M-am hotarat.........adoptie(71)

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Bellaiza, are scoala psiholog? Cum ai ajuns sa vorbesti cu el/ea?

de vanzare http://picasaweb.google.com/101768051715188015201/DeVanzare?authkey=Gv1sRgCKfyneHV7fSBIw#

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Uitasem sa mai spun ceva

Kora, perioada de inceput dupa mutatul impreuna este una foarte dificila in general. Pusese parca Manuelita un articol foarte interesant pe acesta tema - e cam ca atunci cand un barbat si o femeie se muta impreuna.

Se iubesc, vor sa stea impreuna dar cand ajung sa o faca vad ca mai apar si neintelegeri.

E dificil pentru cei mici, e dificil si pentru cei mari dar pana la urma noi suntem adultii si trebuie sa-i facem pe cei mici sa se simta ca acasa.
Si teama de abandon exista - asa cum mai spunea cineva.

Eu o duc pe fata mea la balet de cand a inceput scoala si ii place foarte mult. Anul trecut pe vremea asta am incercat sa o duc la dansuri (ii place foarte mult sa danseze) dar a mers de vreo 2-3 ori apoi n-a mai vrut sa mearga fara sa imi dea vreo explicatie.

Mi-am amintit zilele trecute si am intrebat-o iarasi de ce n-a mai vrut sa mearga anul trecut si mi-a spus ca i-a fost teama ca n-o s-o mai iau acasa de acolo ....

Si trebuie sa recunosc ca fata mea e un pic rasfatata, dar prima si ultima data cand am pedepsit-o a fost acum mai mult de an si mi-a parut foarte rau dupa (tocmai citisem cartea cu supernany si am aplicat o teorie de acolo).

Pentru frecusurile de zi cu zi exista insa "consecinte". Vrei sa stai seara sa te speli pe maini cate 20 min (isi face manusi de mickey mouse )? E posibil sa nu mai avem timp sa citim toata povestea ... trebuie doar sa-i amintesc si se clateste pe maini in 10 secunde.

de vanzare http://picasaweb.google.com/101768051715188015201/DeVanzare?authkey=Gv1sRgCKfyneHV7fSBIw#

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Bellaiza spune:

Psihologul gradinitei pe care a frecventat-o Stefan este si psihologul scolii. Stie ca Stefan e adoptat, cum am mai spus este un foarte bun profesionist si, in plus, are si...scoala vietii. Ca atare, cand am simtit nevoia sa-i vorbesc, nu am pregetat sa o fac. Nu este un moft.
Asa cum s-a mai spus, a venit o zi frumoasa, in care poate nici nu mai credeam, cand am devenit parintii unor copii mari: Baiatul meu a fost foarte bine educat de familia care de la 4 ani la aproape 6 l-a avut in asistenta maternala, dar nu avea aproape niciun fel de cunostinte prescolare. Pentru el a fost in primele 2-3 luni socant in planul evolutiei scolare sa se adapteze noilor cerinte, dar i-am valorizat cu caldura scoala, i-am explicat ca trebuie spre binele lui sa se straduiasca. A inteles mititelul, s-a straduit si a reusit.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns denisa220972 spune:

Hmmmmmm......interesant parerile unora, dar pana nu esti in mijlocul problemei, nu ai cum sa judeci cazul, ca a procedat corect sau nu Kora cu pedeapsa. Da ,sfaturile sunt bine venite de la mamicile care sau confruntat cu problemele acestea si stiu ce vorbesc.
Dar sa vin euuu, care nu am un copil acasa sa spun ce as face eu si ce a-si drege mi-se pare deplasat.
O zi buna



Timpul vindeca ranile, acorda-ti timp.

Mutatia C677T-heterozigot, Mutatia A1298C-heterozigot, gena PAI1-4G/5G-heterozigot. O sarcina oprita din evolutie la sapte saptamani.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ali spune:

Citat:
citat din mesajul lui simo_75

Poate ca suntem si noi speriati de necunoscut,de anumite reactii ale copiilor nostri si atunci?
nu am fost nici eu de acord sa ii pedepsim pentru o problema minora insa trebuie sa intelegem ca si noi suntem oarecum speriati la inceput de drum ..
Noi cand l-am adus pe Alexutzu acasa credeti-ma ca dadeam cu capul in usi dimineata fugind prin casa de nebuna nestiind de ce sa ma apuc mai intai.Cred ca toti am fost oarecum speriati desi da!o sa aud ca suntem oameni maturi bla bla bla dar sa fim seriosi e vorba de un copil ,e vorba de o schimbare brusca a vietii noastre si atunci?Mai facem si noi mici greseli dar odata cu trecerea timpului reusim sa ajungem la normalitate si in acelasi timp sa ne cunoastem puiul cat mai bine.


