Doar eu si bebe

Doar eu si bebe | Autor: clarmai

Link direct la acest mesaj

Buna ziua,as vrea sa deschid un subiect care nu tine de sanatatea luni bebe,ci doar de sanatatea mea mentala,poate ma puteti ajuta cu un sfat.Fetita mea are 2 ani si 1 luna,inca de cand s-a nascut am avut diverse probleme cu ea,nascuta prematur,sensibila,alimentia trebuia sa fie corecta,toate cele sterile,raceli dese,voma cat cuprinde,torticolis tratat cu kinetoterapie timp de 8 luni,am stat mai mult prin spitale cu ea si am ajuns de daca imi spuneai sa ma dau mai incolo ma busea plansul,stateam cu socrii care isi compatimeau fiul nici decum nora,cu rude departe care nu prea erau generosi in vizite.etc de am ajuns de la 70 de kg la 49,acum de 1 an,ne-am mai linistit,am fost la mare racelile sunt mai rare si nu grave de internare ci doar un tratament cu antiimflamatoare,in schimb problema vine de la sot,este un sot care aduce bani in casa ,nu bea,nu ma bate,dar ma jigneste infernal pt orice lucru minor ,problema este ca nu vrea deloc sa mai ma lase sa respir si sa mai stea si el cu copilul, afost trei zile liber,si a stat cu fata si cu mine 1 ora in parc dar eu am supravegheat-o,el a stat cu tel la ureche ,duminica a plecat la peste si a stat 12 ore,cand a venit s-a culcat,nu sta deloc cu ea daca ii spun sa o scoata o ora sa fac mancare zice cine eu? ne-am luat din dragoste dupa o prietenie de aproape doi ani ambii la varsta de 25 de ani,iar copilul el a insistat sa-l las eu nu ma simteam pregatita,dar nici nu stie ca exista in afara ca ii cumpara ce ii trebuie cu lista data de mine,daca ma plang la o prietena sau la alta mamica imi replica toti sunt la fel ,orice face numai nu sta cu fata,eu ma lupt cu curatenie mancare ,copil,cand e liber si ma vede ca nu mai fac fata nici nu ma baga in seama doar sta in pat mananca si doarme nu a mers nici ca-l rog frumos nici cu cearta ,tot eu sfarsesc prin a fi injurata si plansa ,am incercat sa nu il bag in seama ,nu mai faceam mancare le lasam asa,el isi ia o racitura mananca si isi vede mai departe de treaba,e indiferent la orice,poate ma puteti ajuta sotii vostrii fac la fel? care e treaba asa sunt barbatii in general? va pup si astept cu nerabdare raspunsuri sau povesti,macar ne spunem of-ul ,nu ma intelegeti gresit ea e lumea mea ,as face orice pt ea,stau cu ea non-stop dar mai simt nevoia de o pauza daca sunt o mama rea replicati-mi nu ma supar,vreau doar sa mai am parte de un respiro chiar daca cand fac mancare si doar atat.va pup

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns adra_bell spune:

Nu esti o mama rea! E normal sa ai nevoie de cateva minute pentru tine.
Nu sunt toti barbatii asa, sotul meu scoate copilul afara si eu raman sa fac mancare, curatenie sau sa ma relaxez.
Ar trebui sa-i explici ca nu e vorba numai de tine, fetita trebuie sa aiba o relatie cu tatal ei, el trebuie sa construiasca o relatie, sa o scoata la plimbare, sa vorbeasca cu ea, sa se joace impreuna.
Nu mai stati cu socrii? Si ei sunt bunicii fetei, nu le place sa stea cu ea? macar o ora pe saptamana sa o scoata in parc?

adra_bell si Eva-Elena (14 nov 2007)
about Eva

secolul XX la subiectiv


Inseamna si asta ceva dar nimeni nu intelege ce

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

daca va puteti permite dpdv financiar angajati o menajera, care te va degreva macar de treburile casei, astfel incat sa-ti mai tragi si tu sufletul, sa te poti bucura de fetita ta, ca de sot nu se pune problema, vad ca e pe post de musafir acasa...

insa eu una, daca as avea un astfel de sot, i-as pune frumusel in vedere ori sa puna si el osul la treaba si sa fie cu adevarat sot, tata si partener, ori sa-si faca frumusel bagajele si sa plece...l-ai intrebat ce crede el ca s-ar intampla daca si tu te-ai comporta exact ca el, sa pleci cu orele, sa nu te intereseze de casa, de copil ? ce s-ar alege atunci de voi ?

tu crezi ca mai rezisti mult asa ? cand va creste fetita, crezi ca nu va fi afectata de jigniri, de supararea ta ?

