ce sanse de reusita dati unei relatii de acest tip

buna ziua

poate parea ciudat , dar am intrat intr-o relatie care nu e deloc asemanatoare nici cu viata de familie ideala pe care am trait-o in romania
si nici cum imi imaginam eu
cu cat trec mai multi ani cu atat sunt mai confuza privind relatia in care sunt
asa ca ma adresez voua in speranta de a avea opinii mai putin subiective

am incercat sa fiu mai putin sentimentala ( deh iubirea e oarba) si sa fac un fel de traij al vietii/ cotidianului meu

limba -> fiecare alta , dar avem o limba internationala in comun
locuinta -> impreuna
casa de construit -> fiecare in alta parte
banii -> fiecare cu contul lui ( daca i-am avea impreuna nu cred ca ar mai ramane ceva)
sufletist -> plateste pentru toata familia vacantele , distractia , studiile
-> nu trece pe langa un om cazut sau care ii cere de mancare
-> nu refuza niciodata sa ajute un prieten moral sau cu bani
religie -> fiecare cu a lui
vacante -> fiecare cu ai lui ,scurte vacante de o saptamana impreuna ; pe viitor ar fii impreuna tot timpul
hobby -> fiecare cu ale lui , dar cateodata mergem cu bicicleta impreuna , vizitam muzee sau mergem la restaurant
copiii -> pana acum eu da , el nu; acuma vrea cat mai multi , dar sa fie nascuti la el in tara
grija copiilor -> i-ar iubi si s-ar ocupa fara probleme de ei
religia copiilor -> tb sa fie ca a lui , interzis sa fie botezati sau sa mearga la biserica
tara de locuit in viitor -> tb sa fie a lui , dar cu posibilitatea petrecerii 6 luni pe an in Romania sau in alta tara
familia mea -> ok pt el (chiar imi cere sa stea ca ai mei sa stea mai mult pe la noi ) ; ok pentru ei desi nu prea il inteleg
familia lui -> ok ,dar stau cateodata cam mult (1-2 luni) si ei fac tot in casa ( mancare , curatenie, spalat , cumparaturi)
; se uita la emisiunile lor ( te simti ca si cum tu esti la ei )
week -> impreuna
sex -> super
pasiune -> super
fidelitate -> 100 %
profesional -> super
baza pe celalalt ->profesional super; amical OK ; intim( de suflet ) 0
imbracaminte -> nu accepta imbracaminte cu decolteu sau scurta
prienteni -> nu merge pe o plaja unde mai sunt alte persoane
-> nu vrea sa frecventeze oameni care beau sau fumeaza
mancare -> nu manaca decat un singur fel de carne
timp -> are ore fixe de rugaciuni si nu poti programa nimic la orele alea
petrecerea serilor -> eu cu ale mele , el cu ale lui , cateodata ne uitam la tv impreuna
filme -> gusturi differite , dar facem compromisuri
probleme -> indiferent de tipul problemei ; e langa mine si ma sprijina cu tot ce poate ( financiar , moral, etc)
opinii -> cand suntem doar noi doi e OK; cand sunt si ai lui , e ca si cum as vorbi in vid


multumesc mult pentru parerile voastre

Vicky

Clori spune:

Buna Vicky!

Nu prea inteleg ce fel de pareri astepti tu despre relatia cu prietenul tau. Este vorba mai mult de ceea ce esti tu pregatita sa accepti sau nu din toate lucrurile pe care le-ai scris acolo. Daca tot le-ai organizat atat de bine, poti sa iei o foaie de hartie, s-o imparti in doua rubrici: „lucruri de acceptat” – „lucruri cu care nu as putea sa ma impac vreodata” si sa treci fiecare rand la ce rubrica se potriveste. Dupa care faci bilantul. Eu asa as face in locul tau.

Mai e o problema: am inteles, din ceea ce ai scris ca tu ai copil/copii, care nu provin din aceasta relatie. In acest caz, decizia de a te casatori cu el ar trebui sa fie foarte bine cantarita si neaparat in interesul copiilor (n-ai scris nimic despre cum se poarta acum cu ei, doar despre copiii pe care-i veti avea impreuna).

CorinaDani spune:

buna,

desi nu ai precizat clar, inteleg totusi ca partenerul tau e de religie musulmana, si respecta in mare parte traditiile/interdictiile impuse de aceasta religie

din scurtul rezumat pe care l-ai facut, impresia mea este ca tu esti cea care va avea mai multe compromisuri de facut daca decizi sa intemeiezi o familie cu el - religia copiilor va fi obligatoriu a lui, domiciliu in tara lui, va trebui sa respecti orele de rugaciune, restrictiile vestimentare si de alimentatie daca locuiesti acolo, nu veti avea un cerc de prieteni cu care sa puteti face toate activitatile cu care esti obisnuita

si nu in ultimul rand, dar cel mai important, ai scris ca "intim(de suflet) = 0" asta ar trebui sa-ti dea cel mai mult de gandit inainte sa iei decizia de a intemeia o familie cu partenerul tau

ar trebui sa iei in calcul si urmatorul aspect : in anumite tari cu religie musulmana, copii sunt "proprietatea" tatalui si ai familiei acestuia...sau, cel putin asa stiam eu, daca nu e corecta informatia ar fi utile detalii/precizari din partea celor care sunt de religie musulmana.

este foarte adevarat ca sunt foarte multe situatii de casnicii fericite si durabile intre parteneri cu religii si obiceiuri diferite

oricum, daca ai ajuns sa ai dubii sau indoieli privind aceasta relatie, si ai fost destul de obiectiva atunci cand ai facut "rezumatul" relatiei, inseamna ca nici tu nu esti sigura 100% de ce-ti rezerva viitorul alaturi de partenerul tau...

