Prozac(Floxetina)

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 12

kariguld spune:

Citat:

citat din mesajul lui blackpanterro

Kari cand fumezi iarba nu ai simptomele astea, indiferent ca e ocazional sau zilnic. Sotamiu a fumat mai tot liceul si inafara de "I don't give a shit" nu avea nimic.

Mi se pare rautacios sa il acuzi pe baiatul asta de consum de droguri. Mie mi se pare ca sunt efecte secundare la medicamentele ce le ia.

usor panteruto, nu l-am acuzat de nimik! doar am presupus. s-au n-am voie?

Stefan, tu vrei un dialog? raspunde ce te-am intrebat in urma.

voi care sunteti adulti, credeti ca un medic prescrie medicamente "grele" unui copil de 16 ani? doar daca medicul are ceva......
Stefan, nu exista solutii miraculoase ptr nimik, pentru nici un diagnostic. trebuie sa ai incredere in medicul care te trateaza, in parintii tai, sa mergi pe mana lor. nimanui din luma asta nu-i pasa de tine. doar parintilor tai.
chiar si sfaturile primite aici, trebuie aplicate cu rabdare si perseverenta. nu apar rezultate peste noapte. trebuie munca. trebuie insistenta. trebuie sinceritate. si mai trebuie multe.

eu am o forma de claustrofobie, o am de multi ani. nu stiu ce a declansat-o. acum nici nu ma intereseaza. stii ce am facut? m-am disciplinat si antrenat singura. am invatat sa traiesc cu ea, s-o controlez, chiar s-o ignor. a durat cativa ani pana ma reusit, dar am reusit.

Bazar general pe DC

*********************

VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA

Speranta si incredere pentru David

_M-am nascut pentru succes!

blackpanterro spune:

Kari ai spus ca esti aproape convinsa cu o marja de eroare de 5%...

Nu stiu cum se prescriu medicamentele astea in Ro dar eu am vazut un documentar in State unde doctorii prescriu Ritalin, Prozac si Zoloft copiilor. Primul pt ADD(chipurile, oricine e mai zvapaiat are automat ADD) si celelalte pt combaterea simptomelor Ritalinului, e groaznic :(

Mai vazusem un documentar unde aratau cum schimbarea modului de viata poate ajuta in unele cazuri, mancatul sanatos, odihna destula poate sa combata cu succes depresia si unele stari depresive.Poate ca medicamentele nu sunt mereu raspunsul...

Adriana mami de Isabelle Marie - 1 luna si Aidan Alexander - 5 ani
A ticket to hell has never been funnier

anca16 spune:

Stiu si eu ce inseamna anxietatea si atacurile de panica. Eu am trecut prin diferite faze, la inceput am rascolit internetul sa vad de ce "sufar"- fapt care nu a facut decat sa imi alimenteze starile de rau, gandurile negre si sa creeze acel bulgar care o ia la vale si se face tot mai mare si mai mare. Am incercat toate tratamentele naturiste cu putinta: acupunctura, reflexoterapie, medicamente pe baza de plante etc pana cand m-am descis ca e vremea sa merg la psiholog pt ca e prea mult pt mine (...am stat cam 1 an si ceva chinuindu-ma asa pt ca cei din jur imi spunea ca nu am nevoie de psiholog, ca nu exista sa nu pot sa ma adun). Am inceput psihoterapie - pe care ti-o recomand si tie - si am luat cateva luni medicamente. Intre timp am invatat sa controlez atacurile de panica, mi-am dat seama ca la 20 si ceva de ani am altceva mai bun de facut decat sa ma gandesc ca mor, asa cum ti-au spus multe fete aici - mi-am autoeducat gandurile....poti sa iei cate medicamente vrei, nici unul nu te invata sa faci asta. Esti tanar, ar fi pacat sa depinzi de niste substante....si totusi, ceva la tine si la povestea ta nu ma convinge.

Mamica de Razvan (24.05.2010)
www.sos-animale.ro" target="_blank">adopta un catelus

stefan1994 spune:

Tata e plecat in Suedia pentru 3 luni.Ma sfatuieste sa ma controlez,sa nu mai ma sperii ca si lui ii face asa...

Mama imi spune ca am aceste stari din cauza ca citesc pe internet derspre ele,imi spune sa mai ies si eu,sa fac ceva dar parca nu am chef,nu am fortza in mine.

Acum la 3 am meci,dar am o teama in mine ...Ma nelinisteste depersonalizarea asta,de parca nu as mai stii ce spune sau ce face,dar cred ca o sa ma duc.

Astazi m-am spovedit si m-am impartasit,sa imi Ajute Domnul sa ma fac bine.

stefan1994 spune:

Pana la urma am plecat la fotbal,dar mai bine stateam acasa.
Cand ne-am urcat in masina sa mergem in alt sat din apropiere,a inceput nebunia,bun,cand am ajuns la teren,si stateam pe banca de rezerve,bine ca am fost rezerva,a inceput sa ma ia cu calduri,cu senzatie de lesin,inima cred ca avea 140 de batai,i-am zis ca mi-e rau,si am sunat o matusa sa vina sa ma ia.

NU am mai luat nicio pastila de liniste,si acum nu prea sunt linistit,sunt obosit,imi trec stari de moleseala,frisoane prin corp..Am ameteli.

Eu am facut atacul de panica pt. ca am starea asta de depesonalizare,adica simt asa ca privesc dar parca nu stiu unde sunt,ce vorbesc,nu stiu cum sa explic aceasta stare,dar este foarte stresanta.

Eu,spre linistea mea as vrea sa ma asigure cineva 100% ca aceste stari sunt de la anxietate,si ca nu am cum sa mor din asta.

Eu simt si in corp o neliniste,cum ca mor....si nu pot sa ma relaxez,nu ma lasa ea.

Mi-a si zis antrenorul sa nu mai ma duc la fotbal pana nu ma fac bine...

nikole spune:

Citat:

citat din mesajul lui stefan1994

Eu,spre linistea mea as vrea sa ma asigure cineva 100% ca aceste stari sunt de la anxietate,si ca nu am cum sa mor din asta.

Nu mori!!!
Te asigur...nu se moare, suferi de anxietate, nu ai nici o boala incurabila, mey!

Pan' la urma VREI sau nu sa mergi la psihiatru?

Cand aveam vreo 6 ani, m-am imbolnavit de varsat de vant, e grea boala asta

stateam in pat, cu ligheanul la indemana, cu febra, un rau infernal, imi amintesc perfect cum ma simteam, parca ieri s-a intamplat...
maica-mea a deschis larg usa, geamul de la balcon, s-a apucat de spalat pe jos, al un moment dat, cum o priveam, a incoltit in mintea mea de copil o intrebare...m-am ridicat in sezut, si i-am spus...

-Mama, ma simt tare rau, voi muri azi???

Mama s-a oprit, zambind mi-a zis...nuuuu, crezi ca asa usor se moare?
E DRUM LUUUNG PANA ACOLO, AZI TI-E RAU, ITI VA TRECE PANA MAINE, PROMIT!

M-a calmat, m-am linistit...la 6 ani, mi-era frica de moarte!

De asta te inteleg, si de asta iti spun mergi la medic/terapie, sincer itit pierzi timpul , te invarti in jurul cozii, tot scriind pe aici, nu are nimeni ce face!

Ia zi, asa de curiozitate, dormi noaptea??
la ce ora te culci, cate ore dormi?

stefan1994 spune:

Am discutat cu o cunostinta de pe psiho-armonie.ro,cu domnul Lucian Negoita,si a spus sa fac psihoterapie cu el,sa nu iau medicamente momentan.Acum astept sa vb cu dansu si sa vedem ce rezolvam.