iar in privinta injuraturilor si jignirilor, eu, daca as fi in locul tau, i-as pune in vedere ca nu m-a luat de la coltul strazii, sunt si eu un om, cu calitati si defecte, am si eu nevoie de timp doar pentru mine, ca nu mai fac fata singura sa ma ocup si de casa si de copil, ca este momentul sa devina tata si sot in adevaratul sens al cuvantului, nu doar in acte. daca ii place sa fie trantor sau parazit, sa se duca alaturi de cineva care sa-l poata tolera...

si pana la urma de ce te injura si te jigneste ? asa e stilul lui, ii sare tandara din orice sau recent a inceput sa se comporte asa ? ce fel de parinti are, in ce mediu a crescut sotul tau ? la parintii lui in casa tot asa e atmosfera, cu certuri, jigniri, etc. ?

imagineaza-ti pentru o clipa ca fetita ta e deja adult si se afla fix in situatia ta : ce sfat i-ai da ? i-ai spune "lasa mama, ca asa sunt barbatii" sau "pleaca mama, cat mai ai timp, ia-ti fata si cauta-ti fericirea si linistea alaturi de un barbat care sa te iubeasca, sa te respecte si sa te aprecieze la adevarata ta valoare" ?

raspunde-ti sincer, eventual uita-te in oglinda cand iti vei pune aceasta intrebare esentiala.

stiu, din afara pare atat de usor si simplu sa spui "divorteaza" sau "separati-va, fiecare cu drumul si cu soarta lui"; insa ce rost are sa va chinuiti reciproc, sa chinuiti si copila nevinovata, sa-i distrugeti copilaria ?

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns delsim spune:

Nu , nu e normal si nu, nu toti barbatii sunt asa!
Tine de educatie si de respectul fata de persoana de alaturi, dar si asta tine de educatie si autoeducatie.
Sotul meu e un ajutor pretios pentru mine in ceea ce priveste treburile casei si ii face placere sa stea cu fata , a stat din primele zile, cot la cot cu mine.Ma pot baza pe el in totalitate in ceea ce priveste copilul...chiar glumim...ii lipsesc doar sanii cu lapte...
Subscriu la cele spuse de Corina! Tatal trebuie sa aiba o relatie cu propriul copil! Spune-i asta! Daca nu incepe...o sa fie tot mai greu, rateaza cea mai misto perioada. Si trebuie sa aiba intelegere si suport pentru tine! Face parte din dragoste, ca zici ca v-ati casatorit din dragoste.Iubirea presupune grija si responsabilitate.
Dar e greu daca el nu a crescut cu ideile astea si modelul patern nu a fost in sensul asta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Tala spune:

NU esti o mama rea! esti o fiinta care are dreptul la o viata normala. Tu nu ai reusit inca sa respiri probabil din momentul in carea i nascut si dupa toate problemele pe care le-a avut fetita. Pe scurt, poti sa-i explici sotului tau ca are doar 2 variante:
1. fie se implica asa cum trebuie sa o faca un tata (sa imparta EGAL responsabilitatile de parinte)
2. fie va fi obligat sa le preia integral cand tu o vei lua pe campii.

http://tabloute.blogspot.com/
Bucurie!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Gabi_K spune:

Relatia voastra cum e? (ma refer strict numai la voi doi, e dragut, afectuos, poti discuta cu el despre orice?) Daca ma pun in locul lui, vezi ca el vede in tine o femeie casnica fara viata, o menajera amarata fara chef...
Incearca sa iesi din cercul vicios. Intoarce-te la servici, ia-ti o bona si fa ceva mai important in viata asta decat sa-i fii servitoare gratis. Mai iesi in lume, o sa vezi, vei fi mai echilibrata, mai fericita. Daca vei lucra si tu, el nu mai are de comentat daca ii pui aspiratorul in brate, sau il trimiti la cumparaturi cu fata cu tot:)


Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)

Povestea nasterii: Lili si Robert Locul nostru www.jccoradea.ro" target="_blank"> preferat

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns adelamaria spune:

Nu esti o mama rea! Esti o mama obosita si care merita sa respire si ea...Plus ca s-a adunat probabil toata tensiunea cauzata de problemele fetitei...Exista doua variante: ori asa e el (sotul tau), asa a fost crescut, asa a vazut in familie ca barbatul tre sa aduca bani in casa si cam atat - si atunci depinde doar de el daca si cat si cand va vrea sa se schimbe. Sau a fost atat de speriat in prima faza de fragilitatea fetei, de problemele ei, a vazut ca tu preiei toata responsabilitatea si te descurci, el oricum nu stia ce sa faca...si...a ramas asa :) In cazul al doilea e posibil sa functioneze daca discuti cu el si ii spui ca nu mai poti si ca ai nevoie de ajutor, ca fata are nevoie si de tati. Plus ca va trebui sa-l lauzi la orice face ca sa-l ajuti sa capete incredere. Nu porni insa discutia de la reprosuri! Nu-i reprosa ca nu face, ca sta si doarme sau mai stiu eu...Arata-i ca fata se bucura cand il vede, ca ii zambeste, ca s-ar juca cu el...d-astea :)
Daca nu si nu, atunci mi-e teama ca lucrurile se vor mai aranja cat de putin (daca s-or aranja) cand vei reveni la munca; din pacate sunt barbati care considera ca statul acasa cu copilul e floare la ureche si ca ei sunt "obositi" pentru ca muncesc si aduc bani in casa.
Nu poate sti nimeni cu certitudine ce va functiona la voi...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns patrisuca spune:

