Oare sa-i spun?
Raspunsuri - Pagina 5
Jasmin012 spune:
Pai e foarte simplu si nu implica nici o consecinta un telefon dat din comoditatea si lejeritatea distantei de la care te afli... aia de cateva mii de kilometri. Se trezeste omul hodoronc-tronc cu un telefon de la o anonima care spune: "Doamna, sotul dvs v-a inselat, a avut un copil cu o alta femeie, acum acel copil e femeie in toata firea, are 23 ani!". Nici nu vei fi crezuta.
Tu faci o mare confuzie intre a dori sa faci ceva ca sa schimbi lucrurile in bine si a interveni in mod brutal si injust (ca nu te-a delegat nimeni sa faci astfel de dezvaluiri) in viata unor oameni. Daca vrei sa faci bine pe lume si sa schimbi lucrurile pot sa lupti impotriva violentei, a drogurilor, a saraciei... toate acestea sunt bune si laudabile. Dar ce vrei tu sa faci nu are nici o legatura cu bunatatea si nici cu corectitudinea.
Tu stii ce consecinte pot avea actele de genul pe care-l comiti tu?
Pot fi grave! Pai gandeste-te la reactia pe care o pot avea oamenii: unii pot reactiona previzibil, altii nu.
O sa-ti dau un exemplu, ca sa intelegi mai bine, e vorba de un caz cat se poate de real, a fost dat si la televizor aici, acum cativa ani s-a intamplat: o colega de-a mea de servici, casatorita, cu copil, avea un amant. Cineva, o binevoitoare binenteles, asa, ca tine, care dorea probabil sa faca ceva, tot ca tine, i-a spus sotului ei ca e incornorat. Sotul nu a reactionat cum a dorit, probabil, binevoitoarea (ma indoiesc ca si-a inchipuit vreodata ce avea sa se intample, poate nu ar fi facut niciodata dezvaluirea daca ar fi anticipat). Am aflat de la televizor ca stul inselat si-a omorat sotia. Pe mine m-a sunat alta colega si mi-a zis ca tocmai fusese cazul la Stiri.
Stiu, cazurile nu seamana, ti l-am prezentat doar ca sa intelegi cat de ciudata e mintea omului si cat de imprevizibili pot fi oamenii si ce reactii neasteptate pot avea. Si cum poate un simplu telefon sau o simpla dezvaluire sa spulbere viata unui om, la propriu sau la figurat, sau ambele.
Poate te vei gandi mai bine si-ti vei da seama ca rolul tau nu e acela de justitiar ci acela de prietena, iar prietenii stiu sa pastreze secrete.
Dar cred si eu ca tu nu ai dorit niste sfaturi, ci ca ai si scris cu hotarirea ferma de a face cum deja ne-ai spus ca vei face. Nu ai dorit nici un moment sa te consulti cu alte persoane. Cred ca iti place doar sa creezi subiecte de senzatie. Si asta nu implica faptul ca poate e o inventie. Nu, chiar cred ca e posibil sa fie adevarat ce zici, dar iti place sa faci valva cu subiectele tale, fara nici cea mai mica intentie de a asculta si alte sugestii. Stii foarte bine ce vrei, asa ca nu vad rostul subiectului tau.
Data trecuta, la celalalt subiect, nu am intervenit nici eu, desi, ca marea majoritate a userilor care au scris acolo, parerea mea era ca ai gresit foarte tare bagandu-te in viata prietenei tale. Dar nu am scris tocmai fiindca deja facusei ce facusei, nu mai era rost de alta morala. Am crezut atunci ca vei invata din greseala ta, mai ales ca fata aceea te uraste acum, si pe buna dreptate. Dar vad ca tu persisti in greseli, vrei sa comiti una si mai mare si nu ai nici macar o umbra de indoiala, nu esti flexibila deloc la gandul ca poti distruge alte vieti.
Pai daca hotarirea ta e luata de ce mai intrebi pe forum ce sa faci?
Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es
Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...
dako spune:
eu as vrea sa stiu cine a fost tatal meu!
eu as vrea sa stiu cine este /a fost partenerul/sotul meu!
as multumi persoanei care ar pune degetul pe rana!
Niciun cuvant nu este intamplator!
Jasmin012 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dako eu as vrea sa stiu cine a fost tatal meu! Niciun cuvant nu este intamplator! |
fata de 23 ani, care se presupune ca avut doi tati, nu se poate mandri cu nici unul: unul a fost un betiv (care din cauza betiei si-a pierdut cumpatul si si-a ucis sotia, probabil din gelozie, si astfel a ajuns si puscarias), iar celalalt a fost un las care nu a dat nici o para chioara pe ea...
Nici macar nu se poate consola cu gandul ca cel biologic a fost mai de Doamne-ajuta.
Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es
Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...
goldi spune:
Dako, inteleg ce spui si ce ai dori sa simta acea fata.
Problema este ca ea NU va afla nimic care sa-i faca viata mai frumoasa, nimic care sa o ajute in viitor ci doar inca o confirmare
a unui trecut trist in care a fost un biet copil purtat de colo colo
de viata, la discretia egoismului sau violentei adultilor.
Chiar crezi ca o va ajuta cu ceva ?
Delia, stii bine ca nu am comparat personajele din cele doua povesti ale tale, ci reactia ta similara.
Puterea de a influenta vietile altora are o atractie ciudata ...nu-i asa?
"Mult timp am avut impresia ca viata mea va incepe in curand, adevarata mea viata !...
