Copilul captiv (5)

mihuta spune:

Problema mea este ca mie nu mi se pare ca toate fetele care se simt acum eliberate sunt si libere in totatlitate. De vina resentimente da, dar nu de durere. Ori tocmai asta cautam majoritatea, sa ne vindecam partea afectiva, ca rational majoritatea cred ca am inteles ce s-a intamplat si am facut pace.

Asa ca da, eu vad in Roxx vocea adevarului si sper sa o vad in continuare.

olympia spune:

LadyJ, ce bine ca doar exagerez! Aoleu... dar de ce o fac?
Rrox nu ma ascund, dimpotriva cred ca-s cea mai vorbareata pe-aici, nu stiu daca foloseste altcuiva, mie insa sigur, DA.
Cred ca doamnele care si-au scris povestile triste, au fost intai ravasite de amintiri, iar acum, incet, incet, incearca sa regaseasca un echilibru functional pentru viata lor de zi cu zi. Important e sa nu traga plapuma peste trecut, ca sa nu le joace feste cand se asteapta mai putin...
Adrianka, nu-i ok ce ti-a zis terapeuta ta. Incearca sa-l trezesti mai devreme pe cel mic, sa aveti mai mult timp de pregatire, sa-l pacalesti cu o jucarie, nu cadea in capcana "palmutelor permise". Cand iti pierzi controlul, o palmuta vine mai des de o data pe luna, vine mai tare decat precedenta, sau urmeaza o cascada de "palmute", bataie in toata regula. Sigur ca furia revarsata in tipete e la fel de nociva, ideea e sa nu-ti pierzi controlul. El nu coopereaza la imbracat, ori ca ar avea chef de joaca, ori ca simte ca urmeaza despartirea de tine si i se opune, oricum n-o face ca sa te enerveze sau sa se razbune pe tine, asta trebuie sa-ti amintesti. Exersati cumva imbracatul si schimbatul in joaca, transformati-l in ceva amiuzant, vorbeste-i , canta-i in timp ce faci asta, sigur exista o metoda prin care sa iesiti din tensiunea pregatirilor contracronometru de dimineata.

Pene colorate... cate putin din toate!

album
gradina

Deus spune:

flower - eu am fost printre primele care si-a spus povestea si tot eu sunt si printre cele care am povestit cum m-am eliberat. Si din povestile noastre sper sa reiasa ca exista speranta ca o sa fie mai bine si ca nu este obligatoriu sa treci prin toata simptomatologia descrisa de unele curente teoretice. Este exact ca si tratamentul pt orice alta boala, la unele persoane postul, apa distilata si graul incoltit au efecte miraculoase si ii scapa de boli grave, altele au nevoie de chimioterapie si de ani de lupta, altele au nevoie de o combinatie intre holistic si alopat, etc. Fiecare citeste, se intreaba si-si extrage din teorie ceea ce-i mai aproape de suflet.

Conchita

mihuta - ce inseamna liber in totalitate? un robot sau un calculator:-)
nu exista copii sau adulti fara probleme, fara stress , fara angoase, fara fitze, fara ticuri,etc...

Noi cele care nu ne mai temem de trecut si care nu-l mai lasam sa fie nr 1, nu suntem perfecte suntem doar mai constiente si mai libere. Suntem libere sa ne cunoastem, sa ne analizam, sa ne perfectionam, sa fim perfectibile.
Incerc sa-mi dau seama ce inseamana normalitatea la care se presupune ca noi nu vom ajunge in veci... care om a stabilit normele, tiparul in care ar trebui sa ma incadrez? Nu exista asa ceva
Eu cred ca atata timp cat ma iubesc pe mine, ma respect si incerc zi de zi sa devin mai buna si toate aceste lucruri le fac si cu cei din jurul meu (toate fiintele) le iubesc si le respect identitatea si libertatea eu sunt din categoria celor "normali".

Va

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

Deus spune:

nelia - nu pleca...doar nu o sa ramana subiectul Conchitei un loc doar de dat cu capul in care sa nu razbada si soarele?

Eu cred ca din fiecare poveste daca ne dorim putem invata cate ceva.

Unele fete s-au retras fiindca probabil le doare prea tare subiectul sau pur si simplu nu au timp sa fie aici asa de des. Si eu incep de saptamana viitoare un proiect care o sa-mi acorde mai putin timp pt DC dar asta nu inseamna ca mi-am spus povestea si din cauza cuiva ma retrag.



devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

Tot ce poti cumpara cu bani e ieftin! Erich Maria Remarque.

ADRIANKA spune:

Buna ziua, doamnelor!

Da, intr-adevar, inceputul topicului a fost rascolitor pentru oricine a avut o copilarie dureroasa, fie ca a scris aici ori ba. A fost o furtuna mare si acum probabil ca e acel calm in care se reconsidera un pic sentimentele negative fata de perioada dureroasa din viata noastra. Nu vred ca se reconsidera in sensul de a fi ignorate, dar privite din prisma adultului care acum poate sa inceapa sa iubeasca copilul necajit din noi, daca altcineva nu a facut-o cum trebuie.

