steag alb

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

steag alb | Autor: MD

Inainte de toate vreau sa acceptati scuzele mele, si asta nu ca pe o recunoastere a acuzatiilor proferate pe sait la adresa mea ci doar ca un semn ca sunt o persoana cu destula putere de intelegere a vietii si relatiilor umane. Pentru munca am avut intodeauna respect si deci iata mi-l exprim si fata da ceea ce faceti aici, de la administratori si moderatori pana la cel mai nou membru al forumului. Nu am vrut sa jignesc pe nimeni, reactia mea, poate uneori prea virulenta vine dintr-un spirit gazetaresc format in ani de munca in care am cunoscut oameni de toate felurile: de la membri ai administratiei politice, sefi de partide, directori de institutii pana la oamenii de pe strada, obisnuti, pensionarii nostri cei de toate zilele, elevi, copii ai strazii. Consider, si nu numai eu, pamfletul ca fiind deja intrat in istoria literaturii si folosirea pamfletului ca o forma eleganta de aparare a unei idei sau de lupta impotriva alteia. Nu contest si nici n-am contestat vreodata dreptul la proprietate - un drept pentru care ne luptam inca unii dintre noi cu "balaurul". Am decis sa-mi fac auzita parerea in numele unui principiu de care nu ma voi dezminti nici daca de asta depinde viata mea. Probabil ca vi se pare ca spun cuvinte mari, ca sunt in felul asta rupta de realitate si ca incerc doar sa-mi scot in evidenta propria persoana. Am actionat mai apoi in virtutea accesului de orgoliu ranit - constienta tot timpul ca voi starni pareri pro si contra. In mintea mea rezolvarea problemelor, individuale sau de grup, sta in dialog. Vindecarea incepe cu recunoasterea greselii. Stiu, probabil ca multi dintre voi vor zambi, suna a predica aceasta fraza, dar de adevarul cuprins in ea nu cred ca se indoieste nimeni. Si asta pentru ca in primul rand judecatori ne suntem noi insine, posedam ca fiinte aflate in varful piramidei evolutive pe aceasta planeta acel ceva numit constiinta. Ne nastem, crestem, ne maturizam, imbatranim si ne stingem mai apoi purtand pe umeri aceasta constiinta: o povara pentru unii o binefacere pentru altii. Ca trebuie sa dam sau nu socoteala pentru ceea ce facem intr-o viata de apoi nu conteaza, ce e important este ca trebuie sa traim pastrand fiecare dintre noi aceasta constiinta care ne aduce aminte in fiecare secunda cine suntem si cum ne raportam la lume. Ca ascultam sau nu de ea este doar o optiune personala. Si revin: am fost revoltata nu de povestea cu pricina, pentru ca ea in sine nu
reprezinta nimic pentru nistre straini, ea are valoare doar pentru cel ce a scris-o si trait-o. Dar povestea, ca orice poveste are un talc, transmite un mesaj pentru ca nu, asta se vrea - impartasirea unei experiente de viata. Mesajul povestii nu mi-a placut. Si nu mi-a placut pentru ca nu avea finalul asteptat si, mai mult, nu transmitea mesajul corect. Ca oameni, fiinte imperfecte prin definitie, suntem supusi greselii. Corect a spus cineva ca doar cei fara pata sa arunce cu pietre. Ceea ce ne aduce insa pe drumul drept este cum spuneam recunoasterea greselii, nu in fata marii adunari nationale, ci in fata ta, cu tot curajul pe care ni-l da increderea in mai bine si mai frumos. Am fost dezamagita de faptul ca, in alaturarea dintre ceea ce a fost si ceea ce este nu s-a rostit
niciodata cuvantul regret. Mai mult, persoane de a caror sinceritate ma indoiesc au sustinut aceasta pozitie jemanfisista, au ridicat pe piedestal lucruri care nu merita, lucruri despre care bunicile noastre vorbesc in soapta pentru ca e "rusine". Si nu cred ca e cineva care sa-si faca bunica demodata. Aici nu e vorba de modernism sau de eliberarea de tabuuri, desi si despre asta putem discuta si chiar va propun s-o facem pentru ca e un subiect extrem de important pentru noi ca parinti: copii nostri se joaca in nisip acum dar vor creste. Dupa mine, iata am rostit cuvantul magic, eliberarea de tabuuri si modernitatea nu inseamna renuntarea la principii si intoarcerea la epoca de piatra. Nici vorba, modernitate si eliberare de tabuuri inseamna educatia sexuala facuta la timp, informatia, accesul la mijloace de contraceptie, inseamna discutia libera intre parinti si copii despre subiectele considerate delicate pana mai ieri si as putea continua. Si, pentru ca acest demers sa nu fie unilateral si sa nu creada cineva ca interesul meu se limiteaza numai la acest aspect, iata spun ca el este valabil si pentru celelalte fenomene care domina societatea noastra in acest moment. Cititi si voi ca si mine ziare, reviste, ascultati stiri, mergeti pe strada alaturi de oameni de toate felurile, va ajung inevitabil la ochi si urechi lucruri reprobabile, furturi, crime, violuri, pruncucideri si altele. Nu va e teama pentru lumea in care se pregatesc micutii vostri sa devin adulti? Mie da! Societatea romaneasca sa afla in acest moment in deriva, lipsa de modele sau mai bine zis abundenta de modele de proasta calitate morala e cel mai mare flagel. Curatenia trebuie inceputa de la noi, eu si tu, si prietenul tau si vecinul de scara si postasul si coafeza si cersetorul din colt, cu pasi mici fiecare caci nu putem schimba lumea ca indivizi dar pasii astia se vor aduna intr-o zi si vom reusi sa facem acel salt de care socitatea noastra are nevoie. Nu incercati sa decapitati sistemul, e inutil si periculos, incepeti prin a schimba teava de pe scara blocului care curge de doua luni si nimeni nu vrea s-o repare pentru ca nu-i a lui. Eu cred ca fiecare dintre noi avem in ranita un baston de maresal. Voi nu? Cat despre toleranta - un cuvant sub care se pot ascunde multe. Toleranta nu e o scuza pentru renuntarea la principii pe care nu eu le-am facut si nici voi, ci au fost adunate la un loc de generatii intregi de oameni traind impreuna. A tolera nu inseamna a fi indiferent, a tolera nu inseamna a fi nesimtitor, a tolera nu inseamna a nu-ti spune parerea. Si, tot o parere personala, cu cat se lungeste mai mult lista cu lucruri de tolerat cu atat devine mai greu de impacat capra cu varza. In fond, compromisul cu non-valoarea nu duce la nimic bun. Si asta n-am spus-o eu, amintiti-va de Picasso. Cat despre morala si principiile ei, doar atat: pana si marele imperiu roman a platit pentru asta.
Inchei nu pentru ca nu as mai avea nimic de spus, las discutia sa curga de aici incolo pentru ca sunt multe de zis si depinde de noi daca le spunem sau nu. Eu una le spun pentru ca asta e crezul meu si pentru ca vreau sa stiu ca fica mea va avea sansa sa traiasca intr-o lumea mai buna si in vremuri mai limpezi.

