avort sau nu?
Raspunsuri - Pagina 13
oanap85 spune:
sincer pe pogonici am inteles-o pt. ca nu are copii si intr-un fel poate ca are dreptate sa gandeasca asa,dar la tine ralucis nu inteleg punctul tau de vedere (ca mama)
Leditia spune:
Oana,sarcina usoara,caci am inteles ca vrei sa pastrezi copilul.Multa sanatate si sa fie cum iti doresti.
POZE CU NOI
de David Christian
Speranta si incredere pentru David
Bazar general
oanap85 spune:
dar,nu vreau sa intelege-ti gresit eu nu spun ca dintre abandon si avort mai degraba avortul, NU.
EU vorbesc strict despre mine,ceea ce nu as putea face eu ,ce as alege eu nu pt ca este corect asa ci pt. ca EU nu sunt in stare sa mi-l abandonez.
iar daca m-ar intreba cineva ce sa aleaga dintre abandon si avort as raspunde categoric ABANDON ,dar as raspunde asa numai pt ca respectiva ar fi in stare sa-l abandoneze,doar pt. ca are in vedere si acest lucru
iar daca m-ar intreba ce este mai usor de suportat ,un avort sau un abandon?as raspunde AVORTUL.
asa gandesc eu ,acestea sunt punctele mele de vedere pt ca fiecare dintre noi atunci cand da un sfat sau un raspuns eu cred ca mai intai ne punem noi in locul respectivei persoane ,ce am face noi daca am fi in situatia actuala si apoi am raspundem nu?
ariel_7000 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui oanap85 azi am fost din nou la dr.si mi-a spus ca am sarcina in uter,deci sarcina normala si ca simptomele pe care le prezint pot fi de la sarcina si mia mai spus ca mi-a disparut si chistul !se poate asa ceva in cateva zile sa dispara un chist? |
da, se poate! felicitari pentru sarcina, sa fie intr-un ceas bun si sa dispara necazurile voastre, ca sa va puteti bucura in totalitate de ea!
mami de alexutza (10.04.2003)si Teodor Mihai (10.04.2008)
" SAVE THE EARTH, IT'S THE ONLY PLANET WITH CHOCOLATE!"
ralucis spune:
Citat: |
citat din mesajul lui oanap85 culmea ca am citit tot ce ai scris dar nu mi-am dat seama din continut... daca nu aveai copii nu aveam de gand sa raspund pt. ca m-am gandit ca o nu ai cum sa intelegi dar ,dat fiind sa ai tot nu inteleg cum nu poti intelege spune-mi cand il vei naste pe al3-lea ai fi in stare sa-l dai?sa-l abandonezi? ai fi in stare dupa ce il vezi sa te desparti de el? |
oana, dupa cum ai spus si tu in ultimul tau mesaj, oameni sunt diferiti si reactioneaza diferit. Eu am spus ca pentru mine viata copilului care se afla inauntrul meu este foarte importanta si nu as putea sa i-o curm, in pofida tuturor motivatiilor financiare si de alta natura care m-ar determina sa o fac. De aceea spun ca admir o mama care decide sa il dea spre adoptie in loc sa fi facut avort. Pentru mine avortul este o crima, iar daca pun in balanta crima vs nastere si dat spre adoptie prefer varianta a doua. Iar in cazul meu eu am spus ca imi mai doresc copii, nu ca vreau sa raman insarcinata si sa-i abandonez, nu stiu de unde ai inteles tu asta!!!
Offf...
In orice caz, iti doresc sincer sa ai o sarcina usoara si o nastere la fel! Numai bine si sanatate!
oanap85 spune:
poate mai sunt mamici care intra aici ,si vad ceea ce am scris de aceea as vrea sa nu le influenteze in nici un fel ,spun asta pt mamicile tinere care se gandesc sa faca copilul (decat avort) si sa-l dea spre adoptie ,bravo voua e cel mai intelept lucru si cel mai curajos pt ca fiecare copil are sansa la viata si fiecare femeie merita sansa de a fi mama .de aceea abandonul nu este ceva rau este ceva normal ,este sansa fiecariu copil da a avea o familie si o sansa pentru fiecare familie de a avea un copil (ma refer la cei care nu pot sa faca unul)
oanap85 spune:
RALUCIS,nu mi-ai raspuns la intrebare,ai fi in stare sau nu ?(inteleg ca tu spui ca e un suflet si merita sa traiasca )
acum eu nu pun problema de situatia financiara ci de cea de mama.
eu cand ma intreb daca as putea sa-mi abandonez copilul ma gandesc la asta si atat la nimic altceva ma intelegi?
sa presupunem ca ai fi intr-o situatie asemanatoare ce ai face tu?eu asta te-am intrebat!