Olympia, nici pomeneala sa ascult sfaturile terapeutei, de fapt sunt foarte suparata pe ea ca a putut zice asa ceva si pe mine ca inca imi zic ca ii mai dau o sansa. Dar data viitoare imi voi spune punctul de vedere mai clar. Ea are trei copii si o relatie fantastica cu ei, se vede cu ochiul liber, cabinetul il are in casa ei, si am avut ocazia sa-i vad impreuna, de aia nu inteleg de ce pentru ea acum, o palma "prietenoasa" la fund este ok pentru copilul meu. Eu m-am dus la ea tocmai pentru a reusi sa-mi controlez furia care ma cuprinde cand sunt presata ori de timp ori de alte circumstante si nu vreau sa aud tampenii de alternative la violenta cu o violenta cica mai mica

anda spune:

Fetelor, dragelor

in primul rand ar trebui sa multumim tuturor fetelor care-si astern mintea aici la subiect. cred ca asta ne dovedeste ca dorinta de adevar la fiecare in parte primeaza. mie mi se pare minunat.

in al doilea rand as puncta ceva din tot ce am citit. si anume ca atita timp cit ceva ne deranjeaza la altii, la ce spun ce fac si ce transmit inseamna ca noi avem o problema la care ar trebui muncit putin. tocmai aici e minunatia. sa putem sa vedem aceste oglinzi si sa le folosim ca ajutor.

rrox, cam de cit loc crezi ca ar fi nevoie? sau cam de cita acceptare? cum cuantifici asta? cind e suficient?
din experienta mea iti pot raspunde ca niciodata. ar putea fi toata accptarea omenirii sau deloc, pentru noi ar trebui sa fie egal. niciodata nu te vor accepta toti, niciodata nu te vor aproba toti...si atunci ce facem? deci chiar conteaza? as merge mai departe si spun ca nu are nici o importanta atita timp cit te accepti tu pe tine si cu asta traiesti multumit.
si pentru mine chiar nu cred ca are f-o relevanta cine si la ce nivel de iluminare a ajuns, dar are o maxima importanta ce mai pot eu sa invat de pe aici ca de-aia le multumesc tuturor fetelor care scriu la acest subiect.
revin

anda spune:

am revenit

cu doua exemple, caci ma gandesc ca prinde bine cite un exemplu

despre www.youtube.com/watch?v=Pb2OnkIe4LY" target="_blank">UN ASPECT IN RELATIA CU PARINTII

despre www.youtube.com/watch?v=fpbKmAIC16s&feature=related" target="_blank">RELATII in general

Mariaa spune:

tot din capitolul 'food for mind' vin si eu cu un link care pe mine m-a ajutat enorm sa (ma) demontez/daram/dezgolesc de multe ziduri pe care mi le construisem in jur de-a lungul anilor:

http://everypathis.org/

as recomanda mai ales '015 si '033 insa cred ca fiecare in parte se poate regasi cel putin intr-o inregistrare






mamica de Fluturas
_

“Before you speak, listen. Before you write, think. Before you spend, earn. Before you invest, investigate. Before you criticize, wait. Before you pray, forgive. Before you quit, try. Before you retire, save. Before you die, give.”
Emma este IUBIRE ****** un copil a crescut in inima mea ****** am un inger pazitor

Adela99 spune:

anda, Mariaa multzam de link-uri
am sa i le dau si prietenei mele.
noi astazi am vorbit despre modestie si curajul de a cere ajutor in situatii care ne depasesc pentru moment.

rrox3 spune:

Nelia nu renunta la scris pe topicul asta Mesajele tale, pe langa ca-s foarte frumoase si merg direct la inima cititorului , au spus si lucruri foarte importante si au adus mesaje foarte utile. In plus, chiar si atunci cand doar au stranit o polemica, au fost extrem de utile, fiindca au ajutat la clarificarea unor nebuloase.
Daca te-ai simtit jignita de ce am scris eu, imi cer iertare. Nu asta imi era scopul.

Referitor la ce ai scris, nu sunt de acord Succesul, eliberarea reala, este definiv. Chiar nu mai ai indoieli in privinta asta.
Dar, intr-adevar, incepi sa ai indoieli despre multe altele, incepi sa realizezi ca nimic nu-i fix si batut in cuie, ci mai degraba fluid. Poti face asta fiindca nu mai ai nevoie sa vezi lumea in alb si negru, iti permiti toate nuantele de gri, fiindca esti in siguranta. Asta e unul din marile castiguri ale eliberarii. Si o sursa inepuizabila de empatie si dialog. Dialog pe care sper sa-l continuam impreuna.

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)