E toamna in bostana cu PEPENASI de 2008 (199)

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns monalac spune:

in primul rand,vreau sa multumesc tuturor care ne au dat sfaturi si si au spus parerea.chiar daca nu pare,eu bag la cap toate sfaturile voastre,dar unele au aplicabilitate la noi,altele nu.
SYB,da,ma descarc mereu aici pt ca asa sunt eu,spun tot ce am pe suflet si uneori asta e in defavoarea mea.am observat asta si n viata reala....ma cert cu barbatul,vin si vars totul aici[si afara],ma deranjeaza ca nu reusesc sa l fac pe cris ''asa cum vreau eu'',vin si ma plang...desi nu mereu e asa,nu mereu ma cert cu barbatul ,nu mereu mi se pare ca ,,,,cris e dificil.de ex,asa cum zicea si anka,are momente cand e un copil model,cand asculta si nu l supara pe codrin.
ca de la asta pornesc cele mai multe certuri,de la faptul ca l enerveaza,il sicaneaza mereu pe codi si cel mic tipa,asa ca nervii mei o iau razna...
stiu,veti spune ca e o greseala insasi modul in care gandesc,pt ca vreau sa l fac pe cris sa fie ''asa cum vreau eu''...
at cand am fost cu el la v gomoiu[cu ajutorul unui medic rezident de aici,de pe forum,se numeste irina c],l au vazut si un medic neurolog si un psiholog si amandoi ne au spus ca problema e in capul nostru[al meu si al lui taica sau],iar copilul n are nimic...
la fel ni s a spus atunci cand am fost cu el la obregia,iar medicul de garda ,dupa ce s a uitat ''fugitiv''la el,ne a spus ca e un copil absolut normal,doar ca e anxios si ca venirea fratiorului pe lume i a accentuat starile.
la fel,ne a spus ca,de ex,ticurile se mostenesc[desi,slava domnului,de cand i am facut tratament pt conjunctivita alergica,cris n a mai facut asa din ochi],iar cumnatul meu [fratele sotului]a avut f multe ticuri ;si acum mai face cumva din umeri.
IOANA,asta incerc sa i sugerez si eu sotului,ca vom avea probleme la scoala cu el,iar sotul zice ca tb sa lucram cu el acasa.carti de activitati practice i am luat si eu,rezolva cerintele imediat,dar nu i place sa scrie.
de cand sta cu sotul acasa[fara mine,adica,pt ca s la serviciu],a inceput sa faca linute si punctulete,a inceput sa faca literele ''m,h si a'' de tipar,a inceput sa decupeze si sa coloreze[dar asta din urma f putin]
o sa incerc sa iau trimitere pt un medic psiholog din policlinica[la noi nu exista spital de pediatrie],insa ma indoiesc ca se pricepe la copii asa de mici.la noi nici neurolog pt copii nu exista,sau ma rog,este doar pt adulti si copii peste 14 ani,cand m am dus cu cris la dr neurolog in giurgiu,efectiv a refuzat sa l vada,pe motiv ca nu consulta copii asa de mici.
in plus,eu personal ma indoiesc ca o persoana straina il poate face pe cris sa accepte ca tb sa bage maioul in pantaloni sau ca poate sa fie mai afectuos cu noi,daca el nu simte asta.
socrul meu nu si a pupat copiii niciodata,tatal meu la fel,iar sotul meu pupa copiii,dar cand nu i aveam pe ei nu facea gesturi de tandrete cu mine si nu suporta sa l pup pe motiv ca ''il lipesc''

