Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta...(2)

szivarvany spune:

Da, eu cu Giulia ne urlam. Ne descarcam nemultumirea si punem punct. Cu sufletele impacate. Evident ca e dreptul ei cum e si al meu si nu, nu ma deranjeaza.

De lovit, nu, niciodata nu m-a lovit.
La gradi a avut incidente. S-a aparat, i-a fost mai usor decat sa vorbeasca.
Eu mi-am iesit din fire la incidentul "buba" si am tras-o de plete.

Acum e intr-o faza in care daca e agresata ramane si ochii ei exprima nedumerire si nemultumire si nu riposteaza, nici macar verbal. Verbal as vrea sa strige din toti plamanii ca nu e voie sa lovim. Lucrez intens la asta, ii este greu sa vorbeasca

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"

ladyJ spune:

Daria, copiii sanatosi au acelasi ritm de dezvoltare, aceleasi faze prin care trec, chiar daca unul din parintii biologici lipseste.
Indiferent daca-i tatal acolo sau nu, copilul trece de perioada in care actiona conform pulsiunilor imediate din simpla placere de a si le satisface.Va invata sa amane. Va face cunostinta cu cuvintele ´´mai tarziu, maine, la anul,etc´´ pe care nu le deosebeste, intelege doar ca..nu acum.
Tot cam in aceiasi perioada, copilul, prin faptul ca observa, intra in faza ´´de ce-urilor´´. A intrebarilor despre tot ce-l inconjoara.
Se rupe asttel pentru prima oara de interesul exclusiv pentru lucrurile care-s direct in raport cu el si manifesta curiozitate despre orice.
Dar asta nu il multumeste. Incepe sa imite, si asta tocmai din dorinta de a fi ca adultul. Copilul simte inferioritatea sa de copil, intelege ca el ´´nu poate´´ ,adultul este model, autoritatea, ´´cel care le poate pe toate´´.
Cand era mai mic, spunea ´´nu pot´´. Acum el va cauta sa poata. Spre exemplu, isi va lua un scaun ca sa ajunga la o jucarie de pe raft, nu va mai chema parintele sa-l ajute.

Asta e un mic exemplu cu referire la admiratia pe care copilul o are pentru adult si la nevoia acestuia de a dori sa-si depaseasca inferioritatea.Vrea sa cunosca, vrea sa poata, la fel ca adultul.

Legat de dorinta ´´casatoriei´´ ,
Spre varsta de 3- 4 ani, copilul(fetita) intra in competitie deschisa cu mama(lupta emotionala) si devine languroasa, cocheta:-), draguta, cu tatal(sau alta persoana de sex masculin)
Daca tatal lipseste, explozia de afectiune si de interes se deplaseaza la alta figura masculina cunoscuta, substitut al tatalui:unchi, verisor,etc.
Fetita inacearca sa-l cucereasca pe acesta pentru a castiga admiratia lui(este vorba despre descoperirea lipsei penisului, ea nu-l are, mama nu-l are, barbatul il are, deci este ´´superior´´ pentru ca are ceva ce ei ii lipseste)Este o perioada cand fetita asculta mai mult de imaginea masculina decat de mama.Poate fi chiar obraznica cu mama, poate insa trai si in buna intelegere cu ea.Important pentru ea este ca figura masculina sa fie afectuoasa cu ea, sa o incurajeze in a avea raporturi sociale cu alti copii(baieti si fete) si sub nicio forma sa nu-i faca jocul´´´da, ne casatorim´´.
La fetite nu e asa dramatic complexul, precum la baieti.

rrox3 spune:

Lucia traditii mioritice = traditii romanesti, n-am zis exclusiv mioritice...
Uite si DEX-ul ca sa incheiem intermezzo-ul de limba romana.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

szivarvany spune:

Lady, da, atunci am bifat asta, am avut un conflict extrem in decembrie 2007
DE ce-urile insa inca le astept
Probabil insa ca le ratam ca invata sa citeasca si si-a luat deja in camera ce o interesa sa rasfoiasca 9acum e la corpul uman, revista cu imagini pt copii)

Daria & felina fioroasaGIULIA(2004 08 16) cu Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"

ladyJ spune:

Vrei sa spui ca Giulia n-a avut perioada ´´de ce-urilor´? Poate pentru ca i-ai dat tu tot timpul explicatii inainte sa apuce ea sa intrebe ceva?:)

buli spune:

ladyJ, f interesant
zi si la baieti, te rog

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

ladyJ spune:

Zic, dar acum sunt foarte prinsa cu treaba, revin mai tarziu.