Simo pot sa-ti spun ca la fel de speriata e si o mama cand naste puiul ei, mai ales la primul copil.Si eu m-am simtit la fel de neajutorata la inceput dar totul se invata.Eu m-am lamurit ca pe copil doar trebuie sa-l iubesti si iti trebuie foarte multa rabdare.Sa ai rabdare cand copilul e cu toane si sa-i vorbesti foarte calm pentru ca atunci rezolvi mult mai multe cu el decat daca strigi la el.
Si noi ,ca mame naturale, facem greseli si apoi incercam sa la corectam.Deci suntem la fel ca voi si copiii nostri la fel ca ai vostri.
Citeam pe undeva ca un copil vine pe lume fara un manual de instructiuni.Si parintii invata impreuna cu copilul sa functioneze ca o familie.
Mult succes la toti parintii.


ali
Mama fericita de Andrei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jasmine30 spune:

Fetele va rog sa ajutati cum puteti fetita aceasta adoptata care are mare nevoie de voi ! Gasiti mai jos fragmente de pe blogul creat pentru ea:
Cu speranta ca apelurile dumneavoastra, trimise la unul din numerele alaturate, apelabile din reteaua Romtelecom, vor ajuta la salvarea unei vieti, va multumim !

09 00 90 08 50 - 2 Euro
09 00 90 08 52 - 5 Euro
09 00 90 08 54 - 10 Euro

M#259; numesc Prodan Leontina, mama disperat#259; a unei feti#355;e de 3 ani #351;i 5 luni, Prodan Miruna Georgiana, diagnosticat#259; la începutul lunii iulie cu TUMOR#258; INTRACRANIAN#258; DE LOB PARIETAL DREPT.