referitor la rasfatul aplicat primului copil,la noi e clar ca primul copil a beneficiat de o atentie insutita fata de codrin,caruia n am mai avut nici timp si nici chef de fiecare data sa i dau atata atentie,care,iata,se poate rasfrange si negativ asupra personalitatii copilului.
ma gandesc la fratele meu [am un frate geaman]pe care l a crescut bunica din partea tatalui.ea nu avea barbat[l a facut pe tata ''din flori''] si l a divinizat efectiv pe frate meu,nu l a certat niciodata,l a lasat sa faca numai ce voia...eu am crescut la ea pana in clasa a VIII a ,numai seara mergeam sa dorm acasa,iar el dormea la bunica.
stiu cat de ciudat mi se parea ca l stergea ea la fund [cred ca a facut o pana cand el era prin clasa a V a],ii taia unghiile,ii facea baie ,iar eu faceam toate astea singura,nu pt ca mama voia sa fiu independenta,ci pt ca nu i pasa de nimic din ceea ce faceam .la fel,mi se parea ciudat ca l pupa mereu si se juca un joc cu el ''de a primarul'',in care ea ii dadea pantalonii jos,spunand ca l face ''primar''[nu stiu care era logica],iar el radea..eu ma simteam stanjenita,pt ca cu mine nu se juca nimeni .plus ca mi spunea mereu ca baietii sunt deosebiti,ca eu tb sa merg la mama la serviciu sa car cumparaturile acasa,pt ca baietii nu tb sa care etc.
stiu cum ma facea mereu sa plang la masa,iar apoi decreta ca ''nu am voie sa mai mananc nimic pana seara'',pt ca n am mancat mancarea]plangeam].si n aveam voie sa umblu la ea in frigider.
m am intins,voiam sa spun ca fratele meu nu e un barbat fericit pt ca a fost crescut fara cearta...in clasa a 10 a a ramas repetent,in clasa a 5 a s a apucat de fumat,la 29 de ani a plecat in portugalia ''sa se imbogateasca''si a fost inchis 3 ani.acum s a casatorit,are o minune de copil,dar de 2 ani nu lucreaza,il intretine sotia si orice munca ''i se pare umilitoare''.am aflat acum cateva luni ca nici facultatea n a terminat o [i a recunoscut sotiei,silit de imprejurari]..daca ar afla mama,,,,care l a tinut in facultate...
hai ca am divagat,nu mai pot scrie ca plec cu cei mici in parc[sunt sg cu ei azi]

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Mona, niciun bun profesionist nu iti va spune ca e bine copilul dupa ce il observa jumat de ora ... trebuie macar 3 sedinte cu copilul si macar 2 cu parintii fara copil pt a-si face cat de cat o idee. Iar daca e sa fie un diagnostic trebuie mai mult timp.

Mi-am facut blogul privat, prea multi ochi cascati la durerea mea si nu toti cu inima curata. Cine mai doreste sa stie ce e cu noi sa imi dea un semn pe privat, dar sa fie om bun :-)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns moni_or spune:

SIMONA La multi ani cu noroc si fericire! Sa mai treci pe la noi sa ne spui de Bogdanel!

MADA (irl), ce diferite sunt fetele tale! Dar poate e si varsta sensibilitatilor exagerate si al reticentei la schimbare, ca vad ca si Anka, Ana si Mona se plang de asta si sunt cam de-o varsta copiii, nu? Sau o fi cum zice Ioana, sindromul primului nascut?

MISS, sa va fie de bine patuturile noi si sa doarma bine-bine in ele!

MONA, nu contenesc sa ma minunez ce ciudata familie ai avut tu (vorbesc de parinti, bunici, frate)... Cred ca Sib ti-a dat o varianta foarte buna, de a scrie unui psiholog de aici de pe forum, eu cred ca e important ca atunci cand ii spui psihologului tot ce ai de spus despre Cris sa nu fie el de fata, sa nu auda, ca sa nu i se para ca te plangi de el si dupa aceea sa nu se exteriorizeze si sa nu se poarte natural tocmai ca sa demonstreze ca nu ai tu dreptate. Dar repet, incerc sa nu imi prea dau cu parerea pentru ca mi se pare muuult prea complexa situatia ta si a voastra pentru a fi rezolvata de un nespecialist.

