Mamica incapabila sa-si educe copilul cauta...(2)
Raspunsuri - Pagina 30
Sabina spune:
eu pur si simplu as pleca, nu as expune copilul obosit la asa ceva.
Nu as merge la restaurant daca stiu ca sunt obositi, nedormiti...
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, 
Sofia Galagia si 
bb Gheo
maria_alexia spune:
Eram in concediu, n-aveam de ales, mancam la restaurant. Eram cu totii (sau ar fi trebuit sa fim) extenuati dupa o zi de plimbareala, plaja etc.
Evident ca nu trebuie fortata situatia si ideal e sa nu intri in asa ceva, dar, daca totusi se intampla, ca parinte, trebuie sa ai mijloace s-o controlezi.
Sabina spune:
nu poti sa controlezi oboseala copiiilor.
ce varste au?
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
Jasmin012 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ralucis Multumesc pentru raspunsuri! [b] Pe mine m-a mahnit foarte mult in ultimul timp ca primesc sfaturi despre cum sa ii "cumintesc" pe copii si toata lumea imi spune ca nu este normal ca ei sa fie asa energici, iscoditori, si, chestie care ma irita cel mai tare, ca nu este normal ca ei sa faca ce vor ei. Adica, daca ei scot vesela din dulap (le-am explicat ca cea de ceramica se poate sparge, au inteles, o scot doar pe cea de plastic/inox, obiecte mici, pe care le pot manevra pe o bucatarioara de jucarie a lor) eu ar trebui sa le spun ca "nu faceti ce vreti voi, ca asta nu e jucarie" ca si cu alte obiecte care nu sunt jucarii, de exp haine, incaltari, carti, si sa ii determin sa inteleaga ca nu au voie decat cu ceea ce este al lor. Asta nu pentru ca ar strica ceva, desi iau in calcul si asta, ci pentru ca mi s-a spus "cum, ei scot astea si pe urma tu muncesti sa le pui la loc?". Ei uite ca uneori am muncit sa le pun la loc, dar de multe ori si copiii le-au pus singuri inapoi, amuzandu-se de situatie si aranjandu-le mai frumos decat inainte! Ceea ce este confuzant pentru copii, zic eu, este ca eu incerc sa adopt un fel de educatie, rudele/apropiatii le explica altceva, de exp eu nu vreau sa ii admonestez in niciun fel, dar altii isi permit sa ii certe, tipe la ei, etc. Si stiti ce mi s-a spus chiar ieri, cand am incercat sa vin cu niste exemple de pe forum, de aici? Ca astea sunt exceptiile care confirma regula, regula fiind ca majoritatea parintilor stiu sa se impuna in fata copiilor si copiii sunt ascultatori, nu ca ai mei :( |
Raluca, ar trebui sa le spui acelor binevoitori ca faptul ca fetela tale sunt asa de iscoditoare si de curioase si de energice demonstreaza ca sunt foarte inteligente, ca vor sa invete toate lucrurile. Si ca nu vrei sa-ti "cumintesti" fetele, ci preferi sa le stii destepte si fericite decat niste prostanace care stau nemiscate la masa doar ca asa comanda parintii.
Iar celor de pe forum (de la Bulgarasi?) ar trebui sa le spui ca esti mama intelegatoare si iubitoare si prietena copiilor tai, nu stapana lor.
Asemenea reprosuri merita asa raspunsuri.
Mie fetele tare mi se par ok, chiar nu mi-as putea imagina cum ar fi sa-i cer eu lui Lucas sa stea nemiscat intr-un scaun nici 5 minute daramite 25...
Sugestie: nu ma asculta prostiile lor, incearca sa eviti sa mai iesi sau sa mai ai prea multe legaturi cu persoane atat de absurde, ca nu cumva sa te mai mahnesti degeaba. Sau sa adopti stilul nesimtirii, care e foarte eficient pt cine poate fi mai nepasator. Dar dupa cum te stiu eu pe tine nu cred ca vei putea.
Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es
Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...
maria_alexia spune:
Ai mei au aproape 5 resp. 2,5 ani
Mi-am petrecut ultimii aproape 5 ani calculand in ce stare de oboseala, foame, plictiseala e copilul si adaptandu-ne programul in consecinta 
.
Jasmin012 spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui ralucis Ceea ce este confuzant pentru copii, zic eu, este ca eu incerc sa adopt un fel de educatie, rudele/apropiatii le explica altceva, de exp eu nu vreau sa ii admonestez in niciun fel, dar altii isi permit sa ii certe, tipe la ei, etc. |
Nu permite nimanui sa tipe la copiii tai si nici sa-i certe. Mai ales nu prietenilor, care, la urma urmei, nu stiu cat de prieteni sunt daca sunt lipsiti de orice intelegere. Prietenii ar trebui sa te sprijine nu sa te admonesteze sau sa se uite ciudat si cu repros la tine si la fetele tale. Cu atat mai putin ca acesti prieteni de care vorbesti au si ei copii.
Jasmin si Lucas Daniel (28.11.2007)
www.flickr.com/photos/23373490@N02/" target="_blank">poze cu mogaldeatza
www.flickr.com/photos/30849078@N05/" target="_blank">Lucas
http://blogulluilucas.blogspot.com/
http://elblogdeluquitas.blogspot.es
Limbajul copiilor nu se adreseaza urechilor, ci ochilor si inimii...
