Petrecere colega de clasa

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Cornelia spune:

Anka, mamica nu a fost foarte delicata, dar nici nu prea avea cum sa procedeze altfel, poate doar sa dea invitatiile doamnei invatatoare, care sa le imparta pe ascuns. Dar "tragedia" ar fi fost si mai mare dupa.

Dandusa, multumesc . Trimit pm, probabil maine, ca ar cam trebui sa ajung in pat acum si nu cred ca mai sunt coerenta


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns corinadana spune:

Si daca va fi invitata, data fiind conjunctura, si la petrecere va fi marginalizata, se va simti in plus.
Nu mai bine ii explici tu cum sta treaba cu prieteniile? Ea e prietena cu fetita respectiva?


Eu in conditiile astea as trimite un mic cadou dar nu as duce o la petrecere...Invitatia si daca va veni este un pic fortata.

Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA

http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cornelia spune:

Dimineata,mama fetitei o astepta pe Maria cu invitatia . Din pacate nu am dus-o eu la scoala ca sa pot discuta mai pe larg cu mamica, ci tati, dar si el i-a spus ca nu trebuia sa se simta obligata, ca e de inteles, ii explicam noi cumva, dar ea tinut-o ca de fapt fetitele sunt prietene si ea nu a stiut .

Corina, sigur ca a facut-o din obligatie si nu ma simt prea confortabil din cauza asta. Si sigur ca Maria nu va putea mereu forta nota si obliga copiii sa fie prieteni cu ea. Doar ca am fost luata pe nepregatite si nu am reactionat la timp. Pe de alta parte, copiii se cunosc doar de trei saptamani, inca nu au legat prietenii, se tatoneaza. Sper sa se distreze la petrecere si sa nu aiba probleme.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns buli spune:

Cornelia,
ati avut noroc de o mamica plina de tact
noi am patit-o mai nasol cind s-a mutat Matei la alta gradinita.
a fost ziua unui baietel si desi el il lua de git pe M si il pupa si ii spunea ca e invitat la ziua lui, parintii erau alaturi si au tacut milc
asa ca a trebuit sa improvizez o distractie pe cinste cu prietenii lui ca sa uite de petrecere. am si discutat cu el, dar a fost destul de aiurea.

"sahul e prea creieros, mai bine jucam table" - M

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alra spune:

Cornelia, parerea mea este ca dai prea multa importanta la un fapt minor. intamplari de genul asta vor fi multe de acum inainte. e neplacut, na, si cand esti adult sa faca colegii gratar si pe tine sa nu te cheme , dar se intampla.

la mine la servici invitatiile se zic pe fata chiar daca nu e toata lumea pe lista. si eu care ma chinui la cat mai multa discretie fata de cei "exclusi" de pe lista

acum fetita are noroc ca mamica a auzit ca e suparata si a incercat sa repare. pe viitor eu insa as invita mai des copii/fetite acasa la play date cel putin daca nu la o petrecere. nu trebuie sa amani cu renovarea camerei fetitei pentru asta, copiii nu vad . te poti juca tu cu ele in living, puteti face diverse activitati - a zis cineva mai sus frumos cum a organizat o petrecere.

o sugestie frumoasa de joc in casa este "cutia muzicala", l-am invatat aici: pui bomboane intr-o cutie de pantofi si apoi o impachetezi in multe straturi de hartie. in fiecare strat de hartie pui o foaie cu o porunca. eu am printat ceva sugestiv - canti un cantecel, imiti un animal, porti un item de imbracaminte ciudat, etc.
copiii stau in cerc si dau cutia de la unul la altul cat timp canta muzica. un adult opreste muzica din cand in cand. copilul la care e cutia cand s-a oprit muzica desface un strat de hartie si ia "porunca" din stratul respectiv.
distractia e maxima, promit am facut chestia asta de ziua fi-mii la 4 ani si cand a trebuit sa fac eu ca maimuta asistenta era la pamant de ras