V#259; scriu dumneavoastr#259; cu rug#259;mintea de a m#259; ajuta s#259;-i pot da copilului meu #351;ansa de a se mai na#351;te odat#259;, de a tr#259;i s#259;n#259;toas#259;, de a oferi în fiecare zi zâmbetul ei nepre#355;uit pentru noi, p#259;rin#355;ii ei.
Povestea feti#355;ei mele este trist#259;, dar cred c#259; Bunul Dumnezeu i-a dat un dram de noroc pentru ca ea s#259; tr#259;iasc#259; al#259;turi de oameni care s#259;-i ofere sprijin #351;i dragoste. S-a n#259;scut pe 22 martie 2007 la Spitalul de Urgen#355;#259; Giurgiu unde, la cinci zile de la na#351;tere, m#259;mica ei a abandonat-o în spital. Noi ne doream un copila#351; #351;i, aflând despre ea, am mers la spital unde am cunoscut-o #351;i ne-am îndr#259;gostit pe loc de îngera#351;ul care parc#259; ne zâmbea din p#259;tu#355;ul în care fusese abandonat#259;. Cu ajutorul celor în m#259;sur#259; am putut s#259; lu#259;m feti#355;a acas#259; în plasament de urgen#355;#259; #351;i, timp de un an de zile, am luptat s#259; adopt#259;m copilul trimis nou#259; de Bunul Dumnezeu. Este un copila#351; plin de via#355;#259;, care #351;tie s#259; ofere zâmbetul ei de copil tuturor celor care o privesc, o feti#355;#259; care lupt#259; cu toate puterile ei s#259; fac#259; fa#355;#259; unei tumori care o omoar#259; în fiecare zi câte pu#355;in. De când a fost diagnosticat#259; crizele se îndesesc, partea stâng#259; a corpului ei paralizeaz#259; din ce în ce mai des #351;i, chiar dac#259; paralizia se remite deocamdat#259; sub tratament, tumora pune st#259;pânire pe alt#259; zon#259; s#259;n#259;toas#259; a creierului ei. Boala micu#355;ei noastre ne-a lovit din plin, noi nu tr#259;im decât pentru ea, vrem s#259; o vedem mare #351;i s#259;n#259;toas#259;. Nu exist#259; cuvinte prin care s#259; ne exprim#259;m durerea.
Medicul neurochirurg din #355;ar#259; ne-a spus c#259; tumora este mare, infiltrat#259; 3,5 cm în lobul parietal #351;i c#259; riscurile sunt ca, dup#259; opera#355;ie, copilul s#259; r#259;mân#259; paralizat. Ne-a spus c#259; ar fi de preferat ca interven#355;ia chirurgical#259; s#259; fie f#259;cut#259; într-o clinic#259; din str#259;in#259;tate, la Clinica INI Hannover din Germania. La aceast#259; clinic#259;, tumora pe care o are Miruna poate fi operat#259; f#259;r#259; a implica riscul paraliziei postoperatorii. A fost #351;i p#259;rerea celui de-al doilea medic neurochirurg din #355;ar#259; la care am apelat #351;i care ne-a spus c#259; în #355;ar#259; nu are unde s#259; opereze feti#355;a. Medicul neurochirurg a luat leg#259;tura #351;i cu Spitalul Universitar din Utrech #351;i r#259;spunsul a fost c#259; ei nu vor opera tumora feti#355;ei noastre deoarece tumora este într-o zon#259; sensbil#259; #351;i c#259; ar trebui s#259; a#351;tept#259;m pân#259; când Miruna ar face zilnic crize epileptice, concluzie cu care nu a fost de acord mediul nostru neurochirurg. Varianta cea mai bun#259; pentru feti#355;a noastr#259; r#259;mâne Clinica INI Hannover din Germania dar noi, p#259;rin#355;ii ei, nu ne putem permite aceast#259; interven#355;ie chirurgical#259;, veniturile noastre nu ne dau voie nici s#259; vis#259;m c#259; putem merge cu îngerasul nostru la aceast#259; clinic#259; unde se poate face opera#355;ia care îi garanteaz#259; o via#355;#259; cât mai aproape de normal. Dac#259; interven#355;ia nu are loc, Miruna va paraliza definitiv pe partea stâng#259; într-un timp scurt. Medicii neurochirurgi ne-au spus c#259; tumora trebuie scoas#259; în cel mult 2 luni, dar au trecut aproape trei luni #351;i noi nu am putut strânge suma necesar#259; pentru aceast#259; interven#355;ie chirurgical#259;.
Am luat legatura cu medicii din aceast#259; clinic#259;, le-am trimis imaginile RMN #351;i datele medicale ale feti#355;ei noastre #351;i au f#259;cut o programare pe data de 30.08.2010, apoi pe data de 27.09.2010, cazul fiind urgen#355;#259; medical#259;. Spitalizarea, investiga#355;iile #351;i interven#355;ia chirurgical#259; cost#259; 50.000 Euro, bani pe care noi nu i-am putut strânge pân#259; acum. Am încercat s#259; strângem banii necesari, fiecare prieten, coleg, cunoscut, p#259;rin#355;ii, rudele #351;i chiar #351;i oameni de bine pe care nu îi cunoa#351;tem au donat câte o sum#259; pentru feti#355;a noastr#259;, Miruna. Cu toate acestea nu am strâns decât 25.000 RON. Am vorbit din nou cu medicii de la INI Hannover #351;i urm#259;toarea programare o avem pe data de 26.10.2010, dar putem merge numai dac#259; strângem cei 50.000 Euro necesari opera#355;iei.
Apelez la dumneavoastr#259; cu rug#259;mintea de a ne ajuta în vederea strâgerii sumei de bani necesare interven#355;iei chirurgicale care îi garanteaz#259; feti#355;ei noastre o via#355;#259; cât mai aproape de normal. Rug#259;mintea mea vine din inimile unor p#259;rin#355;i care #351;i-au dorit enorm s#259; aib#259; un copil c#259;ruia s#259;-i ofere dragostea lor, o via#355;#259; fericit#259;, un c#259;min protector #351;i lini#351;tit. Dumnezeu ne-a trimis acest copil minunat, lumina vie#355;ilor noastre, dar noi, cu banii nostri, nu-i putem oferi posibilitatea de a se mai na#351;te înc#259; o dat#259;.
V#259; rug#259;m pe dumneavoastr#259; s#259; ne ajuta#355;i, avem nevoie de întelegerea #351;i sprijinul dumneavoastr#259; pentru ca îngera#351;ul nostru s#259; poat#259; tr#259;i lâng#259; noi, s#259; se fac#259; mare #351;i s#259; fie s#259;n#259;tos.
V#258; RUG#258;M, SALVA#354;I VIA#354;A FETI#354;EI NOASTRE MIRUNA GEORGIANA !