mai presus de toate ,de bani ,e vorba de mine(ca mama)
e normal te gandesti si atunci cand ai facut un avort ca :oare cum era copilul meu?uite acum trebuia sa aiba atatia ani...,dar pana la urma e un fapt consumat nu?nu uiti ,dar cu cat timpul trece durerea se atenueaza
dar sa-l abandonez,sa presupunem ca-l dau unei familii care il iubeste are grija de el,oare nu ma gandesc tot timpul la el?
merg cu cei doi copii care ii am in parc si ma intalnesc cu mama respectiva care are COPILUL MEU ,incerc sa ma apropii de el si fuge speriat la "mama lui" deoarece eu pt. el sunt o straina!se poate intampla asta nu ?
bine il dau unor straini cat mai departe de mine dar dupa un timp merg si pana in Noua Zeelanda daca stiu ca e acolo numai sa-l vad cum arata ,e curiozitatea de mama.atat timp cat stiu ca el exista,traieste undeva nu as putea sta linistita ,mas gandi tot timpul la el.
si chiar daca cat este mic pt el mama e cea care il creste cand va fi mare va fi curios sa stie cine e adevarata mama,sa o vada ,se va intreba de ce l-a abandonat si oricine spune ca nu e asa ,minte!
e inposibil ca macar o data in viata sa nu iti pui aceste intreberi(ca copil)pt ca ,ca mama ti le pui zi de zi
eu nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi viata mea fara el daca l-as abandona
ralucis spune:
Citat: |
citat din mesajul lui oanap85 RALUCIS,nu mi-ai raspuns la intrebare,ai fi in stare sau nu ?(inteleg ca tu spui ca e un suflet si merita sa traiasca ) acum eu nu pun problema de situatia financiara ci de cea de mama. eu cand ma intreb daca as putea sa-mi abandonez copilul ma gandesc la asta si atat la nimic altceva ma intelegi? sa presupunem ca ai fi intr-o situatie asemanatoare ce ai face tu?eu asta te-am intrebat! mai presus de toate ,de bani ,e vorba de mine(ca mama) e normal te gandesti si atunci cand ai facut un avort ca :oare cum era copilul meu?uite acum trebuia sa aiba atatia ani...,dar pana la urma e un fapt consumat nu?nu uiti ,dar cu cat timpul trece durerea se atenueaza dar sa-l abandonez,sa presupunem ca-l dau unei familii care il iubeste are grija de el,oare nu ma gandesc tot timpul la el? merg cu cei doi copii care ii am in parc si ma intalnesc cu mama respectiva care are COPILUL MEU ,incerc sa ma apropii de el si fuge speriat la "mama lui" deoarece eu pt. el sunt o straina!se poate intampla asta nu ? bine il dau unor straini cat mai departe de mine dar dupa un timp merg si pana in Noua Zeelanda daca stiu ca e acolo numai sa-l vad cum arata ,e curiozitatea de mama.atat timp cat stiu ca el exista,traieste undeva nu as putea sta linistita ,mas gandi tot timpul la el. si chiar daca cat este mic pt el mama e cea care il creste cand va fi mare va fi curios sa stie cine e adevarata mama,sa o vada ,se va intreba de ce l-a abandonat si oricine spune ca nu e asa ,minte! e inposibil ca macar o data in viata sa nu iti pui aceste intreberi(ca copil)pt ca ,ca mama ti le pui zi de zi eu nici nu vreau sa-mi imaginez cum ar fi viata mea fara el daca l-as abandona |
Nu stiu ce nu ai inteles, dar rezum:
- eu consider avortul o crima si ca mama care face tot ce este posibil pentru copilul ei prefer sa il "dau unei familii care il iubeste si are grija de el" decat sa il omor.
-nu este cazul meu sa aleg intre cele doua, eu imi doresc si alti copii si chiar daca nu mi-as mai dori nu m-as gandi nicio secundita la una dintre variante pentru ca acel copil va fi al meu, ii va bate inima in mine, iar eu ca mama sunt datoare sa il iubesc si sa il protejez cat de mult pot eu. Asta e, stiu ca o sa urmeze pareri contradictorii pe forum, dar este parerea mea.
-eu nu voi putea trece peste durerea unui avort, nu se va atenua, daca as face eu asa ceva, pentru ca eu nu imi pot omori copilul. Nu vad de ce as sacrifica viata copilului meu ca sa ne fie mie si alor mei mai comod (oare?)
Oricum, iti spun si eu sincer ca nu pricep de ce e mai simplu pentru cineva sa treaca peste avoort, decat sa treaca peste faptul ca bebelusul ei are o viata fericita si este iubit de altcineva, scuze, dar chiar nu inteleg.