Colectia de toamna - iarna 2005, acum mari!!! (12)
Raspunsuri - Pagina 11
ioana_77 spune:
va puuuup
ne-am intors si noi aseara de la mare, am fost o saptamana la eforie sud, cu doua zile de plaja la mamaia. a fost super, ne-am odihnit, facut plaja numai la program regulamentar, cremuiti bine cu factor 30.
trebuie sa fug la servici
cristinamh spune:
bic, in primul rand meritati felicitari pentru curaj si noi am facut ceva asemanator, s/a lasat cu proteste, in schimb incepe sa-i placa peisajul, sa se vada "sus"; ceilalti drumeti sunt exterm de darnici cu laudele si se umfla iris in pene de nu mai poate... nici primele drumetii nu au fost mai slabute, desi prima serioasa, in care a prins gustul, a fost scurta, si fara bagaje.
la saci de dormit am brevetat alta inventie, am prins intre ei 2 saci, asa ca am facut unul dublu, si ne/am bagat toti 4. tati tinea un pitic, eu un pitic, si nu i-am lasat sa iasa... mai scoteau ei ca ramele un picior, dar ii simteam.
si mai am doi saci, care au siter in partea de sus, si gluga, se pot strange la nivelul umerilor, sa nu iesi din ei. dar s-au incalzit si ne-au trezit sa-i lasam sa iasa.
Cristina
Atelierul de creatie Biblioteca Nazdravanilor Naz si Ani, eroi de poveste
www.talentedenazdravani.ro/concurs_desfasurare.htm" target="_blank">Proba saptamanii
ioana_77 spune:
hehe, ca sa fiu in trendul vacantelor de pe munte, sa va spun cum am trait cea mai groaznica experienta montana din viata mea.
Am fost acum doua saptamani in Fagaras, pe urmele amintirlor din facultate ale lui G, care ne-a asigurat ca vom avea parte de un traseu usor, de creasta:)))))
AM lasat masina la Balea Lac si am inceput traseul spre Cabana Podragu. (m-a incurajat si Maria de la Sibiu ca e ok, nu e diferenta mar ede altitudine:))))
DUpa ce ne-am catarat/coborat un munte jumate (f greu pt fizicul meu neintretinut) a inceput ploaia cu fulgere.Super interesant:( DIn acel moment m-am fixat pe un gand obsesiv, acela de a ajunge intreaga la copii. Am ajuns la un punct din traseu in care puteai opta pentru una din doua variante de a ajunge la locatia dorita. Fiindca cerul era negru si fulgera pe bune in stanci, toata lumea cu care ne-am intalnit ne-a recomandat sa mergem pe varianta mai "safe", nu pe creasta, cum intentionasem de la inceput. Noah, nu ne-am riscat si am purces la drum.Si ce drum, Doamne...
Am coborat si urcat inca patru munti. A fost peste puterile mele omenesti. Durerile de picioare au fost atat de mari de la mijlocul drumului, ca nu m-am putut bucura deloc de nimic. Nu am crezut ca m-am ramolit atat de tare si ca toti anii de sport din tinerete nu mai contau deloc.
Am avut mare noroc de prietenii nostri cei mai buni cu care am plecat. Ei merg de vreun an si ceva la sala, in ultimele luni chiar zilnic, alearga pe banda rulanta, etc, erau in plina forma. El ne-a carat rucsacii pe ultimii doi munti, alternativ. Nu cred ca ne-am fi descurcat fara ajutorul lui. Plus ca nu aveam cort si trebuia musai sa ajungem la cabana. Am avut la un moment dat un coboras extrem de periculos,prin grohotis, unde am mers numai in fund, efectiv. ce mai, am avut parte de tot tratamentul.
Am facut o febra musculara imensa, efectiv aveam muschii blocati la picioare, orice pas era un chin.
A doua zi am declarat ca eu nu ma mai intorc la Balea si am hotarat sa coboram la Victoria, sa luam o ocazie care sa ne duca la masina. EU si G(prietenii nostri au ramasa sa-si continue distractia pe cele mai inalte varfuri). Alt traseu deprimant, numai de coborat, mult mai solicitant pt picioarele mele si-asa innebunite de durere. Oricum a fost ceva mai placut decat ziua anterioara. Cu exceptia ultimei portiuni, cand am terminat de coborat muntele si am avut de marsaluit vreo 15-20 km pe drum forestier. Am cedat psihic pe ultimii km, mi-a lua George rucsacul, nu stiu de unde a avut putere, ca era si el frant. Am ajuns intr-un sfarsit la masina, am dat o caruta de bani unui nene sa ne duca pana la ea, dar nu mai conta nimic decat sa ajung in civilizatie si mai ales acasa.
Niciodata pana acum nu mi-am testat limitele fizice, dar acum sunt convinsa ca fiecare varsta are distractiile ei:)))) Ori eu am trecut de faza drumetiilor periculoase pe munte. (am urcat pe Moldoveanu in facultate si am numai amintiri placute din acea experienta).De data asta am fost multumita ca am ajuns relativ intreaga acasa (astept sa-mi cada unghiile la vreo doua degete de la picioare, restul sunt negre, sper sa-si revina la culoarea normala pana la vara urmatoare)
La Multi Ani tuturor sarbatoritelor din luna asta! Cate o imbratisare calda pt fiecare!
Crissy, super vesti, ti-am spus eu ca Beatrice e o luptatoare!
Noapte buna!
ioana_77 spune:
La Multi Ani tutoror celor care poarta numele Alexandra/Alexandru sau derivate!
Bic spune:
Cristina, da speram ca si tu sa reactionezi la povestea mea, dar te stiam ambitioasa (ca a coborit Iris pe Vale Cerbului) si noi nu ne bagam inca la categoria grea.
O sa citesc mai pe indelete descrierile de traseu, dar din poze pare destul de solicitant pentru un copil de patru ani. Ma rog, Iris e si sora mai mica si competitia e mare.
Noi am facut greseala sa incepem cu un traseu de 4 km, cu diferenta de nivel de 230 m. Iti dai seama ca la parametri astia, noua ni se parea floare la ureche. Dar pentru ea a fost foarte mult, mai ales ca la dus a fost doar urcus.
Cu sacii de dormit, asa trebuia sa facem si noi, dar uite ca nu ne-a venit ideea. Aveam la un moment dat doi identici, dar cred ca in prostia mea am dat unul. Oricum, sacul in care dormea Smaranda nu era nemaipomenit. Noi doi avem sacii nostri cu care am facut multe drumetii, dar Smarandei nu i-au placut, ca sint de fis pe deasupra si cica "mi-e frig in sacu' asta."
Ioana, ce faci mamico? Pai aventuri din astea pe munte am patit si eu. Dar pe la 20 de ani! Ai grija si tu ca se pot intimpla multe timpenii pe munte. Bine ca ati scapat sanatosi! Mie mi-e un dor teribil sa merg pe munte in Romania, dar mi-e cam teama pentru ca stiu ca vremea e foarte schimbatoare si traseele nemarcate, lumea nu prea informata, etc.
Oricum, Fagaras si Piatra Crasiului au ramas niste visuri pe jumate implnite de-ale mele. Am fost in ambele masive, dar nu am facut decit o foarte mica bucata. In Piatra nu am ajuns pe creasta, dar acolo chiar ca nu as mai merge decit cu un initziat.
Apropos, care mai e situatia cu ursii in Ro? Aflasem de pe Aplinet acumt citva ani ca era dezastru. Nu as merge cu cortul acolo pentru ca lumea nu stiu cum sa protejeze salbaticia si ursii s-au invatat ca pot avea mincare de la turisti si si-au pierdut frica de oameni.
mara95 spune:
wow, Ioana, ce experienta! si noi am facut trasee in tinerete, cu amintiri super.acum nu stiu cum ar fi.nici eu nu cred ca am o conditie fizica nemaipomenita. bine ca ati ajuns cu sanatosi acasa!
asteptam sa creasca andru, sa poata maarsalui si el, dar asa, usor de tot....
Mara 
, mami de Flavi (7 dec 2005) 
si Andru (8 ian 2009) 
Bijuteriile mele handmade din sarma crosetata
cristinamh spune:
Bic, la valea cerbului am renuntat... ca am scurtat traseul. dar ne-a iesit pe urechi a doua varianta.
ioana, eu cred ca va descurcati mult mai bine daca nu plecati cu doua caprite de munte in companie. e frustrant si obositor sa tot alergi dupa cineva. eu merg incet, recunosc, si ma simt in mediul meu cu fi-mea in coada grupului. si asta e, vom face trasee scurte, in ritmul nostru. dar mooor cand sta cineva sa ma toace... sa ma misc... pai daca imi place sa merg ca melcu si sa casc gura?
in fagaras nu am fost inca, andrei vrea sa mergem, ca doar acolo e cel mai inalt munte de la noi. eu inca cuget... poate peste vreo 4 ani... deocamdata trebuie sa taiem de pe lista omu si ceahlaul, apoi om vedea ce mai trecem. in mod sigur ceva in apuseni. nu sunt creste inalte, dar sunt niste pesteri si peisaje...
piatra craiului nu prea cred...
cu ursii e jale... dar cred ca iti dai tu seama din povestirile mele 
.
aaaa, si ce am uitat sa mentionez, pe iris am mituit-o. a negociat la sange, ca nu se mai vaita daca i-o cumpar pe bell, si pe bestie. au disparut ca prin miracol durerile de picioare cand am promis ca o cumpar...
in schimb la toate popasurile (multe si dese), iris isi punea rucsacelul pe post de perna si se intindea, la unul din popasuri a adormit instant.
Cristina
Atelierul de creatie Biblioteca Nazdravanilor Naz si Ani, eroi de poveste
www.talentedenazdravani.ro/concurs_desfasurare.htm" target="_blank">Proba saptamanii
ioana_77 spune:
Cris, daca nu erau capritele ne inghetau oasele pe munte. Ca nu v-am zis ca am facut traseu de 5, 6h in 9h .
Eu oricum m-am lecuit de mers pe munte in stilul asta. Sper sa am macar puterea peste vreo 3, 4 ani sa urc cu copii pe Ceahlau, pana sus.
Pe traseu ne-am intalnit cu o familie cu doi copii, undeva in jur de 5-6 ani. f vioi. SI au mai fost doua mamici de vreo 40 - 43 de ani, care au venit pe acelasi drum. Ce-i drept cu rucsaci f usori si cu adidasi in picioare, parca erau la promenada pe dealurile din jurul casei.
Privind in urma, la alt nivel, cel al biruitorului, realizez ca o experienta din asta de supravietuire iti da o alta viziune asupra a ceea ce ai si a modului de pretuire.
nu-mi vine sa cred ca a venit deja toamna. E prima data cand din cauza programului de la servici am ratat vara, per ansamblu. (am avut un singur week-end liber) Sper la vremuri mai bune la anul
maria_alexia spune:
Ioana, m-am tooot gandit la voi in ziua cand ati fost pe munte, mai ales cand am vazut cum a inceput sa ploua in oras 
. Cred ca vremea rea v-a stricat mult excursia.
Buna concluzia, chiar asta voiam sa-ti arat si eu: acum ai macar ce povesti nepotilor, cum ati facut voi creasta Fagarasilor pe nepregatite 
.
Altfel, am ajuns si eu la ideea ca nu mai avem energiile de la 20 de ani si mai ales disponibilitatea de a le irosi. E lux curat sa urci tu frumusel pe munte, sa-si iasa toata lenea de orasean din oase, cand a doua zi / seara te asteapta puii acasa si te iau de nou. Idem cu noptile pierdute... .
PS. unghiilor le va lua probabil 1 an sa se refaca. Patit si eu vara trecuta, cand am facut un traseu de vreo 12 ore pana la Iezer in Cindrel. Si cand ma gandeam ca probabil e ultima data in viata cand mai fac asa ceva.
Cristina, toata admiratia 
. Imi place mult cum fructifici fiecare lucru incat sa fie cat mai educativ pentru copii. Inclusiv iesirile la munte. Ai mei au acum varsta la care ati facut voi traseul de la Lacul Rosu, dar nu stiu zau daca ar face fatza la drum.
Poate daca ar avea in companie alti copii, cu care sa se antreneze... Cristi urca chiar bine, merge super la drum lung, dar Ana e o domnisorica finutza si delicata, care inca se cere des in brate...
PPS. La noi e gata vara, deseara cred ca pornim si centrala. Suntem cam raciti, ploua, e frigggg... Si trebuie sa fac ordine cat mai curand prin dulapuri, sa pun deoparte hainele de vara, sa evaluam stocurile de toamna, sa completam cu ce mai lipseste... Ufff, n-am nici un chef .
bb_alinus spune:
Fetelor am citit cu placere si uimire aventurile voastre din drumetiip! Nu stiam ca sunteti atat de multe amatoare! Ioana parca am trait cu voi senzatiile experientei montane!
Coralia mersi de raspuns, nu stiam ca se plateste o taxa apoi! O sa intreb si aici ce si cum, din cate am inteles la spitalul unde nasc nu se preleveaza, si ar trebui sa schimb spitalul cu unul un pic mai departe.
Maria Alexia sa va fie de bine mini vacanta! Esti sigura ca vine toamna deja? La noi deja de 10 zile s-a stricat timpul dar tot ma incapatatnez sa pastrez slapii:)). In general toamna, in sept sau oct avem zile sau saptamani chiar de vreme buna....depinde de an.
In rest abia astept sa inceapa miss scoala ca nu mai pot cu ea acasa! Se plictiseste, ma tine pe post de jucarie, iar de iesit nu prea putem din diverse motive, cel mai penibil e ca dupa nici 5 min de mers am o jenanta senzatie de pipi si nu mai sunt in stare de nimic.
Alina (DPN 6.11.2010) si Amalia 17.11.2005
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=65487" target="_blank">Povestea nasterii Amaliei
Parfois on regarde les choses, telles qu'elles sont, en se demandant pourquoi.
Parfois on les regarde, telles qu'elles pourraient être, en se disant pourquoi pas.