Bic spune:

Vad ca ati vorbit in timp de negociere si explicatii inutile.

As vrea sa adaug doua idei pe tema celor deja spuse.

1. Cind am fost la un seminar cu autoarea cartilor despre disciplina afirmativa, eu am fost una dintre cele care a pus o intrebare la sfirsit. Intrebarea mea era urmatoarea (copilul meu avea in jur de 3 ani atunci). "Ce sa fac, pentru ca sint pur si simplu extenuata si mi-e sila de negociere?"
Eu, care ma asteptam la un raspuns lung si elaborat, am fost socata sa primesc urmatorul raspuns: "Nu mai negocia."
WOW. Chestia asta mi-a schimbat total optica.
Ceea ce spunea doamna respectiva este ca exista situatii in care nu se negociaza, ci exista reguli si rutine care asa sint. De ce? Pentru ca asa e lumea, familia noastra, etc. De exemplu, spalatul pe dinti nu se negociaza. (ma rog, la noi asta e cu mult tam-tam si pina la urma negociem la greu momentul in care o facem... dar cine a spus ca eu sint perfecta????)

Ca sa fie eficienta, negocierea trebuie controlata. Ideea negocierii este ca ii oferi copilului optiuni care sint convenabile pentru adult, nu ii lasi optiuni deschise. (problema e cind se fac mai mari si vin cu a treia optiune sau cu replica "This is not a good choice. This is a yuckie choice." :-)) Dar eu cred ca daca ne-am facut temele pina la acea virsta, atunci copilul a intrat intr-un mecanism de relatii si comportamente care il constringe sa se conformeze atunci cind trebuie.

2. Explicatiile. Eu sint clar sustinatoare explicatiilor, dar ceea ce nu-mi dadusem seama e ca parintii au tendinta sa....hmm.... cicaleasca. Sa vorbeasca prea mult. La virste mici (si cred ca si ca adulti), nu inteleg concepte complexe, iar vorbaria prea multa ii defocuseaza. Mie mi-a fost si imi este in continuare foarte greu sa aplic aces principiu, dar ma straduiesc sa nu mai cicalesc. (inca nu-mi iese.) O explicatie simpla, cu cuvinte putine e cea mai eficienta. Si, fireste, din nou consecventa in reactii. Adica de fiecare data, ii spui acelasi lucru. Nu adaugi alte explicatii stufoase pentru ca ele vor reprezenta un nou stimul.

buli spune:

eu nu stiu de unde s-a inteles ca se negociaza spalatul pe dinti sau traversatul in siguranta.
se negociaza ce e de negociat adica timpul petrecut la banca, timpul petrecut la bucatarie, activitatile ... din astea.

si bineinteles ca explicatii insemana explicatii, nu sa repeti acelasi lucru de 100 de ori. maxim, poti incerca alta abordare, dar nici intr-un caz nu tre sa tii teorii ca te-ai ars, nu mai asculta deloc.
de umor am zis? (la topicul asta, adica:D)

eu, cind il vad pe Matei ca nu-i iese ceva, ii spun sa incerce alta abordare.
asa si cu ei.

acu sa nu va inchipuiti ca sint zen tot timpul, dar macar incerc, sau incerc sa nu fac nedreptati. sau sa-l sperii, sau sa-l indepartez. si daca fac ceva gresit imi cer scuze.

www.youtube.com/watch?v=YhWZ7bpfQag" target="_blank">@

Sabina spune:

explicatiile se muleaza bineinteles pe varsta si rabdarea copilului.

da, de umor a auzit careva?:)





Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo