1, 2, 3, infinit. Cel mai mare sau cel mai mic?
Raspunsuri - Pagina 3
Grace spune:
Beren, Ileana si ceilalti, nu inteleg de ce nu mai scrieti la subiectul asta? Daca tot va puneti creierul la bataie pt. tot poporul, de ce ma excludeti pe mine din el si nu mai scrieti nimic? Si daca nu scriati pt. tot poporul, de ce-a aparut totusi topicul asta? Pt. ca din cite stiu eu, exista cu siguranta si alte variante de a discuta ceva privat...
PS. nici nu ma astept sa imi raspunda cineva, m-am obisnuit deja....
fdoina spune:
Citat: |
citat din mesajul lui iileana Daca sta in picioare dpdv al teologiei, poate ca ne vor spune cunoscatorii, in caz ca citesc aici. |
Autorii(nepoti ai regretatului Toma Caragiu) sunt fii duhovnicesti ai Parintelui Ghelasie de la Frasinei, cinstit de multi ortodocsi ca un om sfant. Asta-i ca si cum as spune ca fac parte dintr-o anumita scoala de matematica. Pardon, mistica.
beren spune:
Grace, eu cred ca asta e o perioada in care se scrie mai putin pe forum, eu insumi n-am mai scris de aproape o luna. Cu ocazia asta vad niste comentarii mai sus la care nu raspunsesem:
- "amuzant" e folosit aici ca "isn't it ironic", nu la adresa unei persoane in particular. Sa-i zicem mai bine ironia ... sortii? :)
- unele dintre schimbarile de paradigma in stiinta eu fost precedate de "schimbari filozofice", asa este. Dar nu toate. Poate ca cele mai fascinante salturi culturale ale omenirii sunt datorate schimbarilor induse de un individ singular ("geniu"), precum Newton. Evolutia ideilor are loc prin ambele mecanisme.
beren spune:
Revenind la discutia despre limitele cunoasterii, e interesant de analizat expunerea lui Patapievici despre paradigma propusa (sau doar manifesta) in ultimele teze ale lui Culianu.
Una dintre ideile discutate se refera la mecanismele antropologice de cunoastere (din orice "domeniu", de la 'stinte' la 'filozofie' si 'lingvistica', dar si ocultism) ca apartinand unei singure categorii (in ciuda aparentelor). Aceasta ar fi categoria generativa, in care in cele din urma toate afirmatiile posibile in acea gnoza sunt analizate pentru valoarea lor de adevar, iar structurile gnostice generate in acest fel sunt (atunci cand devin complete) identice.
Limitele teoretice sunt atinse, in aceasta schema, odata cu completarea structurii gnostice, indiferent de mecanismul ei (religios, stiintific, fantastic). E posibil ca o asemenea limita teoretica sa fie depasita folosind un mecanism generativ non-antropologic?
La urma urmei, dinamica unei galaxii constituie solutia ecuatiilor lui Einstein, noi nu facem decat sa tragem cu ochiul la rezultat si sa ne prefacem ca-l reproducem din capetele noastre...