Petrecere colega de clasa
Raspunsuri - Pagina 3
corinadana spune:
Cristina de ce intrebe baiatul tau pe celalalt de ce nu a fost invitat?
Raspunsul este clar si f frumos ca nu l a intrebat; ai baiat istet. Practic prin intrebare sau mai bine zis raspunsul la intrebare s ar mai fi expus la o umilire. Bravo lui!
Raluca avea o colega romanca in scoala pe care am ajutat o destul de mult (pe mama cand nu avea cu cine s o lase) si anul trecut si a sarbatorit ziua cu mare tam tam. Ralu nu a fost invitata. Nu ne am suparat, ne am dat seama ca am fost bune cand au avut nevoie; Ralu a priceput cum au stat lucrurile. Dragoste cu forta nu se poate...
Mickyyy si f frumos! sa aduca copilul pe cine i place la ziua lui. El trebuie sa fie fericit nu colegii si colegii. De ce sa mi chinui eu copila cu un invitat sau mai multi bagati pe gat?!
Corina mama domnisoarei RALUCA si a bebelasei FRANCESCA
http://family.webshots.com/photo/2925218030098531596UGNuSg?vhost=family
Cornelia spune:
Am fost la petrecere, totul a fost bine.Discutasem in prealabil si cu mama fetitei, ca aveam totusi inima stransa sa nu fi fost impotriva vointei sarbatoritei. Totul s-a lamurit. Nu a fost vorba de asa ceva.
Am discutat si cu Maria si i-am explicat cum sta treaba cu invitatiile si autoinvitatiile la ziua de nastere 
, prietenie, amicitie, colegialitate. Sper sa se fi prins ceva 
.
ioana spune:
Un alt tip de situatie cu care ne-am confruntat noi recent.
I-am sarbatorit ziua de nastere baiatului (9 ani) acum cateva saptamani, la un loc de joaca. Am impartit invitatii tuturor colegilor de clasa, tocmai pentru a nu se simti nimeni exclus. Am rugat parintii, normal, sa-mi confirme participarea copiilor din timp. In seara dinaintea petrecerii ma suna o mama daca poate sa mai vina cu cineva (o prietena a baiatului ei). Luata pe nepregatite, destul de surprinsa de cerere, am spus "da". Baiatul meu a fost insa foarte suparat ca-i vine cineva strain la aniversarea lui si s-a comportat ca atare (nu a bagat-o in seama pe fetita necunoscuta). Totul a fost destul de jenant, eu "obligata" sa justific comportamentul sarbatoritului, mamica cealalta "surprinsa" de "proasta crestere" a baiatului meu, fetita suparata... Eu nu as indrazni sa aduc un copil necunoscut la o petrecere si sa anunt asta doar cu o seara inainte, poate parintii aceia au si ei socotelile lor, poate copilul aniversat nu este deloc incantat etc.
Lali spune:
Apropo de ceea ce a scris Ioana eu intr-o situatie similara mi-as dori sa am prezenta de spirit sa-i spun mamicii respective ca vorbesc cu baiatul meu si o sun inapoi.
Si vine firesc intrebarea urmatoare:
Pana la ce varsta putem noi lua decizii referitoare la copii nostri fara a-i consulta ?
OK, sunt de acord ca in cele mai multe situatii consultarea copilului sa cuprinda si sfaturile noastre referitoare la decizia lui, sa-i explicam si cateva reguli cu ocazia asta, dar mie mi se pare corect sa discut mai ales daca e vorba de petrecerea lui.
Edit: Poate ca baiatul tau a fost suparat tocmai pentru ca nu a fost consultat, ca nu cred sa aiba ceva asa, din start, cu o fetita pe care nu o cunoaste.
ioana spune:
Asa este, Lali. Imi pare rau ca am fost luata prin surprindere si am spus imediat "da". Asa sunt eu, nu prea am prezenta de spirit, dupa aceea imi vin o gramada de idei...
Baiatului meu i-am spus imediat, in aceeasi seara, nu a fost de acord, dar ce era sa mai fac. L-am rugat sa se poarte frumos, ca nu e un capat de tara. Dar el este o fire mai conservatoare si accepta destul de greu lucrurile noi, neprevazute. Trebuie luat cu binisorul si din timp...
anya spune:
Eu am 2 baieti.