tot ce simti tu este absolut normal! fiecare are nevoie de respiro fie ea femeie fie el barbat. problema sta cred in comunicarea dintre voi.copilul nu trage la el? nu vrea sa se joace cu el? nu-i sare in brate cand il vede?
sa stii ca si la noi au fost niste mici probleme cand s-a nascut fetita.acum, el spune ca ii era teama ca era prea mica si o pierdea in brate. dar sunt sigura ca relatia buna dintre ei si faptul ca se implica acum, mi se datoreaza 90%. cu calm cu rabdare, uneori in spirit de gluma, alteori cu reprosuri,am reusit sa il apropii de ea.acum este tatal pe care mi l-am dorit mereu pt copilul meu.
cand il vezi mai binedispus, pune-i-o in brate si spunei ca fetitei i-a fost ft dor de el si vrea sa se joace cu el.
eu i-am explicat zile in sir cu sa se joace cu ea, cum sa-i atraga atentia, ce si cum trebuie sa-i faca..ii puneam castronelul si lingurita in mana si fugeam in alta camera cu pretextul ca am treaba ca el sa o hraneasca. etc

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns elaga spune:

Esti o mama minunata! Nici nu vreau sa ma gandesc prin cate ai trecut. E absolut normal sa vrei o pauza. Nu toti barbatii sunt asa. Nici pe departe. Sotul meu statea cu bebe cate 4 ore noaptea ca sa ma pot si eu odihni, avea colici si plangea 24 de ore din 24. A doua zi se ducea la serviciu. Acum aspira, spala vase, sta cu bebe cand fac mancare, iese cu noi la plimbare. Vorbeste cu sotul tau. Spune-i ce ne-ai spus si noua. Ai nevoie de pauze. Esti om si copiii pot fi foarte solicitanti. Daca nu obtii rezultate, vorbeste cu un specialist. El te poate indruma. E pacat sa-ti traiesti viata asa. Succes!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Porumbita spune:

NU TOTI BARBATII sunt asa - e ori un copil mare, ori un nesimtit ca nu pune si el osul la treaba, ca doar nu ai fost singura cand ati conceput copilul


cat despre jigniri, te intreb un sg lucru, daca copilul tau, casatorit fiind, ar avea parte de acest tratament, ce i-ai spune?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nikole spune:

Jos palaria in fata unei mame ca tine

Nu toti barbatii sunt asa, asta e clar, suntem oameni printre oameni, imi pare foarte rau ca nu ai sprijin din partea lui.
La noi e cam asa:sotul ma ajuta daca il solicit, astfel eu pot merge la dentist,la un medic, sau unde trebuie sa ajung.
Insa se implica daca-i musai, asa de buna voie si nesilit de nimeni, nici o sansa.
Miercurea au zi de fotbal, il ia pe Kevin cu el 3 ore pe teren, joaca fotbal cu copiii, el cu adultii, in fine..
daca mie mi-e rau, sau nu ma pot ocupa de ei(au fost zile din astea, din pacate) se ocupa exemplar, le face baie, ii scoate in parc, face mancare.
Insa ..cum ce-i prea mult strica, nu-l tine mai mult de vreo 3-4 zile asa...

la faza cu jignirile, din pacate am avut astfel de episoade, f rar,3 episoade mari si de neuitat, insa au fost, si m-au durut cumplit.
Ultima oara mi-a spus ca sunt o mama teribila, ca va creste copilul un needucat, un....bla bla bla....mai rau e ca nu s-a putut controla, si a facut o scena in fata copilului.
I-am spus clar ca daca se mai repeta asa ceva, cu atat mai mult in prezenta copilului care normal, se sperie si plange, eu una langa el nu accepta sa mai traiesc, si asta inspre binele si sanatate copiilor, nu pentru comfortul meu...mintal(deloc de neglijat dealtfel!)
S-a calmat...sper sa-l tina si sa gandeasca de 100 de ori innainte de a scoate porumbelul pe gura
Ma rog...fiecare cu ale lui probleme, totusi, dupa ce ca nu se implica , sa te mai si jigneasca...mi se cam pune mie un nod in gat!!!

Ma bucur ca starea fetitei se imbunatateste, sanatate multa ii doresc

Nikole, mami de Albastrel si Albastrica


SA-L AJUTAM PE ANGELO

www.tlig.org/ro/ro3pryrs.html" target="_blank">CELE TREI RUGACIUNI


Mergi la inceput