Adria_ spune:

Vreau sa-ti spun din experienta mea. Poate te va ajuta.
Am descoperit ca am atacuri de panica dupa o vizita la urgenta. In noaptea aceea inima imi batuse foarte tare si mi-era frica sa nu mor. M-am primbat vreo ora dupa care, mai linistita, am adormit. Am spus de nenumarate ori inainte Tatal nostru. Cand il spuneam, ma linisteam. Dimineata, la urgenta, doctorita mi-a spus ca s-ar putea sa fi fost atac de panica. M-a mai linistit faptul ca puteam sa dau un nume starii mele. Mi-a dat Meprobamat. L-am luat. Si cred ca o perioada nu am mai avut. Dar mereu ma gandeam ca trebuie sa ma duc la psiholog, ca am depresie. Am citit ca de fapt depresia e si un dezechilibru chimic in creier.
Psihiatrul mi-a dat un medicament dupa care nu m-am simtit mai bine. Apoi mi-a dat altceva, mai usor, (nu mai stiu ce) pe care l-am luat 30 de zile. Nu m-am mai dus la control, pentru ca nu ma mai simteam rau. Dar m-am dus la un psiholog si am facut psihodrama. La psiholog m-am dus fiindca asa imi recomandase psihologul. Cateva luni am facut psihodrama, apoi am renuntat. Am descoperit (nu stiu daca singura sau ajutata de aceasta terapie) ca sursa fricii mele s-ar putea sa fi fost socul produs de moartea tatalui mei. La moartea lui nu m-am putut gandi ani buni. Cred ca nici pana acum nu sunt deplin impacata. (au trecut 10 ani de atunci si vreo 6 de la terapie). N-am mai avut demult un atac de panica. Dar am in continuare frica de moarte. Deci, probabil nu-s vindecata.
Atacurile mele de panica erau cam asa - simteam ca ma scurg, ca ma departez, ca ma dezechilibrez (daca citeam imi venea sa ma tin de masa sa nu cad). Inima imi batea tare. Dar stiam rational ca e doar atac de panica, ca n-o sa mor din asta si slabea in intensitate. Si filmele gen Spitalul de urgenta, sau Anatomia lui Grey mi-o provocau, sau stirile referitoare la boli, accidente.
Acum cred ca noi suntem aici ca sa ne depasim fricile, sa devenim curajosi. Cum? Asta tine de ce alegeri face fiecare. Eu vreau sa il cunosc pe Hristos. De aia cand imi spun Tatal nostru sau Faca-se voia ta mi-e mai bine.
Tie de ce ti-e frica? Sau ce soc ai trait de curand sau mai demult la care nu poti sa te gandesti?
E important ca ai descoperit ca ai o problema. Si ca ceri ajutor. Spune-le parintilor tai ce simti, cere-le ajutorul. Poate trebuie sa folosesti mai multe cuvinte. Ei si un preot duhovinic te vor ajuta neconditionat. Si te rog mult, nu mai lua medicamente dupa cum crezi tu. S-ar putea sa aiba reactii adverse mai grave. Ia doar medicamente prescrise de un medic care iti da incredere, care iti lamureste indoielile.
Si inca un sfat: nu te ascunde in spatele bolilor de viata reala, adica nu-ti crea o scuza din faptul ca te simti rau ca sa nu-ti faci temele (de ex.)
Adriana

stefan1994 spune:

Nu am fost traumatizat de nimic,decat ca orice simptom ma sperie ca mor.Mi-e frica sa recunosc ca mi-e mai bine,ca daca mor.Azi incep psihterapia.

Acum am ameteli,dar in sensul ca daca ma uit la pat se misca,sau este doar o iluzie a mintii mele?Daca e adevarat e normal sa am?Daca stau afara,si ma uit asa,vad ca si cum ar fi cald,si iese abur din asfalt.De la ce or fi astea?de ieri ma apucat.Ma doare si pe la maxilar pe la nas,pe la cap asa de parca as fi mestecat cauciuc.Si de-aia,cand am starile astea in mintea mea se instaleaza o neliniste si daia mi-e frica ca mor...