Nefericita sau nu ? Tu ce ai alege
Raspunsuri - Pagina 12
sweetmelon spune:
Din start, am sa spun ca nu judec pe nimeni, nu am acest drept si daca am norocul de a nu fi intr-o situatie de acest gen nu inseamna ca nu pot intelege. Cred ca ai dreptul sa fii fericita(este evident ca nu esti) si numai tu poti pune in balanta cum vei fi mai fericita: stand acolo, avand copilul langa tine, dar nefiind multumita de nimic altceva sau lasand copilul si avand restul. Acum stau si ma gandesc cat de mult bine i-ai face si copilului daca te-ar avea atat de nefericita langa el. Asa din afara eu as inclina sa spun ca nu se prea poate sa iti lasi copilul, si nu pt ca te judeca altii(nu trebuie sa iti pese de asta), ci pt ca nu vad cum ai putea vreodata sa umpli golul care va ramane dupa ce faci treaba asta. Te va urmari toata viata. E foarte usor sa dai sfaturi, pot doar sa iti spun sa gandesti bine de tot miscarea asta, sa nu ajungi sa regreti.
Iti doresc din tot sufletul sa iei decizia cea mai buna!
olympia spune:
Mahmutica vad ca n-ai mai intrat la subiect. Sper din suflet ca esti mai bine. E foarte greu sa dai idei si sfaturi cuiva pe care nu-l cunosti, cu atat mai mult cu cat persoana traieste o crunta depresie.
Incerc totusi sa te incurajez sa vezi inaintea ta si solutii si nu doar fuga.
Ai avut cu sotul tau trei ani de casnicie, inainte sa apara problemele, ani pe care-i presupun destul de buni de vreme ce ati decis sa faceti un copilas. Nasterea copilului, schimbarea continentului, a locuintei, au venit deodata si toate au presupus un plus de energie, un efort urias de adaptare. Pentru amandoi! Si ar fi fost asa pentru oricine.
Ca sotul s-a concentrat mai mult pe job ca sa aveti siguranta financiara, ca tu ai facut o depresie dupa nastere, fiind singura, la prima sarcina si lipsita de ajutor, ca locuinta nu are inca acel confort pe care-l doriti, ca terenul din jurul ei necesita multa munca si nu mai aveti energie, toate astea-s incercari pe care le puteti depasi, daca le luati pe rand. Nu merg rezolvate toate deodata.
Nu-i usor sa tii functionala si confortabila o casa cu teren, cand ai un copilas mic si ambii soti lucreaza, nu-i usor sa performezi la un job solicitant in perioade de criza, nu-i usor pentru nimeni nicaieri.
Nu te lasa coplesita, ia-le pe rand impreuna cu sotul, discutati ce-i mai urgent si important de facut fara reprosuri si resentimente.
Pene colorate... cate putin din toate!
album
gradina
July25 spune:
Este minunat-incantator ce de sfaturi bune de la femei echilibrate ai primit mahmu.Tragedia ta si norocul lor este ca nu se afla in aceeasi situatie.
Hai sa iti povestesc eu cate ceva din situatia mea.Vazand ca "se poate si mai rau de atat" poate asta o sa iti mai indulceasca pilula pe care esti nevoita sa o inghiti zilnic.
M-am casatorit la 21 de ani,am ramas rapid insarcinata si cand eram insarcinata in 4 luni sotul m-a dat afara din casa pt. ca se simtea captiv in casnicie, ca el nu isi traise tineretea...Aaaa si pt.ca isi gasise pe altcineva...mai bine zis pe prietena mea.
M-am intors cu coada intre picioare la ai mei si imi era groaza cand trebuia sa ies din casa (si trebuia pt. ca am lucrat pana pe 28 nov.iar Andrei s-a nascut pe 30 nov.Am avut 2 zile de prenatal.) cand ma intalneam cu cate un vecin gandindu-ma ca ma judeca tot pe mine. Ma gandeam ca toti ma invinovatesc, altfel ce OM si-ar da sotia afara din casa cand aceasta este insarcinata cu el fara nici un fel de dubii( fusese primul si singurul barbat din viata mea)?
Dupa ce am nascut, am cazut intr-o grava depresie si mama mea, Dumnezeu sa o odihneasca! m-a indemnat sa reincep munca.Andrei avea 3 luni si ea s-a pensionat ca sa ma ajute.La serviciu aveam o colega, singura care stia situatia mea, care s-a gandit "cui pe cui se scoate" si a aranjat sa iesim in grup, grup unde era si un coleg f.dragut si singur.Urmarea o ghicesti: am ramas impreuna cu colegul.
Andrei avea un an si l-a placut de la prima vedere. Sa fiu sincera, dupa dezamagirea suferita, nu ma asteptam ca relatia sa dureze prea mult. Si totusi a durat.Timp de ani de zile.Prieteni, amanti...si atat.El locuia cu parintii pt.ca asa vroia nu pt.ca nu avea unde si eu cu mamam pt.ca nu aveam incotro.Dupa 4 ani si jumatate de relatie tatal sau a decedat si am crezut ca lucrurile se vor schimba(pt.ca din spusele lui taica-sau era zbirul si nu ar fi acceptat niciodata ca el sa se casatoreasca cu una care fusese maritata si mai avea si un copil, cu toate ca el-tatal-dintr-o astfel de casnicie rezultase).Au mai trecut 4 ani timp in care maica-sa a plecat in Italia si eu am fost tolerata la ei in casa pt.ca trebuia sa fac de mancare, sa spal, sa o ingrijesc pe bunica lui, sa umblu cu ea prin spitale, in timp ce copilul meu statea cu mama( acum sa nu credeti ca mi-am lasat copilul de izbeliste, mergeam acasa in fiecare zi, doar ca timpul alocat lui era mult diminuat ).Chiar daca nu ma crede nimeni am facut asta pt.copilul meu care nu isi dorea nimic mai mult pe lumea asta ca un tata.Chiar mi-a spus ca el vrea ca Ady sa fie tatal lui.
Am crezut ca vazand toate eforturile pe care le depun se va decide.In sfarsit in 2005 s-a intors maica-sa din Italia cu un sot la purtator.Am crezut ca mi-a pus Dumnezeu mana in cap.Am uitat sa va mentionez atasamentul lui maladiv fata de maica-sa.Chiar si prin parc ne plimbam cu ea, mai ales in perioada dintre decesul tatalui si plecarea ei din tara.Am crezut ca acum femeia avand catre cine sa isi indrepte tentaculele il va lasa in pace.M-am inselat.
In cele din urma i-am dat un ultimatum, spunand ca ne pierdem timpul amandoi.Mi-a spus ca nu se insoara si oricum nu cu mine
.I-am zambit si i-am spus ca s-a terminat.A crezut ca glumesc. Nu am glumit.Timp de 2 luni mi-a plans la telefon( plans efectiv) dar totul a culminat cand i-a dat un plic cu o scrisoare unei colege, pt. mine. Scria acolo ca isi da seama ca a gresit si ca vrea sa ne ofere mie si lui Andrei tot ceea ce ne trebuie, tot ceea ce meritam.Si care mama nu se inmoaie cand aude asta pt.copilul ei?
Concluzia:ne-am impacat. Si abia de aici vine cosmarul vietii mele.Omul amabil pe care l-am cunoscut si caruia nu aveam ce sa ii reprosez in afara atentiei exagerate acordate maica-sii si poate a unei prea mari cumpatari (ca sa nu spun zgarcenie de-a dreptul) s-a transformat intr-o fiara.
In acesti 4 ani de zile am mai nascut 2 copii, 2 fetite: Maria si Irina.Copii despre care spune acum ca au fost niste accidente.Ce ma doare si mai tare este ca fetele sunt pur si simplu topite dupa el.Daca il vad cate o jumatate de ora la cateva zile mi se pare normal. Nu el este cel care spune: nu ai voie,nu tipa, treci la masa acum...etc.
Pe scurt, viata mea?
Nu am nici un ban la dispozitie( sunt in CIC de 4 ani pt.ca atunci cand a implinit Maria 2 ani si trebuia sa incep serviciul am intrat in prenatal pt.cea de-a doua fetita care va face si ea 2 ani in septembrie) pt. ca al meu card sta la el in portofel.
Mi s-a intamplat(de fapt este o regula, intamplarea este cand am bani 
) sa merg cu copiii pe strada si sa imi ceara Maria paine, sa spuna ca ii este foame, si eu sa nu am posibilitatea sa ii cumpar o chifla.Imaginati-va scena:eu cu un copil in brate, incercand sa ridic celalalt copil de 3 ani si jumatate de pe jos in timp ce urla : paine,paine,mi-e foame si cu lumea in jurul meu indemnandu-ma "dar cumpara-i,cucoana, copilului paine,ca nu a cerut bomboane sau altceva!" Jur ca nu este nimic exagerat din ce am spus.
Si sa nu va inchipuiti ca situatia materiala nu ne permite.Eu castig cam 1750 de ron, momentan ( nu este mult dar nici nimic nu poti spune ca este )el 3000 ron ca sa nu mai vorbesc de casele inchiriate pe care le are( da, case, la plural).Ce face cu banii, nu stiu pt. ca "nu e treaba mea" si eu "sa vorbesc pe banii mei".
Acasa vine in cel mai fericit caz la 19,30 in conditiile in care el iese de la serviciu la 16 si mai mult de 30 de min.hai sa zicem 45 min.cand e f.aglomerat, nu are cum sa faca.dar de obicei ajunge dupa ora 22, dupa ce am culcat copiii. Unde se duce ? Din nou : nu e treaba mea! Pe 8 iunie a juns acasa la ora 24, copiii dormeau si l-am asteptat. Nu mai puteam sa indur si l-am intrebat, din nou, unde a fost? Mi-a rasucit mana la spate si a vrut sa ma dea afara din camera. M-am incapatanat sa nu ies si atunci am primit un picior in burta. Si atunci, recunosc, l-am injurat (chiar daca nu ma crede nimeni a fost pt.prima data, pana acum nu indrazneam sa ii zic nici macar "ma-ta" ci doar mama ta sau in cel mai rau caz maica-ta.
Urmarea? Am primit un pumn in gura care m-a aruncat cu capul in biblioteca si de acolo pe jos. Am umplut instantaneu camasa de noapte de sange.Prima mea intentie a fost sa fug din casa, desculta, la politie.M-a prins insa de maini si mi-a spus sa nu o fac...pt.copii.Totul s-a desfasurat in relativa liniste deoarece niciunul dintre copii nu s-a trezit.Tampita de mine...l-a ascultat.Si acum am rana la gura, si de atunci nu pot manca nimic.
I-am verificat lista telefonica (tel.este pe numele meu) pt.ca am ajuns la capatul puterilor.Stiti cine troneaza pe primul loc ca numar de apeluri si durata ? Maica-sa, cu 5 ore si jumatate, urmat de frate-sau cu 3 ore si 40 de min.urmand...eu cu o ora si 33 de min.Poate cineva sa spuna ca pe mine de ce sa ma sune ca doar sta cu mine.Fals,v-am spus ca acasa nu vine decat sa manance si sa doarma. Chiar si in week-end pleaca de dimineata si vine seara, cu f.rare exceptii.Din nou:nu stiu unde.
In ceea ce priveste treaba in casa, nu numai ca nu face NIMIC, dar spre deosebire de sotul tau pe care nu il deranjeaza dezordinea, la mine nu e voie sa fie o scama pe covor pt.ca altfel sunt imputita, mama denaturata care nu isi ingrijeste copiii, cu toate ca nu am niciun fel de ajutor, de la nimeni. V-am spus ca mamam a decedat acum 2 ani, cand eram insarcinata cu Irina, iar doamna soacra a spus textual ca ea nu e mamaie.
Sa angajezi pe cineva sa te ajute, este rusinos pt. o femeie( in acceptiunea lui).
Imi vine sa urlu.Nu mai pot continua, si asa te-am plictisit destul. Si asta nu este decat varful icebergului.De aceea eu nu iti pot da sfaturi,nu stiu nici eu ce sa fac pt. mine.Nu am unde sa ma duc nici singura, daramite cu 3 copii. Pot doar sa te incurajez si sa iti spun ca si maine e o zi, poate mai buna. Mult noroc!
roxy spune:
July25 
groaznic ce am citit , din ce povestesti si-mi dau seama ca e doar suprafata, nu stiu ce sfat sa-ti dau ca nu stiu nici mie insami ce sa-mi spun, e greu sa mergi undeva de una singura, dapoi cu 3 copii dupa tine, dar incearca sa-l tratezi c ape o mobila, in sensul ca nici sa nu auzi cand e in casa.Asa cum nu-l vezi cand nu e, asa sa fie si cand e, nu-l mai intreba si nu-i mai da ocazii sa dea in tine.Pana gasesti unde sa pleci, gaseste ceva de facut in alta camera decat e el, daca el nu discuta, nici tu nu esti obligata.
Si nu incerca sa musamalizezi comportamentul lui inuman, ci din contra tu ai nevoie de martori la ce face el, altfel vei parea tu cea nebuna care inventeaza acuze fata de un tata si un sot extraordinar.Lumea nu sta cu voi in casa , si cu atat mai mult cu cat copii sunt topiti dupa el, este riscant sa nu stie lumea ce fel de om e el in realitate.
Tu ai totusi un noroc ca ai un servici, nu esti total dependenta de el, ai banii tai, de care sa dispui, asa cum sunt, dar ii ai.
Bafta multa si ai grija de tine.
CorinaDani spune:
july, nu am cuvinte...imi pare extrem de rau pentru tine si pentru copiii tai
eu, daca as fi fost in locul tau, demult il "aranjam" pe stimabilul; ma rog, e simplu sa gandesti asa cand citesti de pe margine si nu esti intr-o astfel de situatie, poate ca in realitate nu as putea fi atat de viteaza precum ma dau, dar cu siguranta as fi facut ceva, orice, nu as fi acceptat sa fiu tratata asa...iar la capitolul imaginatie si idei stau foarte bine, as fi gasit eu o metoda...
daca tot ai rana de la gura, de ce nu-ti scoti certificat medico-legal, apoi reclama-ti sotul la politie, in scris;
data viitoare cand mai incearca macar sa ridice mana asupra ta, fa scandal, iesi la geam sau pe balcon si tipa cat poti de tare, alerteaza vecinii, altfel nu o sa te creada nimeni; chiar daca ti-e rusine sa faci asa ceva, tu doar te aperi, lui ar trebui sa-i crape obrazul ca procedeaza asa cu voi
tine-ti mobilul la indemana, seteaza apelul la 112 pe apelare rapida de pe orice tasta a telefonului
du-te la banca, anuleaza cardul pe motiv de pierdere/furt, cel pe care il are sotul tau acum va fi blocat, vei primi altul...pe care tine-l pentru tine...
incearca sa te gandesti ce poti sa faci, astfel incat sa gasesti o locuinta, un adapost pentru mame abuzate, undeva/cineva unde sa te poti refugia impreuna cu copiii, si sa introduci actiunea de divort; la banii pe care el ii castiga din salariu si chirii, poti obtine o pensie alimentara bunicica
tu nu ai un frate, un var, un barbat care sa se "infiga" mai tare in sotul tau ? poate ca un barbat pe masura lui, pe care nu-l poate pocni cand are chef, il va trezi la realitate pe sotul tau
nu stiu daca ai timp si starea sufleteasca, sa citesti povestea altui user, noideea...ea a reusit sa se elibereze intr-un final dintr-o casnicie unde era abuzata...
tu traiesti langa un abuzator...de ce ? daca maine le va pocni pe fetite cu capul de pereti, din motive de nervi ?
sau, si mai dur : ce sfat le-ai da fetitelor tale daca ar fi in situatia ta ? imagineaza-ti pentru o clipa aceasta situatie si vezi ce raspunsuri iti vei da singura...
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)
July25 spune:
pt.cei care au citit, ma cred si ma compatimesc.
Cum am mai spus, este destul de usor sa stii ce trebuie facut si mult mai greu sa o faci. Oricum apreciez f.mult sfaturile voastre si credeti-ma, ma straduiesc sa le pun in aplicare.Dar imi este cumplit de greu. Tot din cauza acestui individ, ca om nu il pot numi, mama si-a vandut casa. Povestea pe scurt... Sora mea statea cu soacra...nu a mai putut suporta si ca sa plece din infernul acela eu am facut un imprumut la banca ( nu o suma impresionanata, doar vreo 4000 de euro ) ca ea si cu sotul ei sa porneasca o afacere si sa plece de acolo.Ca sa poata sa isi deschida ferma la care cumnatul meu visa si la care si-a facut sperante ca se si pricepe mai aveau nevoie de cca 6000 de euro. Tocmai ma impacasem cu individul dupa cele 2 luni de pauza. S-a declarat de acord sa o imprumute, v-am spus, la capitolul bani nu sta rau, doar ca nu e dispus sa ii dea fara sa aiba ceva de castigat,si atunci mama si-a dat acordul sa treaca pe numele nostru casa, desi nu eram inca cununati.O adevarata mana cereasca pt.el dadea 6000 si primea inapoi jumatate dintr-un apartament care costa peste 45000, deci partea lui era de peste 22000. Pai sa dai 6000 si intr-o luna sa capeti 22500...mai ceva ca la camatari,nu?
Dar si el parea pe atunci, inca, ok, incat nu ni s-a parut ceva iesit din comun.
Oricum, sora mea si-a cumparat casa si pamantul la tara, mama s-a mutat si ea acolo cu tata ca sa poata fi apartamentul respectiv inchiriat, ca individul sa mai poata scoate ceva bani...ca doar nu era destul. Pe atunci eram insarcinata cu fetita cea mare.Mama a venit cand m-am internat in spital pt.cezariana ca sa pregateasca pt.bebelina camera.Intre timp, soacra-mea era plecata la Ploiesti la noua ei cumnata pt.ca matusa noului sot a gatit peste ( aici in Bucuresti dar trebuia mancat la nepoata matusii respective )cu toatre ca ea a trecut pe la noi duminica si stia ca ma internez luni pt.cezariana, deci nu a fost ceva neprevazut.Stia si totusi a preferat sa plece la plimbare decat sa stea aici unde i se nastea primul nepot.
In cele cateva zile cat am stat in spital intre mama si individ a izbucnit un conflict si mama a decis sa se vanda casa sa ii poata da banii inapoi. Si uite asa eu cu copil de nici 6 saptamani stateam pe scarile notariatului ca sa semnez ceea ce stiam ca imi va taia craca de sub picioare si ca voi deveni dependenta de el.
Stiti cati bani i-a pretins mamei ca sa semneze? 14.000!!! De la cele 6000 imprumutate si pt.ca pusese termopan la geamul de la bucatarie si la cel de la sufragerie. Aaaa si pt.ca vezi doamne ma luase cu datoria de 4000 de euro si ar fi fost el obligat sa o plateasca...+ dobanda de la banca, daca el si-ar fi tinut banii acolo.Desi nu mi-e straina aritmetica...tot nu-mi iese socoteala.
Oricum mama a cumparat cu banii care i-au ramas o gars.cf.2 si a mai bagat niste bani in casa pe care o cumparase si unde loicuia acum. Oricum sora mea a dat faliment...a ramas acolo unde nu are nicio perspectiva, maica-mea a murit si noi ne-am ales dupa o viata de munca a parintilor cu o garsoniera cf.2 care nu are nici 18 m2. Cum sa ma duc eu cu 3 copii acolo cand abia se descurca o persoana cu spatiul acela.
In ceea ce priveste pensia alimentara...ma faceti sa rad, chiar daca o faceti involuntar. Pai acolo unde lucreaza domn'maior(am uitat sa mentionez asta, nu?) este o practica des intalnita ca pe adeverinta de salariu sa nu se treaca decat salariul de baza care nu e cine stie ce, fara sporuri, bani de hrana, etc.Mi-a si spus-o cand am vb.de divort.Cat despre banii din chirii acestia sunt ca si inexistenti pt.mine, pt.ca amandoi, si el si fretele, au dat declaratie notariala ca renunta, scriptic, in favoarea mamei lor...ca sa fie mai simplu cu administratia financiara,sa nu mai completam atatea hartii.In timpul casatoriei a cumparat 2 garsoniere.Din banii lui, ghiciti pe numele cui! BINGO! Exact, pe numele mamicii! Deci dupa 5 ani de casnicie eu plec cu trei copii, din care doi si ai lui si cu o pensie alimentara de cel mult 250,poate 300 ron cu putin noroc. In schimb "afacerile"doamnei infloresc. Daca se pot numi afaceri faptul ca sta cu dosul pe un sac de bani pe care il alimenteaza feciorul. Cat despre "doamna" este o alta poveste...oricum printre ultimele urari pe care mi le-a facut telefonic a fost sa ma duc langa mama(decedata) sa mai ma educe pt. ca nu as fi destul.Asta pt.ca dupa 12 ani in care am suportat-o am indraznit, culmea tupeului din partea mea,nu? sa ii cer sa ma lase in pace.
Cat despre ignorat, lui ii convine de minune.Oricum nici nu vrea sa discute cu mine,pt.ca atunci ar trebui sa se justifice oarecum pt.comportamentul sau probabil.In toata povestea asta eu nu sunt decat menajera si baby-sitter(din punctul lui de vedere) si mama pt.copii(din al meu).Si lui ii merge grozav.Sa ai o proasta care sa spele, sa calce, sa gateasca, sa faca ordine, sa aiba grija de copii si sa nu o platesti ba, mai mult, sa ii iei si banii pe care ii castiga in alta parte...si sa nu aiba dreptul sa te intrebe nimic...mana cereasca,nu?
roxy spune:
dar daca ai face toate astea rezumandu-te doar la lucrurile tale si ale copiilor , ce s-ar intampla? Adica speli doar pentru voi, tu si copii, mancare la fel, sa manance la cantina ca doar are cu ce, la asta era referirea cu ignoratu, daca tu nu existi pentru el, nici el nu exista .
Stiu ca e a naibii de greu da facut, dar nu ai nici o prietena , cineva apropiat care trebuie sa stie situatia, in nici un caz nu-l prezenta altfel decat este, sa ai mereu dovezi ca sa nu poata sa te intoarca.Cine stie cine te poate ajuta, dar trebuie sa stie.
Iar in legatura cu faptul ca afacerile maicasii infloresc, nu asta trebuie sa te tina pe tine acolo, chiar daca pleci doar cu copiii, ci tocmai libertatea de care ai nevoie ar trebui sa te faca sa pleci.Si mai ales ca ai salariu tau, pe care nu ar mai putea sa ti-l ia nimeni.Gandeste-te la asta.Iar copiii ce fac, nu vad nimic din tot ce e in casa, gandeste-te la ei si incearca sa-l pui pe liber pe acest individ, daca tot nu te ajuta.Lasa in urma banii ca nu ei te fac fericita, chiar daca iti plangi de ciuda, oricum nu-i mai vezi.
szivarvany spune:
July, 
In septembrie vei iesi din CIC, ai posibiliate sa ti gasesti servici, sa le dai pe fete la cresa ?
Sotul tau te vede casnica ever after ?
Cradul tau care e la el e cel cu indemnizatia ?
Nu ti poti face alt cont la banca si cerere sa ti se vireze banii pe noul card ?
Zic si eu, pt ca mi se pare infiorator prin ce treci :(
Daria & felina fioroasa
GIULIA(2004 08 16) cu 
Sela
_"Meglio sole, che mall`accompagnate !"