Sabina spune:
sunt foarte mici ;)e o utopie sa crezi ca poti avea cuvantul magic pe care il rostesti si ei stau locului.
parerea mea e ca mai bine iesi cu sotul si prietenii din cand in cand, pentru o seara fara copii, trebuie sa-ti reincarci bateriile, eu recunosc ca evadez, ok uneori fara sot, ori singura la fotogrfiat, ori ma duc la concert.
Acuma, depinde si ce va place...eu evit concediile la hotel si genu all inclusive unde nu am alternativa, prefer gazda unde pot sa le dau o mcaroana daca ii simt prea obositi pt rstaurant (nici nu mananca daca sunt agitati ai mei) samd.
Ai sa vezi ca dupa 6 ani se schimba multe, de la sine. Iar cei mici se iau dupa cei mari, daca Sofia sta cuminte, sta si Gh.
Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!
Cum mi-am alaptat copiii
Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo
ladyJ spune:
O metoda utila de linisti copilul la restaurant este sa-i ocupi timpul.
Copilul are nevoie de alternative. Deci in loc sa-l ´´lasi´´ sa aleaga intre a intra sub mese si a trage oamenii de picioare sau a alerga besmetic printre chelneri, iei initiativa tu, parintele, adica cel care are capacitate de gandire mai dezvoltata, cel care cunoaste regulile sociale si care, n-are nevoie sa fie martorul accidentelor care pot aparea din neastamparul firesc al copilului.
Metode? Una care mi-a placut mie foarte tare este cea a desenatului. Scoatem creioanele pe masa, hartia din dotare si ´´ne jucam´´. Participam si noi la joc cu cate o remarca ´´oau, ce frumos ai desenat pisica. Are si pui´´?:)
Si copilasul va desena eventual si puii. 
Sau ´´o sa-i aratam so doamnei care ne aduce ciorba ce frumos desenezi tu´´
Nu vrea sa deseneze, foarte bine, scoatem o jucarie ceva si lasam copilul daca vrea sa stea pe jos sub masa sa se joace cu ea, nu-l tinem tintuit la masa in pozitie de ´´domnisoara manierata´´.
Am fost de doua ori cu o familie la masa, ei erau insotiti de copilul de 4 ani care era fascinat de robotei. S-a ´´plimbat´´ cu roboteii lui, doi la numar, printre paharele noastre , cu grija(alea erau obtacolele) si se juca frumos de-a razboiu. Manca pentru ca mancarea era ´´munitia´´
Copilul nu era cuminteania intruchipata, dar parintii reuseau sa-l tina ocupat o ora in restaurant, astfel incat sa nu derajeze pe nimeni.
Cand parintii sunt obositi, epuizati, copiii si ei obositi, este firesc sa renuntam la iesiri la restaurante, nu poate iesi nimic bun din asta. Mancam mai devreme cu o ora si asta e.
Eu sunt pentru limite. Pur si simplu avem nevoie de ele, este o parte importanta din educatie, copilul trebuie sa invete si sa se adapteze societatii in care traieste. Modul in care le impunem trebuie sa fie gen ´´invatarea prin joaca´´. Nu prin violente, nu prin crize.
Unii sunt de acord cu aplicarea pedepselor de genul interdictiilor, pentru ca, spun ei, este modul de a invata ca in viata exista repercursiuni in functie de ceea ce faci. Adica trecerea peste linie nu trece neobservata de cei din jur si are ecouri. Ca daca n-ar avea, ar fi tot una ca trece linia sau ba. ma rog, e un punct de vedere teoretic, practica difera de la familie la familie, sunt o multime de nuante nu e totul alb sau negru.
Aici este defapt greseala cea mai frecventa, ca oamenii vad lucrurile acestea doar in alb si negru. Sa-i lasam copilului libertatea(copilul face ce vrea) sau sa-i impunem noi libertatea asa cum vrem noi.(sta ca o statuie, ca cica asta e educatie) Dar intre cele doua exista multitudinea de nunate, cele mai importante dealtfel.
Nu putem sa lasam copilul sa faca ce vrea pentru ca copilul NU stie ce repercursiuni pot avea actiunile sale(baga cuiul in priza, mananca mucuri de tigara, fuge besmetic printre mese si se poate rani, etc si etc)
dar nu putem nici sa-i rapim copilaria si sa-l fortam sa stea si sa reactioneze ca un om mare, rabdator. pentru ca, copilul NU este un om mare.
Eram la un MC, stateam la coada si o fetita de 3-4 ani fugea printre mese. mama ei era in fata mea, astepta comanda. Au trecut cel putin 5 minute, comandase cred pentru vreo 10 persoane, mult de tot, la pachet. In tot acest timp fetita era printre picioarele oamenilor.
Mergea cu spatele, s-a lovit de picioarele mele, in viteza, a cazut si s-a lovit.
O culeg de pe jos, ma loveste,o intreb daca o doare si o rog sa fie atenta, mama-sa se intoarce si se uita urat la mine. ´´doamna, e un copil´´ imi zice.
Ha????Da eu ce draq am facut?
>>>Continuare