CU MUL#354;UMIRI,
LEONTINA PRODAN


Telefon: 0762651528
Email: leontina_pro@yahoo.com
Conturi:
RO05BPOS19007061243RON01 – BANCPOST SUCURSALA GIURGIU
RO37BPOS19007061243EUR01 – BANCPOST SUCURSALA GIURGIU
Titular conturi: Prodan Leontina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jasmine30 spune:

www.salvatiuncopil.blogspot.com/ /b " target="_blank"> b http://www.salvatiuncopil.blogspot.com/ /b

Va rog sa ajutati cum puteti aceasta fetita adoptata care are mare nevoie de voi ! Mai sus aveti link-ul catre blog-ul care descrie trista ei poveste, iar mai jos aveti cateva numere de telefon unde puteti dona fiecare cat poate!

Donatii prin Romtelecom
09 00 90 08 50 - 2 Euro
09 00 90 08 52 - 5 Euro
09 00 90 08 54 - 10 Euro

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danaionela spune:

Ali stiu ca este greu cu un copil si atunci cind il nasti, ca nu stii ce sa-i faci. Dar problema copiilor adoptati este putin mai diferita. La inceput lor le este frica sa nu-i parasesti. Ei deja au traume si sunt speriati sa nu te supere, si sa nu-i duci inapoi. Fetitele mele si acuma daca mergem la un loc de joaca inchise imi spun sa nu plec. Le este inca frica sa nu fie din nou parasite.
Eu si acuma imi aduc aminte cind le-am adus acasa. Ne vazusem de 4-5 ori inainte, am stat citeva ore si dintr-o data au ajuns intr-o casa straina cu niste necunoscuti.A fost groaznic..., nu stiau ce sa faca, si nici noi nu stiam. Cateva luni am fost terminati, in prima luna nu cred ca dormeam mai mult de 2 ore pe noapte.
Noi parintii care adoptam pe linga iubire, dragoste si rabdare trebuie sa-i facem sa le castigam si increderea. Acest lucru este cel mai greu, dar nu imposibil.
Si din punct de vedere al restrictiilor si noi suntem de acord cu ele.
Ale mele prima data cind s-au imbolnavit au facut varicela Aveau o luna jumate de cind erau acasa. Pur si simplu nu stiam ce sa le fac. Plingeam impreuna cu ele ....
Kora te inteleg foarte bine, si stiu ca nu a fost usor sa-l pedepsesti si cu siguranta o sa mai fie momente de acestea. Copii uita si acuma sa nu exageram.. Voi nu ati fost niciodata pedepsiti de parinti sau de bunici. Eu recunosc ca da.....
Maria si noi va pupam. Ce mai faceti?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Manuelita spune:

Fiecare parinte (atata timp cat nu sunt lucruri extreme) isi creste copilul cum poate si crede el mai bine, nu comentez deci partea cu pedepsitul ca nu e treaba mea.
Singura mea sugestie ar fi ca atunci cand il pedepsesti sa nu il pedepsesti cu lucruri care tin de relatia voastra, ci cu neuitat la desene, ne - iesit la joaca, etc. Eu daca chiar trebuie sa o pedepsesc pe Violeta, o pup sau o tin in brate cand o pedepsesc, iar pedeapsa e spusa pe un ton foarte calm, nu ca ceva ce eu hotarasc, ci ca o consecinta naturala a faptelor ei, nu eu o pedepsesc ci fapta ei genereaza ceva. Asta pentru ca odata, dupa ce am certat-o putin m-a intrebat foarte senin "mami, dar tu ma iubesti pe mine, asa-i?" si m-am simtit ultimul om. De atunci am grija ca indiferent cat de tare "ne certam" sa ii spulber orice indoiala ca nu ar fi iubita. Parerea mea:)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Luna tratatele de psihologie sunt pentru psihologi nu pentru parinti adoptivi sau bilogici.Intr-adevar e un forum public, dar nimic nu-ti da dreptul sa etichetezi persoanele care scriu, cu atat mai putin o persoana in a carei situatie n-ai fost.

A pedepsi un copil nu inseamna a nu-l mai iubi , ci inseamna a corecta un lucru gresit.Fiecare parinte are stilul lui si adapteaza nevoilor copilului cum stie mai bine.Nu exista o regula generala ca ar fi bine sau rau intr-un anumit fel.Ce e bine si potrivit pentru un copil e nepotrivit pentru altul.







Ei sunt norocul meu : Razvan si Maria
Cand Dumnezeu iti inchide o usa , intotdeauna iti deschide o fereastra.

Mergi la inceput