Copilul captiv (5)
Raspunsuri - Pagina 25
anda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 In plus nu e vorba de mine personal neaparat, ci de societate. Ar trebui sa incerce se repare abuzatorii, de orice fel. Si pentru asta trebuie mai intai sa-i inteleaga corect. In felul asta, aceiasi abuzatori vor comite - eventual - mai putine abuzuri in viitor. Si fiindca intelegand ce favorizeaza formarea abuzatorilor poti preveni formarea altor abuzatori. Parte din ce facem si noi aici  Nu vrem sa ne abuzam copiii, dar numai intelegand mecanismele abuzului, vom putea efectiv sa alegem sa nu-i abuzam. |
Roxi
cu tot respectul, repararea abuzatorilor e maxim treaba lor si eventual a psihologului/psihiatrului. a mea in nici un caz. treaba mea este sa ma inteleg pe mine, nu pe ei.
anda spune:
Si acu imi veni si intrebarea? Ca poate mai iese ceva interesant de aici...
Cu ar putea societatea sa repare abuzatorii? sau macar sa incerce? Care metode? Ce unelete? Mai mult decit fiecare sa se repare pe el cind ii vine randul...Dati o idee...Nu vad...lumina
rrox3 spune:
Anda hai sa schimbam putin perspectiva, sa vedem daca mai e treaba ta sau nu...
Daca societatea, prin intermediul celor apropiati familiei, ar fi incercat sa-ti repare abuzatorii - ne-eschivandu-se ca nu-i treaba lor, nu-i afecteaza personal - oare nu s-ar fi redus abuzurile asupra ta?
Daca tu ti-ai abuza cumva copilul, fara sa-ti dai seama ca o faci, oare n-ar fi in avantajul tau ca societatea, din nou prin intermediul celor apropiati tie, sa incerce sa "te repare"?
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
olympia spune:
Abuzatorii printre noi, in familie, prin vecini,la scoala, la gradinite chiar si la inot:
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=151848&whichpage=1
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=151848&whichpage=4
Pene colorate... cate putin din toate!
album
gradina
rrox3 spune:
Anda la scara mica: daca eu vad ca-ti abuzezi copilul cumva si iti spun si tie cum si in ce fel si ce se poate intampla din asta si tu intelegi, incepi sa iti pui intrebari, si in final renunti la acel abuz anume, fiindca iti iubesti copilul, doar ca nu iti dadeai seama ce-i faci din perspectiva ta...
Si mai sunt si alte variante, dar la scara mare, sociala. Mai dezbatem daca vrei.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
rrox3 spune:
Si inca ceva Anda
Cum ii poti schimba pe cei din jur? Prin relatie. Oferindu-le, propunandu-le alt fel de relatie. N-ai ideea ce reactii apar.
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)
anda spune:
Rox, crezi? crezi asta? io zic ca-i vanare de vant...o sa-ti spun si de ce...ca respectivul pina nu simte vintul schimbarii nu pricepe nimic din ce-i spui...da' nimic...
incearca sa-o faci sa inteleaga ...de ex, pe o mama care crede ca bataia-i rupta din rai (si asta e un caz light) ca nu e asa...poate doar psihologul, daca la ea ...nu stiu, eventual apare vreun sentiment contradictoriu la un mom dat si merge sa se caute, sa vada ce e si de unde vine...
ce pot eu face? pai daca vad o astefel de scena, sa nu ma simt eu abuzata emotional de o astfel de fapta si eu la randul meu sa-mi tratez copilul oke. e singur exemplu ce pot sa-l dau. parerea mea, bineinteles.
