Copilul captiv (7)
Raspunsuri - Pagina 23
cleo78 spune:
Spui ca mergi pe strada visand si plangand. La ce visezi? Viitorul trebuie sa fie senin, pt ca tu ti-l alegi si tu il faci! Orice pas facut de acum incolo de tine, bun sau rau, poate fi schimbat. Pt ca l-ai facut tu. Pt ca l-ai construit tu.
Mai astepti ceva de la mama ta? Cerd ca a avut atatia ani o shansa sa arate...si a aratat tot ce poate. E fix ca in relatia mea de la 20 ani, eu il iubeam, si ramaneam in relatia aia ca poate ma iubeste si el mai mult. Asta nu s-a intamplat, dar pt ca il iubeam am invatat sa il accept asa cum e, si sa spun pana aici, deacu incolo doar amici, eu merit mai mult.
andruskandu, trecutul nu poate fi schimbat. Tre sa iti accepti copilaria asa cum a fost, cu bune si cu rele. Si tre sa accepti si relele. Asa a fost sa fie, acum ce poti face? daca ii tai mamei o mana, sau ii lungesti un picior, situatia se va scimba? nu, ca ea are sufletul mic. L-a avut, il are, si il va avea.
Hai sa privim constructiv, in viitor: poti fixa vreuna din durerile tale? Nu. Poti cere sa fii iubita de prieteni, de sot. Nu te iubesc, alege alti prieteni, alt sot.
Hai sa pun altfel problema: gandeste te la copiii de la casa de copii. Ei, de acum incolo considera-te ca ei.
Faptul ca te preocupi de mama ta, scade timpul si gandurile si sentimentele alocate copilului tau, si tie, si jobului si vietii tale. Crezi ca merita?
Stabileste-ti prioritatile in viata. Mama ta nu tre sa mai aiba loc in ele.
Durerea ta o intelegem. Iti vei plange muult timp dureera, si copilaria pierduta - ia si plange. Descarca te. Jeleshte-ti noptile si durerea, si frustarile... si ingroapa-le.
De aceea suntem aici.
