Divort dupa 18 ani de casnicie

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Gabi_K spune:

Citat:
citat din mesajul lui danat

Karluta imi pare tare rau ca dupa atitea impartite impreuna s-a ajuns la lucruri asa urite.
Sunt sigura ca vei gasi, prin si pt copiii tai, puterea de a merge mai departe.

Cand aud de criza celor 40 de ani la barbati....ma gandesc pe unde-o fi Ciomu?



_

Iubeste-ma atunci cand merit cel mai putin, pentru ca atunci am cea mai mare nevoie.


Hobby
www.youtube.com/watch?v=Yo2lzhB282Y" target="_blank">Tribute to an angel






acum isi sterilizeaza bisturiul

Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns danat spune:

Ei, lasa-l nesterilizat, sa fie mai tari senzatiile...si dupa, cand se cicatrizeaza Sunt rea, stiiiiu.....



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karluta spune:

Citat:
Am reusit sa citesc povestea ta.Este foarte trist ce se intampla cu voi.Povrestile noastre seamna foarte mult.
Doua femei puternice , care reusesc sa tina o casa, sa ingrijeasca doi copii , etc etc. se pare ca nu sunt suficiente pentru ca sotii nostri sa nu simnta nevoia sa fie consolati in alta parte.

Am sa-ti povestesc pe scurt cateva episoade din trecutul meu care seamna izbitor de mult cu povestea ta.

Dupa patru ani de relatie am fost inselata plima data.La momentul respectiv nu aveam niciun copil.Lucrurile au fost foarte urate atunci...a venit acasa si in timp ce serveam cina...el mi-a servit ceva de genul,,nu te mai iubesc sunt indragostit de altcineva ...dar sti nu as vrea sa pleci din casa.
si uite asa am trait un calvar de doua luni in care o zi ma iubea pe mine o zi o iubea pe eanu vreau sa intru in amanunte dar dupa aproape trei luni de groaza ,trei luni in care eu nu am vrut sa plec din casa , am reusit sa ramanem in preuna.
La iertat si am ramas impreuna pentru ca asa cum ai spus si tu in povestea ta , EL era aerul pe care il respiram , era apa de care aveam atata nevoie ,era pentru mine unicul si singurul barbat din universsi din pacate asa a continuat sa fie.
Dupa acest episod lucrurile au mers bine dar nimic nu a mai fost cum era.El a devenit foaarte sigur pe sentimentele mele si pe faptul ca nu il voi parasi incat dupa ceeva ani am mai fost inselata
Si iar am iertat, era un copil(cred ca asta este o scuza)cred ca am fost nebunaam fost obsedata ca omul asta si i-am iertat aproape orice ...pana acum o saptamana pana cand s-a intamplat incidentul povestit aici.
In ceea ce priveste starea mea...am reusit sa-mi ling ranile si sa ma calmez si am luat deja o decizie...pentru mine el nu mai exista.
Sper sa fi suficient de inteleapta si sa poti lua o decizie corecta pentru viitorul tau si al micutilor.Un singur sfat iti dau(desi as avea o mie ) nu lasa sufletul si dragostea pentru acest om sa decida pentru tine...gandestete dot atat ! pentru cine a fost instare sa-si neglijeze familia...

pupic





scitat din mesajul lui sieulafel

karluta,of. si eu tot 37 de ani. si eu tot in pragul divortului - divort "gandit" de mine nu de sot. si eu avand in spate 16 ani de relatie din care 7 ani de casnicie "cu acte"...
stiu cum te simti. trec prin acealsi lucru. parte din cele descrise de tine referitoare la relatia de pana acum coincide cu situatia mea. durerea simti ca-ti sfasie inima...si probabil, ca si mine, nu poti decat sa plangi...
pe mine m-au ajutat enorm raspunsurile primite aici la subiectul deschis, m-au mai ajutat si niste pastilute prescrise de psihiatrul la care am mers la vreo 2 zile dupa aflarea "bombei" ce mi-a detonat linistea...
trebuie sa afli ce-ti doresti tu...
si, apoi, parerea mea - poate gresesc! - eu cred ca este mai mult decat spune el...
imposibil sa te gandesti la divort doar ca ai niste copii galagiosi acasa, ca sotia nu mai face mancare buna...
este si altceva la mijloc.
iti doresc putere sa treci prin asta!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Androix spune:

Si te mai mira ca dupa toate astea s-a ridicat si a plecat? Nu era mai bine sa te fi scutit singura de suferinta de cand te-a inselat prima data? Nu vei sti niciodata cum ar fi fost mai bine, pana una alta ca l-ai iertat de doua ori n-a fost bine. Da-l dracu! Aduna-te si vezi ce faci mai departe. Fii tare pentru copiii tai si vezi-ti de viata.

www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Blogul grasei
www.bijuteriiandroix.page.tl" target="_blank">Androix Bijoux

Niste copii si toti copiii!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns emilia.m spune:

Eu am o vorba. Mai bine mai devreme decat mai tarziu dar mai bine mai tarziu decat niciodata.
Sigur are o alta si s-a dus la ea. Lasa-l si uita-l. Nu merita efortul de a incerca sa-l aduci inapoi.