anda spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Anda hai sa schimbam putin perspectiva, sa vedem daca mai e treaba ta sau nu... Daca societatea, prin intermediul celor apropiati familiei, ar fi incercat sa-ti repare abuzatorii - ne-eschivandu-se ca nu-i treaba lor, nu-i afecteaza personal - oare nu s-ar fi redus abuzurile asupra ta? |
nu cred ca s-au eschivat, cred ca au facut tot ce au putut/stiut sa faca mai bine la momentul respectiv, in fiecare moment. si "abuzatorii" nu s-au reparat. mama e tot acolo, bine mersi, gandeste...la fel...sau cum gandeste ea. dar intre timp eu m-am schimbat. si o iubesc pe mama. neconditionat. drept urmare tot ce vine dinspre ea mi-e oke. mai zambesc citeodata....si o pup cu foc..e tot ce pot sa fac :)
Clori spune:
| Citat: |
| citat din mesajul lui rrox3 Daca societatea, prin intermediul celor apropiati familiei, ar fi incercat sa-ti repare abuzatorii - ne-eschivandu-se ca nu-i treaba lor, nu-i afecteaza personal - oare nu s-ar fi redus abuzurile asupra ta? Daca tu ti-ai abuza cumva copilul, fara sa-ti dai seama ca o faci, oare n-ar fi in avantajul tau ca societatea, din nou prin intermediul celor apropiati tie, sa incerce sa "te repare"? |
Rrox, ce vrei sa spui? Binele cu forta nu se poate face!
Cat despre cei apropiati familiei, iti garantez ca, in cazul meu cel putin, n-au stiut nimic. La noi totul se intampla intre cei 4 pereti ai casei. Afara, eram familia fericita, in care membrii familiei se respectau, se iubeau, eram copiii perfecti cu parinti perfecti... Asa am fost „indoctrinate” de mici: nimic nu paraseste casa asta! ce facem aici e numai treaba noastra si nu ne priveste decat pe noi! Iar cei din jur, pe vremea aia, habar nu aveau de psihologie si alte chestii din astea (eu aveam 19 ani la revolutie si sora mea 23, deci copilaria, in care ar fi trebuit sa ia cineva atitudine, trecuse deja).
Noi acum beneficiem de alta cunoastere asupra situatiei. Si da, putem sa ne dam seama, sa zicem, ca cineva din anturajul nostru isi abuzeaza copilul. Si, daca iti dai seama, ce poti sa faci? Discuti cu persoana respectiva, dupa care probabil relatia se va rupe... Nu poti sa-l obligi sa mearga la psiholog, nici sa-l obligi sa se informeze, sa citeasca, sa-si scoata propriile rani la iveala ca sa se vindece! Ba, mai mult ca sigur, propriile sisteme de aparare pe care si le-a creat de-a lungul timpului nici nu-i vor permite sa inteleaga ca tu ai dreptate! Singurul lucru pe care poti sa-l faci, intr-o asemenea situatie, este sa sesizezi protectia copilului. Care, in eventualitatea in care sesizeaza ca e ceva in neregula acolo, poate sa scoata copilul din mediul abuziv. OK! Si mai departe? Crezi ca copilului respectiv, cu ranile pe care deja le are, ii va fi mai bine la casa copilului? Crezi ca va intelege ca a fost luat de langa familie, un mediu in care totusi se simtea in siguranta (chiar daca nu era adevarat), pentru binele lui? Nu faci, prin asta, decat sa-i deschizi noi rani!
Ceea ce spui tu acolo e o utopie! Singurul mod in care putem ajuta societatea este sa lucram la noi insine ca sa nu transmitem abuzul mai departe. Dupa care, eventual prin exemplul nostru, sa influentam pe cei din jur. Sau sa fim, pentru un copil, cel care sa-i arate ca, dincolo de lumea sucita in care traieste, mai exista si altceva.
Iar cuvantul ala „a repara” nu cred ca are ce cauta in vocabularul unui viitor psiholog, nici macar in ghilimele! No offense! Iti amintesc ca scopul unui grup de suport este in primul rand primirea/oferirea empatiei si acceptarea, crearea unui spatiu confortabil in care oamenii sa se simta in siguranta sa-si deschida sufletele in fata celor care au trecut prin ceea ce au trecut si ei, si mai putin ajutorul „de specialitate” si discutiile sociologice! Serios! Nu m-as adresa in veci unui psiholog care vede in mine obiectul stricat care trebuie "reparat". Cred ca empatia si acceptarea sunt cheile unei terapii reusite!
rrox3 spune:
Atat poti tu Anda , dar societatea poate mai mult, numai sa vrea...
Daca ar exista programe de educare/reeducare mai eficiente pentru parinti, pentru dependenti, pentru infractori, etc. Daca protectia copilului ar fi mai bine gandita si implementata. Daca s-ar invata in scoala, in toti anii si la toate nivelele, comunicare asertiva, rezolvarea conflictelor, psihologie de baza, etc.
Probabil or sa vina si astea...
Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)