum nu ar mai conta, dar macar de dragul aparentelor.
Ii spune copilului ca lacrimile sunt semn de slabiciune, ca el e barbat, nu are dreptul sa planga daca se loveste etc...tipa la el daca nu-si strange jucariile, il jigneste...nu se intampla zilnic, ptr ca am grija eu de el, imediat il indepartez, daca vad ca deschide gura macar sa il jigneasca...
oricum, devine din ce in ce mai acaparant si posesiv, Kevin creste, nu vreau sa-l scap de sub control, nu vreau sa imita un asa comportament, deja copilul stie cuv urate, pe care eu in veci nu le-am auzit in casa in care am crescut...
stie ca vreau sa divortez, insa e obisnuit cu amenintarile, nu crede...
va spun drept, sunt f stresata de toata situatia asta...i-am spus clar ca eu aici nu am nici un viitor, am bagat mii de dolari in aceasta relatie, tot ce am avut eu strans, plus salar, tot...nu mai am nici 1$ al meu...
de doi ani ma chinui sa fac scoala asta, niciodata nu a fost de acord sa ma ajute cu copiii ca eu sa pot merge la scoala, desi bani au fost.
Neaparat trebuie sa vb. cu un avocat, blue eyes, te rog mult, o poti intreba pe prietena ta daca cunoaste pe cineva , un avocat bun??
te rog din suflet, eventual lasa-mi nr pe pm daca rezolvi ceva.
Acum realizez ca de fapt nu vroia ca eu sa fac nimic independent de el....
revin
Luna1 spune:
Nikole fa tot posibilul sa vezi un avocat si sa afli cum te poti proteja. Iti dai seama ca business-ul nu-l mai puteti avea impreuna dupa aceea, te sfatuiesc sa te interesezi si daca poti sa-ti recuperezi banii prin vanzarea fast foodului.
Vezi cum te poti pune la adapost cel mai repede si bine. Si sa speram ca nu-l apuca pandaliile pe al tau sot cand afla ca bagi divort.