Monica, mami de Luca Andrei (17.07.2008) si Alexandru Matei (19.05.2010)
Doamne, ai grija de minunile mele!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ana_a spune:

monalac si Stefan il "chinuie" pe Matei, nu poate trece pe langa el fara sa nu-l atinga macar putin si asta mic sa-l plezneasca inapoi...dupa care Stefan urla "ma lovit!!!!" Si tot asa....(Si Matei face la fel, insa, interesant, el este mai subtil, loveste sub centura....)
Eu am renuntat de mult sa mai intervin intre ei. Le spun mereu ca nici unul nu este mai breaz - asta e adevarul! - i-am observat de la dinstanta si se sicaneaza amandoi in mod egal...
Nu stiu care este scopul! Dar clar nu vad de ce as interveni sa-l fac pe unul mai rau ca pe celalalt!

Fiecare au jucariile lor, au si jucarii impreuna si fiecare dintre ei vor mereu jucaria celuilalt!! Nu inteleg de ce dar eu am obosit sa-mi mai bat capul...
Serios...daca ii las in pace totul se termina in maxim 90 de secunde. Unul tipa, celalat se simte urgent vinovat daca sunt lasati in pace. Daca intervin...ei bine... Stefan fiind mai mare pocneste cu rautate jucaria, iese suparat din toata faza asta si imi spune ca tin numai cu Matei. Pe de alta parte, Matei fuge la tat'su in brate si i se plange lui de toata nedreptatea care il apasa...
Daca ii las in pace...se descurca muuult mai bine!Basca, au inceput sa aiba momente rare dar superbe cand se joaca impreuna!!! Sa de-a DD sa se inmulteasca aceste momente ca mie una tare bine imi prind....

Am fost in padure toti 5 cu catel cu tot, a fost super amuzant, ne-am distrat, am luat cu noi si o gustarica, am facut si poze.
O sa incarc mai tarziu cateva si pe picassa.

Va las acum, Matei a prestat un kk si Stefan urla ca miroase in toata camera...
Nu stiam cum de este asa de liniste si fiecare e cu treaba lui....

blog
proud




Nu cauta raspunsul prin straini.
Fa o introspectie in tine insuti,
pentru ca adevarul salasluieste in constiinta umana!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ana_a spune:

revin sa mai spun ca daca ii las in pace nu inseamna ca ii las de capul lor sa-si scoata ochii, le tin teorie cand am cui, cand ii simt ca sunt atenti, insa, m-am obijnuit sa nu caut vinovatul, sa vorbesc la cel mai general mod posibil, sa le povestesc despre prietenie, frati, empatie etc... fara a acuza in vreun fel. Este mult mai bine.
Matei intelege mult mai usor, Stefan se comporta uneori ca un caine incoltit, serios, asa il simt, sau ca un arici, dar daca nu caut vinovatul sa-l arat cu degetul, ei se simt oricum cu musca pe caciula fara sa le mai arat eu...
Si simt ca asa este mai bine pentru noi, nu stiu daca este o metoda buna, dar asa merge la noi.
Sper ca incet incet sa-l vad pe Stefan mai relaxat in relatia cu Matei, mai prietenos. El il iubeste si ii simte lipsa chiar daca uneori il chinuie pana ma apuca pe mine plansul....

Azi dimineatza de exemplu Stefan gaseste locomotiva thomas langa pat, o ia si se joaca pe perete cu ea. Il vede Matei si sare ca ars "a mea!!a mea!!" si io zmulge. Stefi riposteaza, nu se lasa, basca il si chinuie plimband-o mai cu foc mai sus pe perete unde asta mic sa nu ajunga. Apare tati si striga la Stefan - da-i locomotiva ca este a lui! Stefi o arunca cat colo spunandu-i cu rautate - "eu am luat-o primul!" Dupa un timp Matei sa simtit singur vinovat si ia dus -locomotiva la Stefi dar asta na mai vrut-o...
Daca tati ii lasa in pace, Matei renunta sa-si revendice jucaria numai asa...ca vrea el fara sa fi avut de gand sa se si joace cu ea...
De la mici rafuieli de acest gen pornesc certuri mai mari si mai mari pentru ca la prima vedere cel mare pare vinovat dar nu este tot timpul, si merita si el inteles!

edit: am pus poze cu drumetia pe picassa
Pongo - ca asa il cheama pe catel a fost cel mai fericit de zbenguiala


blog
proud




Nu cauta raspunsul prin straini.
Fa o introspectie in tine insuti,
pentru ca adevarul salasluieste in constiinta umana!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ana_a spune:

