panica in sarcina
Buna tuturor,
Ma numesc Nikole si am 34 de ani. De 10 ani sufar de anxietate cu atacuri de panica. In toata aceasta perioada am luat multe medicamente si ma simteam mai bine, dar de indata ce le intrerupeam simptomele reveneau. Acum, nu mai iau nimic de vreo 5 luni de zile. M-am simtit mai bine si la insistentele sotului m-am decis sa fac un bebe, suntem casatoriti de 6 ani si el vrea copii de atunci, dar eu din cauza panicii, a medicatiei nici nu puteam sa ma gandesc la asa ceva. El isi doreste enorm si acest subiect deja a devenit marul discordiei in casa noastra. Si eu imi doresc, poate mai mult decat el, dar starile pe care le am, atacurile de panica, faptul ca nu voi putea sa iau nici un medicament pe perioada sarcinii, ca voi fi rau de tot, ca nu voi putea sa duc sarcina la capat, m-au facut sa ezit acest timp. De 5 luni de cand nu iau nimic, am incercat sa raman insarcinata, dar pana acum nimic, doar ca starile mele au revenit in forta si ma simt extrem de rau, am iarasi atacuri de panica, anxietatea este ingrozitoare in timpul zilei, ma simt ametita tot timpul, mi-e teama sa ies din casa. Dar, cum sa-i spun sotului ca nu mai incercam si ca ma apuc din nou de medicamente?! Cred ca si divorteaza. Vreau un COPIL, dar nu stiu daca pot. Va rog sa ma ajutati cu un sfat. A mai suferit cineva de aceasta boala idioata pe perioada sarcinii? Nu exista nici un medicament anxiolitic care sa se poata lua in sarcina?
Va pup si astept cu sufletul mamici care ati trecut prin asa ceva cat ati fost gravide.
Raspunsuri
nikol31 spune:
Sau daca este cineva de specialitate sa ma lamureasca si pe mine ce-i cu anxietatea asta, se poate rezista si fara medicamente, cat de departe pot merge starile etc
nelia spune:
Draga mea, am citit si subiectul de la generale despre marijuana si strigatul tau de ajutor de aici. Iti acord credit si iti spun ca te iau in serios si nu consider, ca sub cortina anonimatului deschizi subiecte doar pentru ca te plictisesti. Simt ca nu e asa, simt ca, de fapt, tu chiar ai mare nevoie de ajutor.
Nu stiu cu ce sa incep, nici nu stiu detalii. Spui ca esti de zece ani in aceasta stare, ca iei medicamente... ca esti dependenta de ele ca sa poti face fata, fara ele simti ce simti... Din punctul meu de vedere suna destul de grav ce spui tu acolo. Medicamentele cine ti le-a prescris, pe ce diagnostic? La psiholog ai fost, ce spune? Starea de anxietate nu e decit efectul unei cauze si pina nu afli de ce natura este, degeaba ii dai cu medicamente sau cu orice altceva. Numai daca vei cunoaste bine cauza si vei actiona in cunostinta de cauza vei putea inlatura efectul.
In aceasta situatie, pina nu stii exact cum stai, un copil nu are ce cauta in ecuatie. Copilul trebuie sau ar trebuie sa fie adus pe lume intr-un corp sanatos, un psihic echilibrat si o minte limpede, ca sa nu mai spunem ca iubirea care trebuie sa vina odata cu el ar trebui sa ia nastere intr-un suflet linistit. Cu tristete spun, pe baza celor scrise de tine si strigatului tau pentru ajutor, la tine nu e nimic asa cum ar trebui sa fie... si trebuie sa afli de ce si sa vindeci ce se poate ca sa poti aduce pe lume un copil.
Nu trebuie sa te gindesti ca e vina ta, cine stie ce s-a intimplat in viata ta de te simti asa sau ce suferinta ascunsa exista in corpul si psihicul tau de te simti atit de zbuciumata! Spun doar ca ai nevoie de ajutor de specialitate, de multa intelegere si dragoste, si apoi de un copil. Pentru ca un copil are nevoie de o mama intreaga pe toate planurile ca sa creasca un copil intreg si sa nu simta niciodata zbuciumul pe care il simti tu acum.
Edit: eroare de nick!
Eu sper ca accepti ajutorul, de oriunde ti se ofera! Numai tu stii ce e cu adevarat in sufletelul tau!