uite, n-ar fi rau sa citesti subiectul deschis de min_nis, si acolo este vorba despre o relatie/casnicie intre parteneri din alte tari si cu alte religii, finalul este trist...cu atat mai mult cu cat este si o fetita la mijloc...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

adelle6 spune:

Buna ,am sa-ti dau si eu parerea mea , spunandu-ti ca va trebui sa te gandesti bine la ceea ce poti sa accepti , de dragul lui . Voi fi poate dura cu tine , insa in general ,dupa casatorie, cerintele lui (impuse de religie) vor fi si mai mari .Copiii eu nu i-as naste in nici un caz in tara lui , ci in Franta .Iti recomand o carte care pe mine m-a impresionat "Jamais sans ma fille"unde ai narata lupta dusa de o mama (americanca) pt a-si recupera fiica avuta cu un Iranian.
Gandeste-te bine inainte de-a face pasul acesta.

ZIZOU spune:

Mda....studiaza religia si cultura musulmana. El nu se va schimba, va trebui sa te schimbi tu chiar poate va trebui sa treci la religia lui. E dificil, dar nu imposibil

dulcetica spune:

"opinii -> cand suntem doar noi doi e OK; cand sunt si ai lui , e ca si cum as vorbi in vid "
Aici eu pun un emoticon cu ochii cit cepele!Omul asta nu te respecta.Imi pare rau ca nu e un semnal de alarma pentru tine.Putem avea religii diferite insa ne respectam opiniile,argumentate si de bun simt.
6 luni intr-o parte si restul in alta?Astea-s povesti:copiii astia au sau vor avea scoala ,nu ?
Imbracaminte ,mincare ,astea nu-s impedimente,insa chestia cu plaja?!!! Cam extreme cerinte si pacat ca in lucruri atit de nesemnificative.E clar si pt mine ca e musulman,insa e clar ca occidentul nu pare sa-si fi pus amprenta asupra lui si iar revin la comportamentul in legatura cu dreptul tau de a avea opinii.E influentat mult de religia lui.Mult peste cit sa nu ti se aprinda un beculet!

ZIZOU spune:

Dulcetica un musulman va fi intotdeauna influentat de religia lui. Acesta este modul lor de a fi. Si cu mici exceptii( gen Afganistan ) femeile musulmane sunt foarte respectate DAR au aceleasi conceptii ca si barbatii. Adica nu merg pe strada neacoperite, nu merg la plaja decat cu costulul lor special de baie, etc. Pt. ei toate acestea sunt normale la fel cum este foarte normal sa iti asculti parintii.

accept92 spune:

Eu nu am nici un sfat de dat, vad doar o contradictie intre art.x al.y "pasiune -> super" si analiza extrem de rece pe care ai reusit sa o pui "pe hartie". Esti sigura ca esti implicata cu pasiune in aceasta relatie?

dulcetica spune:

Zizou,
Cind nu-s ai lui de fata pare sa-i accepte opiniile,dar cum apare cineva la orizont s-a terminat.Pai scuze,unde-i respectul? Accept vestimentatia,religia, sa manince fiecare ce vrea ,fac concesii sa mergi la plaja cu costumul ,dar chiar sa cautam plaje virgine? Vad ca restul pot si pe plaje comune.Ce sa zic...pe mine m-ar cam deranja,dar e posibil sa fiu eu prea emancipata sau libertina?!

Luna1 spune:

Eu nu mi-as lega niciodata viata de cineva care imi impune ceva. Adica ne potrivim in gandiri si ideei ok, nu, nu inteleg pentru ce sa ii impun celuilalt cum sa se imbrace, unde sa creasca copii etc. Apoi sunt lucruri asupra caruia poti face un compromis (pentru ca simti ca importanta este mai mica) si lucruri asupra carora nu poti compromite.

Eu nu m-as lega pe viata langa un om care imi masoara decolteul si fusta, langa un om care imi spune unde au voie sa intre copiii mei sau nu (biserica), langa un om care imi spune unde trebuiesc ei nascuti (ai voie sa ai doctor barbat la nastere? de ce in tara lui? ai studiat legea?) unde locuim, cine intra la noi in casa etc.

Dar asta sunt eu, poate tu vezi lucrurile altfel.

Mamica de stelute Cosmin (30 iulie 2001) si Adelise (11 august 2007)

CorinaDani spune:

vicky,

tu esti cea mai in masura sa stii cat de dedicat este el religiei si cata influenta are familia asupra lui...multiplica asta cu 3-4-5 si vei obtine rezultatul - cum se va comporta el cand va veti stabili in tara lui, alaturi si impreuna cu restul familiei lui...poate vei fi o prizoniera intr-o cusca aurita...poate vei avea tot confortul material, dar iti vor lipsi mult altele, de suflet...

pentru ca trebuie sa recunoastem ca sunt musulmani si musulmani...unii crescuti si adepti ai vechilor obiceiuri si traditii religioase, altii mai open-mind, care accepta compromisuri sau nu sunt asa indoctrinati incat sa impuna cu forta anumite interdictii partenerei de viata.

religia musulmana are si ea doua "ramuri" principale, din cate imi amintesc : sunnitii si siitii (va rog sa ma corectati daca gresesc, scriu din amintiri, nu am stat sa verific acum pe net); una dintre aceste "ramuri" este foarte stricta in respectarea religiei, a celor scrise in coran, etc. partenerul tau cum a fost crescut si educat, in spiritul carui curent religios musulman ?

insa, mare atentie, nu ar fi prima situatie in care lucrurile par roz si frumoase langa un barbat musulman, ca mai apoi sa se dovedeasca faptul ca tot religia ii conduce si dicteaza viata...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)