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alra spune:

scrisei o gramada si am uitat ce voiam sa zic.

eu am acasa o capoasa mare de tot care cand se supara nu o impaci usor. ce functioneaza este planificarea unei activitati viitoare compensatorii, focusandu-ne pe detalii.
mai pe romaneste: in cazul in care fetita ta nu e invitata undeva discutati despre organizarea la voi acasa a unei petrecere tematice (de ex haloween sa scobiti dovleci) si discutati mult despre detalii - ce copii o sa chemati, ce fel de dovleci cumparati, cum ii scobiti etc. in cazul asta are ceva la care sa priveasca in viitor si supararea e mai mica.

si inca o data, sa nu iti fie teama sa chemi copii la tine fara nici o ocazie. vei mari mult popularitatea fetei

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mickyyy spune:

Si eu am fost intr-o situatie asemanatoare, dar de partea cealalta a baricadei, la un momentdat . Era ziua Dariei, si a vrut cu orice pret s-o serbeze acasa. Era clar ca nu ii puteam invita pe toti colegii ei de la gradi, oricata bunavointa as fi avut, stam intr-un apartament obisnuit, de bloc.
Asa ca am lasat-o pe ea sa-si aleaga invitatii, am pictat si colorat seara invitatii impreuna, si apoi ea mi-a spus cui sa le dam, am completat numele copiilor zisi de ea pe invitatii, si i le-am lasat dimineata educatoarei, cu rugamintea sa le dea copiilor sau parintilor. Erau vreo 15 invitatii in total (ei erau vreo 25 in grupa), iar pe jumatate din cei trecuti acolo eu nu ii cunoasteam , sau ma rog, din vedere ii stiam toti colegii, dar dupa nume, doar vreo cativa.
Seara cand m-am dus s-o iau de la gradi, nici n-am ajuns bine in clasa ca a venit o fetita direct la mine sa ma-ntrebe ea de ce nu a primit invitatie. I-am raspuns sincer ca daria a fost cea care a stabilit cine primeste si cine nu, ca eu nu o cunosc dupa nume si nu stiu daca era sau nu pe lista cu invitati si daca a fost sau nu o greseala ca n-a primit, dar ca o sa verific diseara cu daria ce si cum. Evident, nu era pe lista, iar daria nici n-a vrut sa auda cand i-am propus s-o invite si pe fetita aceea. Nu era prietena ei, din contra, nu se intelegeau deloc la gradi. Am dus o munca de convingere uriasa cu Daria seara ca sa ii facem si fetitei o invitatie, a acceptat intr-un final, fara nicio tragere de inima, si a doua zi am plecat sa i-o dam, si s-o rugam se ne ierte ca am ratacit invitatia initiala. Norocul nostru a fost ca fetita nu mai venise la gradi, era ultima saptamana dinainte de vacanta, si probabil plecase mai repede din Bucuresti.
In acel moment si eu m-am simtit prost, probabil la fel de prost ca si fetita sau mamica fetitei care nu primise invitatie, pentru ca incercand sa nu supar alti copii, il obligam pe al meu sa faca ceva ce nu isi dorea, sa invite o fetita care nu-i era prietena.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cornelia spune:

Alra, frumoasa idee de joc .

Mickyyy, tocmai asta as fi vorbit cu mamica. In nici un caz nu as vrea sa stric ziua fetitei prin prezenta Mariei. Tind sa cred ca nu e totusi asa, pentru ca fetele s-au jucat ieri impreuna in curtea scolii.