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
nikol31 spune:
Buna Nelia,
Eu cred ca faci o confuzie, eu am scris doar pe acest forum si numai despre problema mea cu anxietatea, ma surprinde ceea ce-mi spui despre droguri, nu stiu ce sunt alea si nici nu as vrea. Sub nici o forma nu am postat eu la acea rubrica, cred ca mai este o persoana cu un id asemanator si ma confunzi, mai uita-te te rog o data.
Eu sunt doar o persoana disperata, care vrea sa devina mamica, n-am nici o legatura cu subiectul drogurile. Eu sufar doar de anxietate si atat.
eu am intrat pe caest forum pentru ca am fost convinsa ca voi putea sa gasesc putina alinare si niste sfaturi, chiar nu m-am asteptat la un astfel de raspuns.
Nikole
cristina_ana spune:
Nelia, subiectul cu marijuana este deschis de Nikol24, nu de Nikol31.
Cristina, mamica de Andrei Eric (26.07.2007) si Emma Ioana (05.09.2009) )
POZE
POZE NOI
nikol31 spune:
Multumesc Cristina.
Cred ca trebuie sa-mi schimb id-ul, nu vreau sa ma mai confunde cineva, mai ales cand este vorba despre o discutie referitoare la droguri.
nelia spune:
Ah, mii de scuze. Eu am citit nikol atit, acum vad ca la tine e 24 si acolo e 31. Scuze! Ma duc sa sterg paragraful cu pricina. In rest, ramine valabil.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/agtuli#date/2010-09-19/14:00:33" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU
bobocel_07 spune:
Cred ca trebuie sa consulti neaparat un doctor care sa iti spuna daca poti sau nu sa ramai insarcinata.E foarte greu daca pe perioada sarcinii iti revin acele stari, eu cunosc pe cineva care ca si tine ii e frica sa ramana insarcinata pentru atunci cand o incerca stare de panica ia repede un medicament ceea ce nu e posibil in sarcina.Sper sa intre cineva care se pricepe sa iti spuna ce si cum.
alexia_07
Imi place sa descopar ce nu spun oamenii prin cuvinte
nikol31 spune:
eu i-am povestit ginecologului meu toate aceste stari ale mele, mi-am exprimat dorinta de a face un copil si el chiar m-a incurajat, iar psihiatrul la care am mers atatea ani, la randul lui, a spus ca de ce mai stau pe ganduri, sa raman insarcinata si sa fac copilul, ca voi rezista noua luni de zile. Tocmai asta este problema, de aceea am vrut sa vorbesc efectiv cu mamici care au suferit de panica pe perioada sarcinii, sa-mi impartaseasca din experienta lor, ca medicii spun ca pot, dar eu simt cu nu sunt in stare sa suport aceste stari atatea luni. Si mai mult, mi-e teama de o inrautatire a starilor si atunci chiar nu stiu ce ma voi face. Acum, fara sa fiu insarcinata, mi-e greu sa lupt cu panica zi de zi, exista momente cand imi spun: gata, ma apuc de medicamente, ca efectiv simt ca nu mai rezist, daramite, cand voi fi insarcinata, sa stiu ca nici nu pot sa iau medicamentatie, pai ma apuca o panica de ajung la nebuni.
Aici, printre mamici, trag speranta ca voi gasi persoane care au experimentat in sarcina atacurile acestea, nu cred ca sunt singura in aceasta situatie.
Nikol
ina.click spune:
Nu pot sa ajut din experienta proprie, dar ...eu totusi cred ca ar trebui sa ceri opinia unui al doilea medic psihiatru.
Mie mi se pare ca acesta curent (medicul adica) pune prea multe sperante in posibilele beneficii ale unei sarcine. Exista, dar nu tot timpul si nu in toate cazurile, o ameliorare generala a starii de spirit a femeii insarcinate.
Un amestec de calm, usoara euforie, stare de "bine" si de implinire.
Dar nu e mereu valabil si nu garanteaza disparitia starilor tale de anxietate.
Nu stiu cum ar decurge sarcina insotita de atacuri severe de anxietate, mai ales ca se recomanda mereu evitarea stressului, citat ca un serios factor de risc de catre multi medici.
Nu cred ca medicatia neuroleptica sau anxiolitica ar duce la nimic bun pentru fat; dar evident, consulta si un (ALT) medic. E mereu bine sa ai opinia a mai mult decat 1 singur specialist.
Plus, depresia post partum este si aceasta destul de frecventa. Poate medicul ar trebui sa ia in calcul si aceasta posibilitate, suprapunerea unei depresii peste actuala ta problema anxioasa.
21