Cu tot respectul,

Mirela Dragan aka evadindeva

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Pag. 2

Veve spune:

Irina & Vevemica & margica din burtica

alexxia spune:

Lumea este plina de frumusete atunci cand inima este plina de dragoste

Eryka spune:

ptr. tine Mirela

Eryka & sufletzelul din burtica ---„

iubibubi spune:

pupici.

http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=iubibubi

Bogdana spune:

Sint de acord cu cele spuse mai sus.Din pacate asta nu se intimpla numai la noi ci peste tot in lume.
Vedetele si idolii anonimi sint parca
fabricati dupa matrite talmacite de experti in tehnicile de "invaluire".

Techinca in principiu e foarte simpla, intii se incepe cu partea scrisa, undeva se incurajeaza un anonim non-valoare(ATENTIE vorbesc in general nu ma leg de vreun membru din comunitate) caruia i se atribuie false virtuti .
Reactia fireasca de contracarare e penalizata, iar scandalul este confectionat artificial, amplificat, incurajat.Asa apare de fapt publicitatea de tip can -can ieftina si-apoi in toata "maretia ei "
"vedeta".Ignorata sau iubita de unii, bagata pe git altora luata drept model de altii din naivitate sau lipsa de altceva.Aici imi amintesc de unele "vedete"
fabricate si promovate la noi pe care trebuia nu numai sa le tolerezi ci sa le si respecti.Dar cum
spuneam mai demult respectul trebuie cistigat.
Oare cine va avea de pierdut si cine va avea de cistigat din toate astea????