Ileanna, uite, - www.scribd.com/doc/7503212/Gary-Chapman-Ross-Campbell-Cele-5-Limbaje-de-Iubire-Ale-Copiilor" target="_blank">Campbell - Cele 5 limbaje de Iubire ale Copiilor Nu-i tare bine scanata, nu am avut timp sa vad daca gasesc o varianta mai buna, dar daca gasesc iti spun. Intre timp eu am sa o caut si pe la librarii, costa 20 de lei, nu-i prea scumpa.

blog
proud




Nu cauta raspunsul prin straini.
Fa o introspectie in tine insuti,
pentru ca adevarul salasluieste in constiinta umana!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns MissJJ spune:

Struluta La Multi Ani! sa fii cat mai fericita si sper ca ai avut o zi minunata.
Moni multumim mult.
Ana am vazut pozele. Sa va fie de bine drumetia. Super pozele, eu ador toamna si cutache e mega simpatic.
Si noi am iesit azi la aer am fost sa vizitam muzeul copilariei in Londra si le-a placut la fete de numa a fost f interesant sa vedem jucarii vechi vechi si case de alea de papusi imense ca o opera de arta si haine care le purtau copii demult si etc.
Au si niste locuri unde sa se joace copii cu diverse activitati si ele au fost f incantate de diversele activitati.
Deci daca veniti la Londra cu, copiiva recomand cu mare caldura muzeul asta e f aproape de centru si e super distractiv pt astia micii.
Si ale mele se bat si se cearta si R o chinuie pe asta mica da si asta mica e incapatzanata si rautacioasa incercam sa nu ne bagam decat in cazurile extreme, mai ales ca M e acuma marisoara si e cam invatata cas eu mica si mi se da tot.
Si eu am citit multe carti de astea la teorie suntem toti f buni mai greu e cu practica, nu ne iese mereu pasienta, da na macar ne straduim suntem toti oameni cu defecte si sechele asa ca na...

Va uram o sapt usoara si placuta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Ana - in Ro, in diverse scoli si gradinite se faceau diverse serbari de Halloween. Mi se parea la fel de aberant ca si Valentine's Day.
Aici insa e altfel, exact cum spune Mada, face parte din obiceiurile locale.
Si la gradinita la Erika, si la scoala la Eliza, vineri avem petreceri costumate. Nu au voie insa cu accesorii (sabii sau alte obiecte potential periculoase). Nu cred ca va veni cineva cu costum scary.
In magazine insa sunt custume infioratoare pentru adulti, decoruri pentru case, casele deja decorate sunt divers decorate, unele au dovleci tare frumosi, dar altele au numai morti si scheleti si doamne cu coasa, pietre tombale in fata, infipte pe peluza, si fetele mele deocamdata se sperie de asta. Unele case au spanzutati care atarna si ii bate vantul Nu o sa ma mir daca nu le va placea asta nici in viitor. Nici eu nu am cum sa gust deocamdata decorurile astea macabre...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Biribu spune:

Anka culmea ca asa gindeam si eu si acum e una din sarbatorile favorite de aici... Pt cei care cresc cu ea e clar de ce, dar si pt noi devine atragatoare numai si pt bucuria copiilor, e atmosfera de la trick-or-treat, placerea costumatiei, ei isi pregatesc de luni de zile astea, tematica costumului, in fine, ai sa vezi ca o sa o indragesti .... plus tona de dulciuri pe care nu ei stii cum sa le ascunzi mai repede daca ai fost la colindat cind erai mica, asta e ce au ei, de craciun nu se obisnuieste, placerea cam aia e insa.