Copiii sunt mainile cu care ne prindem de rai.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karluta spune:

Am gresit pentru faptul ca l-am iubit si pentru ca am acceptat atatea magarii.
Acum sunt bine si sper sa raman asa de ferma si in viitor , mai sper...offff sa avem un divort civilizat .
Pupici si multumesc la toti pentru toate incurajarile trimise.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisigri spune:

Karlutza,
Spui ca te-a mai inselat. Dar ca ai luptat si ati ramas impreuna. Eu zic mereu:daca nu poti sa IERTI, desparte-te.
Mi s-a parut ciudat cum spui tu ca a fost plin de nervi in concediu. Nervi...de la ce? Nici un om cu toti boii acasa nu incepe sa urle din senin; se leaga macar de faptul ca e ciorba prea fierbinte sau prea rece...ce anume il irita intr-atit?
Desigur ca este impardonabil (din punctul meu de vedere, stiind doar ce ai povestit tu aici) ca a plecat si te-a lasat singura la mare, ca a lovit copilul...
Si iar ceva ce in mintea mea nu se leaga: nu am auzit pina acum de nici un cuplu care sa fi fost ok cit a locuit cu parintii - mai ales cu parintii lui - si care sa ajunga sa nu se mai inteleaga dupa ce s-a mutat in propria casa. Chiar si tu ai simtit nevoia sa precizezi acest amanunt, deci simti si tu ca ceva-ceva din ce se intimpla are legatura cu mutatul singuri.

Sincer, eu nu obisnuiesc ca sfatuiesc pe nimeni sa stea sau sa plece, desi lovitul copilului este un gest grav, mai ales ca inteleg ca nu a fost vorba de o palma la fund, ci de o lovitura serioasa. Stiu, aici o sa ma contrazica multe mame, stiu ca teoretic copilul nu se loveste niciodata, in nici un fel, nici moale nici tare. Spun doar ca eu pot sa inteleg ca un anume moment exagerat de tensionat poate conduce la o palma la fund sau peste mina sau la un urechit; nu e bine, nu e corect fata de copil, dar asta nu te face automat si definitiv un parinte rau, nu sterge brusc toate lucrurile bune facute pina atunci pentru copilul tau si nu inseamna neaparat ca nu l-ai iubit niciodata. Tu stii cind si cum s-a intimplat asta, si daca este sau nu scuzabil.

In rest, eu tin cu Marius. 17 ani de relatie nu-s de ici de colo, spui ca cel mic are 1 an deci tocmai ati trecut printr-o perioada dificila pentru orice parinti, spui ca PINA ACUM ai acceptat si ai trecut cu vederea relatiile pasagere ale sotului tau (este decizia ta si o respect, si nu te trag de urechi pentru ea, te urechesc doar daca, asa cum am spus, ai acceptat toate astea pastrind un vesnic resentiment care, vrei nu vrei, transpare intr-o relatie si o influenteaza). Eu cred ca povestea e mai lunga, si cum intr-o relatie sint doi oameni, este putin probabil ca doar unul sa se faca vinovat de o stare de lucruri.

Cit despre criza barbatului de 40 de ani, oricit de nedreapta ni s-ar parea noua femeilor, este studiata si recunoscuta de medici si se pare ca are printre altele un substrat psihologic si unul hormonal.

P.S. A NU se intelege ca pledez pentru acceptarea neconditionata a inselatului sau a batutului copiilor. Departe de mine gindul asta.



If you can't say something nice, then don't say nothing at all

"In a world filled with hate,we must still dare to hope.In a world filled with anger,we must still dare to comfort.In a world filled with despair ,we must still dare to dream. And in a world filled with distrust,we must dare to believe."-Michael Jackson

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karluta spune:

Nu vreau sa sa creada ca sunt o victima a acestei casnici,nu vreau sa se creada ca omul asta a facut numai lucruri rele.Am sa incerca sa fiu rationala si sa raspund pe ramd.
Am locuit impreuna cu soacra mea (socrul a murit)si a fost foarte bine, desi poate putina lume crede m-am inteles si ma inteleg cu femeia asta minunat, in atata amar de vreme nu am stat o zi certata cu ea,m-a ajutat enorm aceasta femei caruia ii port un respect deosebit.
In momentul in care am decis sa cumparam o casa (din pacate nu am gasit ceva chiar aproape de locuita soacrei dar nici foarte departe)am fost nevoiti sa ne rupem un pic de grupul de prieteni.Pentru mine nu a fost o problema dar sotul meu s-a vazut singur doar cu noi...fara prieteni de teresa (din copiilarie),fara mama care sa compenseze anumite atributii etc. etc.Eu sincer in momentul in carene-am mutat am avut o perioada de aproximativ o luna in care eram nostalgica dupa casa veche si mi-a fost un pic greu sa ma acomod cu casa noua...dar am vb cu el ,cu familia am spus acest lucru si dupa cateva saptamani am fost si sunt foarte fericita in ea.
Violenta fizica am urat-o toata viata .Vreau sa precizez ca la noi in casa nu a existat asa ceva,nu a fost violent cu mine si nici cu copilul.Singura data cand a lovit copilul a fost acum la mare si poate ca nu s-ar fi facut asa un scandal daca motivul era justificat,dar acum gandit mult mai limpede lucrurile ,sunt ferm convinsa ca aceasta furie si aceste nemultumiri stateau de mult sa explodeze.
Nu mai pot scrie cel mic este foarte agitat cu dintisori ....dar am sa reveni indata ce voi avea timp

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns karluta spune:

Nu stiu daca mai este cazul sa povestec trecutul si sa caut cine si unde a gresit? Este foarte adrvarat ca 17ani nu se pot sterge cu buretele ...nu poti spune ca nu au fost si sa mergi mai departe.

Am investit sentimente,iubire,dragste,nervi etc si cand spun am investit ma refer la amandoi.

Nu incerc sa caut vinovati pentru ceea ce s-a intamplat dar sincer in adancul sufletului am vrut ca aceasta relatie sa dureze o viata.

Cred ca regrete sunt si de partea lui , oricine ar fi la mijloc intre noi,nu poti pleca fara sa iti pese ca sunt doi copii,o femeie care te iubeste o casa !

Sper din tot sufletul sa pot invinge durerea si sa pot astupa golul ramas.


Mergi la inceput