CorinaDani spune:
july, atata timp cat esti sanatoasa si castigi acei banuti din CIC, nu te mai gandi la salariul lui, la veniturile din chirii, la afacerile socroseniei, etc.; te poti descurca si cu mai putin, chiar daca iti va fi extrem de greu, dar vei avea linistea sufleteasca necesara pentru tine si puii tai...
considera ca el nici nu exista pe fata pamantului, fa-ti o strategie solida de evadare, cu planuri de rezerva, fa-ti curajul necesar si paraseste acest "monstru"...mai, o fi ceva cu unii dintre barbatii astia care lucreaza in sistemul militar/politie ? este cel putin al doilea sau la treilea caz, de comportament ciudat si anormal la un barbat incadrat intr-o astfel de structura a statului, intalnit aici pe forum, cat de mare sa fie probabilitatea sa se nimereasca povestile fix pe DC ?!?
iar ca sa-i faci si un pustiu de bine, dupa ce "evadezi", fa-i o reclamatie/caracterizare in scris, la comandantul unitatii la care lucreaza, sau chiar la un for superior...bine nu o sa-i cada, te asigur, se va declansa cel putin o ancheta interna pentru a verifica cele semnalate de tine...iar socrelei fa-i reclamatie la administratia financiara, pun pariu ca incaseaza chirii fara contract, la negru cum s-ar spune si nu plateste impozite la stat...
Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)
July25 spune:
Multumesc din nou tuturor si pt.suport si pt.sfaturi!
Intr-adevar greu de explicat comportamentul ( din intimitate ) al celor "cu grade". Nu spun ca toti sunt asa dar unii isi conduc familia ca pe un batalion disciplinar. Cel putin al meu asa face.
Cat despre bani...chiar daca poate asa pare, nu pt.bani stau cu el, sau oricum nu pt.mine. Eu cand eram doar cu Andrei ma descurcam onorabil cu banii, mai ales ca am avut perioade in care am avut cate 2 job-uri.Asta si pt.ca ma ajuta mama si statea cu copilul cat eram la serviciu.Dar sa impart aceeasi suma de bani pe care o imparteam la 2,la 4...e mai greu.Stiu ca nu imposibil dar d.p.d.v. la timpului este clar ca al doilea job nu mai imi pot lua ( fara ajutor si cu 3 copii...).
Despre..."socrosenie" cum i-ati bine-zis... e alta poveste.Nici d-nul, nici d-na nu sunt asa de prosti.Nu inchiriaza la negru.Dar statul tot il fenteaza.Scrie in contract ca ia 100 ron si ea de fapt ia cateva sute.De euro! Si nu am cum demonstra ca de fapt ia mai multi bani daca pe chitantele pe care le semneaza chiriasii scrie negru pe alb 100 ron.
Acum sa va povestesc cum au evoluat lucrurile, daca mai intereseaza pe cineva.
Vineri,l-am sunat cand era la serviciu si i-am cerut sa vina direct acasa pt.ca avem ceva de vorbit. A ajuns pe la ora 18 ( deci tot mai tarziu, dar a ajuns mai devreme decat de obicei).
Dupa ce am culcat copiii m-am dus la el in camera l-am intrebat daca putem vorbi si replica lui a fost : da, daca termini repede, ca mi-e somn.
I-am oferit o alternativa : 1. Eu nu ma duc la politie, nu il reclam, nu il mai intreb unde a fost (pt.ca nu mai ma intereseaza ) cu urmatoarele conditii:sa imi lase cardul sau cash,imi este indiferent,atat cat consider eu ca imi este necesar pt. copii, 3 zile pe saptamana stau eu cu copiii dupa ora 17 (pana atunci evident ca tot eu stau ), iar 2 zile sa faca bine sa vina acasa la 17 fix sa stea el si sa isi indeplineasca atributiile de tata, ca nu mai suntem in anii '50 si nici din comunitatea araba nu facem parte, iar in week-end-uri facem cu schimbul, eu unul, el unul, sau
2. DIVORTAM!
Dupa care ( a durat tirada mea maxim 5 minute ) i-am spus sa faca un exercitiu de imaginatie si sa puna fetele in locul meu si, ca tata, sa se gandeasca ce i-ar face celui care le-ar trata nici mai bine, nici mai rau decat o face el cu mine.
Apoi am plecat dramatic, trantind usa.
Concluzia...a doua zi NU a plecat de acasa.Ne-a dus in parc cu masina...de 2 ori.O data dimineata si o data seara.Si nu vb. deloc cu maica-sa la tel.