Ana te citesc si imi zimbesc in gind, si eu pendulez intre a ma autoinvinovati pe mine pt tot ce mi se pare ca nu e bun in comportamentul copiilor si in a-mi zice ca nu e numai contributia mea. vreau sa zic mai multe, in fine, imi trebuie mai mult timp. insa o chestie am retinut-o si eu tot din carti, baietii au nevoie sa fie in competitie, sa se lupte si sa stabileasca intre ei o ierarhie. cica de la testosteron li se trage. si e rolul f important al tatalui in chestia asta sa le arate cum sa se "lupte" fara bube prea mari, sa-i invete unde sa se opreasca, regulile jocului cu alte cuvinte. eu il vad pe tony ca efectiv simte nevoia sa o ia la trinta pe sorsa, nu din rautate sau cind e furios, mai mult la modul sportiv asa. eu incerc sa-l canalizez spre diferite activitati "gimnastice" sa zic asa ca sa nu iasa cu paruiala.
si clar, si la noi, cind nu intervine nici un adult ei isi negociaza conflictele mult mai frumos. sau trebuie sa fie un adult impartial gen profii de la scoala, in nici un caz parintii.

Irlandezia eu cred ca sensibilitatea Soniei poate fi folosita de tine in avantajul ei, nu e neaparat un handicap. indrum-o spre activitati artistice, sigur vor rezona in ea. ea e un copil sensibil si special, trebuie ajutata sa-si canalizeze sensibilitatea pe ceva care sa-i aduca satisfactie. tu esti desteapta si stii ce vreau sa zic chiar daca nu ma bag in detalii.

Mona, eu ma bag in vorba si tu esti libera sa intelegi cum vrei, sper eu nu gresit. Eu inteleg ca simti nevoia sa vorbesti despre ce te nelinisteste la Cris. tot asa cum cred ca ai cea mai mare dorinta sa-l ajuti si nu sa-l critici. e f dureros si greu sa accepti ca tu ca mama nu poti sa rezolvi toate bubele copilului tau, in orice situatie si de orice buba ar fi vorba de fapt.
insa, citeva observatii: de ce te ajuta sa gindesti ca asa e firea lui si nu ca tu si tatal a-ti contribuit la problemele lui? ma intreb si eu. ia fa-ti o introspectie serioasa. inteleg ca ai avut o copilarie de cosmar, numai din ce ne-ai povestit. e clar ca toata afectiunea pe care nu ai primit-o atunci tu cauti sa o primesti acum prin copiii tai si deasemenea incerci sa o rasfringi asupra lor. daca ar fi vina ta, sa zicem, ca el are probleme, oare in asta in mintea ta e echivalent cu faptul ca nu l-ai iubit destul, si cum asta e imposibil, concluzia ta e ca tu nu ai cum sa ai ceva de a face cu problemele lui?
parerea mea, ca nu vreau sa-i zic sfat, e ca tu ai cheia problemelor lui si ai si rezolvarea lor. eu nu te-as sfatui sa-l duci la psiholog pe el, eu te-as indemna sa te duci tu. tu ai sufletul o rana vie, eu cel putin asa vad. eu cred ca tu te agati de copii pt afectiunea de care ai atita nevoie si cind ei nu iti pot oferi atit cit ai dori sau nu in forma in care ti-ai dori-o tu, esti dezamagita si ranita, si Cris simte asta si are o reactie de respingere.
nu te pupa? si ce daca??? fata mea uraste sa fie pupata si nu pupa nici ea, poate decit asa in aer, cu grija mare sa nu atinga cu adevarat uite nu mi-am pus nici o clipa problema ca ar fi ceva in neregula cu ea si nici nu insist, insa e un copil extrem de afectuos in felul ei. inteleg ca si Cris are momentele lui de tandrete, apai de ce ii ceri sa o faca musai cum ai vrea tu? de ce il compari cu Codi care te pupa? fiecare in felul lui, nu trebuie sa fie o competitie asta, devine apoi ceva de genul care-i mai afectuos cu mami e mai iubit de ea, in mintea lor cel putin. eu cred cu tarie ca nu putem sa ne "folosim" de proprii copii ca sa suplinim emotional tot ceea ce ne-a lipsit sau ne lipseste pe plan afectiv.
cit despre doctorii aceia Sib ti-a raspuns f bine, nu in 10-15 minute si-ar da seama cineva daca el are probleme, insa eu as incepe cu a incerca sa lucrezi cu tine sa te vindeci si abia apoi sa te concentrezi asupra lui.

