FIV si/sau adoptie
Raspunsuri - Pagina 5
Kariris spune:
nu, nu va incepe cu un pacat, ca doar nu se masturbeaza copilul si nici nu e in viata la momentul cand tatal lui o face. De la acea masturbare mai e cale luuunga pana sa apara copilul. Mi se pare mult prea mult sa afirmi despre un copil nenascut inca sau eventual nou-nascut ca viata lui incepe cu un pacat. Nu e crestineste deloc. Toti suntem nascuti din pacat. Din pacatul Evei, ca daca ea nu pacatuia aveam viata vesnica si eram inca in Eden. Nu vreau sa dezvolt mai mult pentru ca nu e cadrul potrivit fiind la sectiunea aceasta, dar te-as intreba esti sigur ca parintii tuturor copiilor care nu sunt facuti prin fiv nu se masturbeaza sau nu comit in intimitatea lor conjugala alte pacate mentionate in Biblie? Sa inteleg ca si viata acelor copii a inceput tot cu un pacat? Jesus! Ce gandire
Si lasati-o mai moale cu omorarea embrionilor prin fiv daca nu cunoasteti decat din auzite. La fiv traiesc embrionii care s-ar fi nascut oricum si mor (fara interventia omului ) embrionii care oricum nu s-ar fi fixat in endometru sau cei care s-ar fi oprit din evolutie. De ce nu pricepeti ca nu-i omoara nimeni? Sunt embrioni care nu continua diviziunea celulara (din varii motive- poate genetice) si sucombeaza ei singuri neajungand la stadiul de diviziune pt a fi transferati.
jesika spune:
Kariris, poate exprimarea mea a fost nefericita, insa ideea ramane. Si n-am spus-o eu ci un parinte. Imi cer iertare, dar nu-mi amintesc cine.
Mariaa spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui pogonici1977 voi ce ati face in locul meu...??? iubim copii enorm de mult si nu putem concepe viata fara un pui langa noi...de aceea acceptam orice varianta noi, chiar si adoptia, ca fiind ultima solutie de a ne indeplni dorinta si visul nostru... in ceea ce priveste banii de FIV iam avea noi..dar nu de n... FIV ci de unul singur..., ...deci nu ar fi o problema finaciara |
si as mai adauga cuvantul pomana din alta postare de aici, care mi-au atras atentia.
sfatul meu, daca-mi permiti sa-ti dau unul, este sa faceti FIV-ul.
in clipa asta nu sunteti deloc pregatiti pentru adoptie. postarile tale 'striga' in sensul asta. iti doresti din tot sufletul sa faci FIV!
sunt anumiti pasi, anumite etape pe care trebuie cu totii sa le 'ardem' in viata. unii ardem mai putine dar mai grele, altii mai multe dar mai usoare...dupa cum ne e dat.
mergeti la FIV si probabil abia pe urma veti fi deschisi cu adevarat spre adoptie, daca nu reuseste cumva FIV-ul.
legat de prejudecatile care vad ca sunt etalate pe aici, as sugera o intrebare pertinenta pe care am auzit-o de la un medic mai de mult: vrei sa fii insarcinata sau vrei sa fii mama?!
am fost in locul tau si stiu ce spun. am anulat o programare la Szeged la FIV tocmai pentru ca am simtit amandoi ca nu asta e calea noastra. am simtit ca suntem parinti dinainte de a fi stiut. mi-e greu sa-ti explic altfel, insa cele care au adoptat stiu despre ce vorbesc.
cand veti fi pregatiti de adoptie, nu o sa mai conteze decat ce simtiti voi doi! nu doar unul dintre voi, ci amandoi! nu mila, nu pomana, nu ca si cum ai zice - bune si 'resturile'. n-o s-o intrebi pe mama, pe tata, pe bunica sau pe prietena cea mai buna sau forumul DC ce cred despre asta!
vei simti cu toata fiinta ta ca, copilul tau te cauta, te asteapta undeva in lumea asta! si vei simti ca indiferent de sistem, de birocratie, de timpul necesar, vei muta muntii si-l vei gasi si va fi al tau! al vostru! si-l veti iubi ca si cum ati fi fost dintotdeauna impreuna!
decizie inteleapta si drum scurt catre copilasul vostru, pogonici
mamagiuliei
- mami, vrei sa te fac fericire?!
gigelica20 spune:
Pogonici chiar vroiam sa deschid un subiect nou ca urmare a vizionarii unei emisiuni aseara, destul de tarziu...sunt revoltata pur si simplu... Ca sa respect topicul deschis de tine iti spun punctul meu de vedere...si apoi deschid subiect nou si citesti daca doresti ca sa intelegi revolta mea sufleteasca...
Eu sunt o persoana crescuta de parinti si educata cu "frica si respect pentru Dumnezeu". Nu sunt habotnica, dar cred cu tarie...si nu cercetez. Credinta mi-a fost mereu cel mai puternic aliat si sprijin pentru reusita in tot ce am facut.
Am un copil obtinut prin fertilizare in vitro, o minune de la Dumnezeu o consider eu...m-am rugat dinainte de procedura si toata sarcina si inca o mai fac. Nu e un monstru!!!
As fi adoptat si un copil...daca nu as fi avut reusita in procedura de FIV. Mi se pare primitiv sa consideram ca FIV e impotriva firii doar pentru ca nu e "dar de la Dumnezeu"...ba este dar de la Dumnezeu, ca pana la urma sunt sarcini oprite din evolutie sau efectiv nereusite ale interventiei in sine....daca chiar trebuie mers pana la extreme...
Am citit mai sus un sfat pe care imi permit sa il sustin si eu si anume: roaga-te la Dumnezeu sa te indrume pe calea cea buna sa iei decizia potrivita...
Ai sa gasesti aici un topic cu tema: FIV si Biserica
_
Gigelica ,mami de 
Victor-Andrei - Pitonul
30 martie 2009
pogonici1977 spune:
va multumesc de sfaturi...
maine e ziua cea mare in care ne vom decide ....inima si sufletul meu stie ce vrea
va zic si voua
intai sa deschidem procedura de adoptie si paralel sa facem un FIV
anul 2010 va fi anul meu de reusita.... caci doamne doamne ne va ajuta si vom fi si noi parinti