Cel mare (7 ani jumatate) ar vrea sa invite toti cunoscutii la ziua lui. Deoarece n-are mama atatia bani, la ultima petrecere a avut "doar" 25 de copii (maximul admis la Mc ). Cu toate acestea a invitat din clasa doar 10 copii. Din copiii de la karate i-a invitat pe cei cu care lucra in niste exercitii, chiar daca nu-i sunt f apropiati in rest. L-am intrebat de ce? Pentru ca noi suntem o echipa.
Cel mic (5 ani) e foarte pretios in alegerea prietenilor. L-am intrebat de ce? Mi-a spus ca prietenia e pentru toata viata! si m-a lasat masca. Sambata l-am serbat la Mc. A avut 16 invitati. Lista am facut-o impreuna si dupa ce al trecut verisoarele, cativa prieteni apropiati de distractie a trecut cativa copilasi de la gradinita - exact ce a vrut el, un baietel de la Fastrack (eu nu-l cunosteam si nici parintii) si pe fratele lui . Am scris invitatiile si la gradinita am rugat educatoarea sa le dea parintilor/bunicilor copiilor respectivi pt ca eu nu ii cunosteam. Astazi (ca de fapt azi e ziua lui) am dus la gradi tort si suc si va petrece impreuna cu toti colegii. La engleza (ca are azi si ora) va duce o punga cu dropsuri de fructe si isi va servi colegii.
In concluzie, lista o facem impreuna - eu insir copiii pe care ii cunosc (din familie, prieteni de acasa) - ei aproba sau nu iar de la scoala/gradinita limitam la numarul maxim permis de spatiul in care mergem si el alege - eu execut.
Luna1 spune:
Eu am trecut prin ceva asemanator cand m-am umflat eu de plans (deh, nu stiu cum naiba dar eram sensibiloasa rau pe atunci).
Cand a implinit fiul meu 5 ani, fiind nou veniti (de vreo un an) in aceasta tara, am hotarat sa-i fac ziua in stil mare la un loc de joaca. Am facut lista cu el, l-am intrebat ce copii doreste sa invite, am facut invitatiile si apoi le-am dus invatatoarei (el era clasa intai) si am rugat-o sa le ofere ea copiilor (cu gandul ca ea le va inmana la sfarsitul zilei mai pe sest asa.
Cand il iau pe fiu-miu de la scoala imi zice ca, la un anumit moment al zilei, invatatoarea i-a asezat pe toti copii, le-a explicat ca va fi ziua lui Cosmin si va avea petrecere, si apoi i-a strigat pe rand pe beneficiarii acestei invitatii.
Cand am auzit am crezut ca fac infarct, nici nu pot sa-mi imaginez ce a fost in sufletul celor ce nu erau invitati. Am plans de nervi. Noroc ca a invitat vreo 15 copii, in majoritatea lor baieti asa ca mai era o scuza, a invitat doar baietii.
Ulterior am vazut ca asa se procedeaza mai mereu, poate nu ii striga asa ostentativ, insa copiii stiu cand sunt invitati si cand nu, in plus stiu la cine sa se astepte sa-i invite si la cine nu. E si asta o achizitie sociala.
My reason
anya spune:
Cand pustiul mai mare a dat invitatiile la scoala, presupun ca n-a fost foarte discret si mi-a zis ca o fetita i-a zis ca sa o invite si pe ea, ca nici ea nu-l va invita la ziua ei. L-am intrebat cat de mult tine sa mearga la ziua ei si mi-a zis ca nu vrea sa mearga, ca nu ii place de ea.
- Ok, si atunci ce facem, mami?
- Nu o invitam.
A fost hotararea lui de a nu ceda la micul santaj. Stiu ca nici el n-a fost invitat la toate petrecerile din clasa, dar nici nu e posibil asa ceva. Parintii nu isi permit sa cheme 25 de copii, cat are o clasa, la care se mai adauga si copiii de la dansuri/karate/engleza si prietenii de la bloc/familie...etc.
Eu le-am explicat ca toti copiii vor fi serviti cu o bomboana, felie de tort - depinde de situatie iar la petrecere sunt invitati doar cei apropiati lor. La fel vor face si alti copii, care ii vor invita sau nu, functie in special de posibilitatile parintilor si gradul de prietenie.