Deacord total cu Ille cu efectul pe care il avem asupra astora mici. pot poesti pe tema asta vreun an asa...

Dilema mea e aceeasi: cum sa fac sa nu imi mosteneasca toate fobiile/ maniile/ proastele obiceiuri?? uite ca si ziceai Ille ca nu te pui impotria firii si nu inviti copiii acasa.. pai eu o fac in ideea sa nu fie ca mine, retrasi si salbatici ca mine cind eram mica, cu probleme mari in a lega prietenii, cu timiditate din aia bolnava etc etc.
o vedeam pe anna ca mult mai cu draga inima statea deoparte sa faca un puzzle cind toti copiii se jucau, s-ar fi dus si ea cu drag dar parca nu indraznea sau nu stia cum sa intre in joc, si ma vedeam pe mine exact pe la virsta ei.... uite asta as vrea sa evit dar nu stiu prea bine cum.
vreau idei deci - cum sa-i ferim pe copiii sa ne adopte defectele?


Mami de doi mici

"If you believe everything that you read, better not read"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ileanna spune:

Neata feteloooor!!!

anna merci de link. Intrat, vazut si dezumflat pt ca ori trebe sa incarc si eu ceva, ori sa dau bani. O sa incarc, dar pe moment nu stiam unde am stocat ce carti mai am si eu. Complicat dom'le. Nu mai zic ca a trebuit sa-mi fac si cont. Deci ... scandalos!!!

biri pai bine mai, si de asta ai ajuns tu un copil salbatec? Ca nu te lasau ai tai sa chemi prieteni (idem for me)? Eu zic ca nu e motivul principal ci mai degraba unul derivat din ala principal. Adica ala principal ar fi: parinti inchisi, reci, severi, care nu comunicau cu tine decat ca sa te critice. Si critica era critica nene!! Nu mai zic ca nu te lasau sa aduci toti golanii acasa, hihi, asta era bomboana de pe tort. De unde iese un copil timorat, neincrezator etc. Cel putin la mine asa a fost.
Eu cred ca daca vei fi calda, atenta etc etc, copiii vor fi relaxati si deschisi si or sa vina ei singurei cu prieteni acasa atunci cand vor sti ce-i aia, cand vor avea nevoie de ea si etc. Dar pana la urma ... ce stiu io? Fac si io ca ioana care era precisa ca clasa I va merge struna si stai sa vezi cum imi pica calculele. De vazut. Dar sper sa imi povesteasca altii din greselile lor si ... mai putin eu altora din ale mele

Cum sa facem sa nu transmitem tare, apucaturi, complexe si tot meniul dragalas??? Siiiiiimpluuuuu . Ne schimbam noi mai intai. Alta metoda nu stiu, restul sunt toti plasturi.
Sau ne calmam ca pana la urma tre' sa mosteneasca si ei ceva din carca pe care am primit-o noi ... poate mai putine ca mai rezolvam si noi cat de cat din ecuatii. Si le vor rezolva ei la randul lor cand se vor face mari. Ca vor fi mai destepti ca noi (eu ii repet mereu lui barbate-meu cand se mai mira cu cate ceva de asta micu': bah atentie aici si asculta la mine - asta e mai destept ca noi asa ca ciocu' mic si joc de glezne! asta este varianta 1.1 sa-ti intre bine in cap ca are un soft mai performant decat generatia ta, ca doar nu am trait degeaba). Si ... doar nu vrei sa duca lipsa de provocari si sa se apuce de droguri .

Clar azi am o dispozitie de bascalie din aia care are sanse sa dea in criza de nervi in orice moment . Sper ca nu am enervat pe nimeni.
E naspa afara si vin ploile, eu sunt mega stresata si obosita, bona inca nu am gasit final si treaba asta ma usuca, cu soacra-mea suntem in 15 mii de planuri si cumparaturi cu afurisita aia de casa, la servici imi crapa c**u, fi-miu ma simte si vreau sa zic ca este suuuuuuuper suuuuuuuuper nesuferit, nu mai stiu de unde sa-mi iau rabdare.

Dar .... noi sa fim sanatosi!!!


Mergi la inceput