SI eu am fost pusa in situatia sa il conving pe Stefan sa invite un coleg pe care nu il simpatiza, pentru ca mi s-a parut deplasat sa invitam toata clasa cu o exceptie. Sentimentul nu e prea placut, intr-adevar si m-am tot gandit daca nu trebuia sa o las ca el. in final, baietelul in cauza a avenit la petrecere, iar Stefan nu a fost deloc deranjat.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cristina_C spune:

Sigur ca vrem sa fie copilul mereu fericit si multumit si uneori intervenim si aranjam lucrurile astfel incat sa-l ferim de neplaceri, dar, uneori, situatii din astea frustrante fac parte din viata si trebuie sa-l mai lasam sa se obisnuiasca si cu ideea, oricat de dur ar suna, ca nu pentru toti este cel mai important. Nu poate fi prieten cu toata lumea, chiar si el are simpatii si antipatii, ca noi toti.
Este bine sa aiba prietenii lui stabili de care sa fie sigur, putini, nu trebuie sa fie multi, dar care sa nu-l dezamageasca si pe care nici el sa nu-i dezamageasca. Incet, incet, isi poate largi cercul de prieteni.
Eu nu as fi vorbit cu mama unui copil care nu l-a invitat pe al meu. Nu-l invita, atata paguba, nu se termina lumea si prietenii aici. Un copil, la varsta asta, poate sa sufere, cum s-a si intamplat, dar trebuie sa stie ce oameni are in jurul lui, pe cine poate conta, care ii sunt prietenii adevarati.
Oricum, Cornelia, o pentru ca i-ai facut Mariei viata mai usoara prin interventia ta!
Eu am fost exact in aceeasi situatie saptamana trecuta cand copilul meu n-a fost invitat de un baietel cu care se imprietenise anul trecut, in clasa I, se considerau prieteni, si s-au si vizitat de multe ori. Al meu are prietenii lui vechi din gradinita, pe care si i-a pastrat, desi sunt in clase paralele, asta era mai nou, ca sa zic asa. Ei, si a venit copilul acela cu cateva invitatii pe care le-a impartit in clasa, iar lui nu i-a dat. Copilul meu mi-a spus ca s-a cam suparat pe el si ca-l pune "mai jos" pe lista de prieteni, mai spre "colegi". Chiar nu stiu de ce nu l-a invitat... oricum, a invitat doar cativa copii din clasa, insa al meu chiar nu se astepta sa nu-l cheme si pe el. I-am zis sa-l intrebe de ce, ca intre baieti, dar nici sa n-auda - din orgoliu. Si nici eu n-am intrebat-o pe mama, mi s-a parut jenanta situatia si, oricum, al meu nici n-ar fi acceptat invitatia pe ultima suta de metri, daca n-a fost de la inceput.

ps. La noi nu se cheama, oricum, toata grupa sau toata clasa, "oficial" iti serbezi ziua cu tort sau prajituri cu toata lumea, dimineata, la gradinita sau la scoala iar acasa chemi destul de putini, in general atatia copii cati ani implineste sarbatoritul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cornelia spune:

Citat:
citat din mesajul lui Cristina_C


Oricum, Cornelia, o pentru ca i-ai facut Mariei viata mai usoara prin interventia ta!


Cristina nu am nici un merit . Nu am vorbit eu cu mamica. Doar intamplarea a dus la solutionarea asta, pentru ca Maria a fost vazuta plangand si de aici toate astea. Daca nu o vedea invatoatoarea, urma sa ii explic cum stau lucrurile cu prietenii, cu simpatii/antipatii.

”Vina” mea a fost ca nu am intervenit la timp, eu realizand clar ceea ce se intampla. Poate trebuia sa o trag deoparte inainte de a izbucni in plans si sa vorbim, fara sa mai intervina invatatoarea. Sau macar sa ii fi explicat cand ea a crezut ca a fost omisa din greseala, ca nu a fost asa.

In alte circumstante asa as fi procedat, dar fiind la inceputul clasei I, eu deja stresata ca nu isi face prieteni, am lasat lucrurile asa, sperand intr-un fel de happy end.

In fapt, va dau dreptate si pe viitor ma pregatesc sa fac fata lectiilor dure ale vietii .

Multumesc tuturor!


Mergi la inceput