In final, am inteles insa ca obstacolele reprezinta de fapt viata ." Alfred Souza
dako spune:
goldi,
observ ca il parafrazezi pe Alfred Souza. cum s'ar aplica perceptul lui Souza asupra cazului prezentat de delia?
Gabi_K spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui dako gabi.... copil din flori...sensul folosit de tine, categoric incumba negativul.... da. copil din flori...mie imi place cum suna! un copil din frumusete si dragoste... are si un sinonim, nu? arhaic, ce'i drept..bastard.....nu stiu nimic despre tine, gabi....ma surpinde ca din trei subiecte, un EL, o EA si un copil..te'ai oprit sa etichetezi doar copilul...cel din flori... oare, de ce, gabi? ce'as face eu daca as afla ca tatal copiilor ar mai avea un copil? m'as gandi cum as putea sa fac ca fratii sa se cunoasca intre ei....asta as face, gabi. |
nu ai inteles esentialul. Accentul nu era pe copil, era pe faptul de-a calca stramb.
E gest frumos din partea ta, sa se cunoasca fratii... si cu sotul cum ai ramane? Totul roz in continuare? Chiar ti se pare normal ca un barbat casatorit asezat la casa lui sa mai faca in stanga si-n dreapta copii cu alte femei? Aaaaa, sau a nu se compara sexul cu dragostea...
Nu am etichetat copilul. Eu daca as fi fata respectiva nu mi-as dori sa cunosc "mama vitrega", adica femeia din cauza careia mama mea nu a fost fericita, si nu a putut sa fie impreuna cu tatal meu, chiar daca femeia nu stia de noi si e nevinovata.
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
Povestea nasterii: Lili si Robert Locul nostru www.jccoradea.ro" target="_blank"> preferat
goldi spune:
Din punctul meu de vedere, sensul citatului este refularea nesfarsita in asteptarea implinirii, care asteptare te face sa pierzi din vedere ca viata ta tocmai se deruleaza.
Nu vad similitudinea cu situatia de fata.
Judeci din punctul de vedere al fetei care are dreptul sa afle cine ii sunt parintii.
Numai ca din cate am citit, Delia a eliminat problema cautarii fetei pentru ca ea personal nu o poate si ii arunca mingea sotiei.
Deci, ca de obicei, desi e personajul principal al povestii, fata este data la o parte.
In concluzie, despre ce vorbim ?
"Mult timp am avut impresia ca viata mea va incepe in curand, adevarata mea viata !...
In final, am inteles insa ca obstacolele reprezinta de fapt viata ." Alfred Souza
dako spune:
gabi...
daca sotul meu ar face asa ceva, anume implicarea lui intr'o relatie din care sa rezulte un copil..m'as simti la fel de culpabila cat ar fi si el.... clar-ar fi si vina mea ca el are o alta relatie!
oricat ai incerca sa ma convingi ca o sotie -mama in plus are multe, multe responsabilitati si ca nu ar mai avea timp sa simta anumite 'deraieri' ale sotului, nu vei reusi gabi....de obicei acestea sunt scuzele pentru a ne argumenta frustrarile ulterioare...
da...cum putem sa pemitem la nivel teoretic altcuiva sa exprime un adevar, in conditiile in care majoritatea dintre noi nu isi recunosc propriile adevaruri?!!! da. se stie, si cate dintre noi nu stim???, ca de regula un adevar disperseaza/sa nu zic distruge/ confortul-fie material, social, emotioanal/....?
danet spune:
Delia,
eu stiu un caz absolut identic, e vb de nasa mea.
Nu a putut sa aiba niciodata copii.
Acum 3 ani sotul ei a murit si printre acte a gasit chitante de pensie alimentara , asa a aflat ca el avea o fiica (fata are deja 30 de ani) si a inceput sa o caute ( a fost ca in telenovele, fara nici o exagerare ).
Nu i-a fost usor si a umblat mult, dar a gasit-o.
Ea se tot intreba de ce nu i-a spus din timp , ca ar fi vrut sa o creasca ,mai ales ca fetita fusese lasata la bunici de catre mama si traia in conditii grele.
Dupa ce s-au intalnit a ajutat-o mult si s-au apropiat una de alta.
Fata a trait la tara , in saracie lucie, nu are nici un fel de educatie dar are mult bun simt ,nu a incercat niciodata sa obtina ceva era doar recunoscatoare ca i s-a intamplat ceva atat de bun si neasteptat.
Iar nasa mea e multumita ca a reparat nedreptatea pe care sotul ei
i-a facut-o fetei, i se parea un pacat greu.
Mentionez totusi ca sotul ei concepuse copilul inainte ca ei doi sa se cunoasca, dar dupa cum e ea sunt convinsa ca s-ar fi purtat la fel in orice situatie.
Iti tin pumnii sa gasesti cea mai buna solutie.
Chuny spune:
Eu recunosc ca poate sunt prea sentimentala ... insa daca ma imaginez singura pe la 50 de ani, fara copii, vaduva, mi s-ar parea o minune ca in viata mea sa apara cineva care sa fie o farama din cel pe care l-am iubit ...
dar din moment ce ei doi se inselau reciproc inseamna ca nu erau fericiti si viata lor nu avea niciun sens ... e clar ca eu vad viata printr-un alt unghi ... nu ma gandesc la averi si alte chestii ...
asta e un subiect bun de carte ... sau un scenariu interesant de film :D