Copilul captiv (3)

Llaura spune:

conchita. Nu exista scuza, numai the lowest lowlife sare cu pumnii pe un copil, nu asta am vrut sa spun. Ci doar ca (si discutam sociologic daca vrei/vreti) abuzul nu a fost norma in generatia de parinti a parintilor nostri si ca nu au fost statistic o adunatura de brute. Cine cand cum a stat la coada la butelii sau a fost in Bulgaria e irelevant.
Ceea e am spus am spus si din alt motiv, eu cred in "mai trage o data". N-am apucat sa citesc in trei seri tot, am s-o fac; am citit povestea ta si m-a durut inima pentru tine.
Insa cu toata prietenia, dragul si respectul iti spun ca trebuie sa te opresti. (Sau sa te lasi, sa alegi o cale (grup de suport; biserica; terapeut; un umar de prieten) si sa te lasi efectiv dusa de ea cu incredere; parca totusi mai bine ar fi sa te opresti). Pentru ca in starea de acum nu am nici o problema sa te vad lucrand cu cel mai bengos terapeut trei ore pt o concluzie si petrecand apoi noaptea acasa pt a concluziona exact contrariul. Nu ai nevoie de ajutor, unu nu esti neajutorata esti o tipa f puternica si doi esti destul de neajutorabila, stii totul toate fatetele implicatiile, nimeni nu va sti vreodata mai mult decat tine, si zau daca mai conteaza, tot ce este de stiut se stie, nu se schimba si nici nu schimba nimic. Acum e timpul de simtit si de "mai trage o data" (nitel noroc parca n-ar strica totusi).

gina_raluca spune:

Eu citesc pe sarite aici si imi cer scuze fetelor care au recunoscut suferinta mea si mi-au lasat mesaje aici, dar pe care eu nu le-am reciprocat. Ma intorc cateodata de la clinica si ma simt goala emotional. Simt ca nu am energie sa raspund la nimic emotional.

Ma bucur sa citesc ca multe fete se simt eliberate putin dupa ce s-au descarcat aici. Citesc acum o carte de-a lui Yalom si are un citit de-al lui Thomas Hardy : " If a way to the Better there be, it exacts a full look at the Worst." Cred ca nu ne putem elibera de captivitate, pana nu simtim toata durerea legata de experientele negative.

LauraNicole spune:

Da.Parintii se pot numi handicapati sentimental.Chiar daca m-au iubit ,pentru faptul ca nu mi-au inteles nevoile,ca nu au fost in stare sa-mi ofere confortul psihic pe langa cel fizic si fiziologic eu ii consider handicapati sentimental .Nu fizic .Sentimental .
Dragostea lor era normala in opinia lor si a multor parinti din acea perioada .Pur si simplu asa credeau ei ca e mai bine .Ma bateau pentru ca ii faceam de rusine .In mintea lor pacatul de a-i face de rusine atarna mai mult decat nevoia mea de a avea sprijinul lor si,crede-ma,incerc din toate puterile sa nu repet greselile cu fiica mea .
Stii ,am gresit foarte mult ca nu am fost in stare sa le "raspund" ,sa pun capat mult mai devreme decat am facut-o .
Tatal meu a indraznit sa ridice mana chiar si asupra nepoatei mele si a copilului meu in fata mea (Ada avea cam 8 ani iar fie-mea 6,nu mai stiu ) si a indraznit sa-i dea in cap nepoata-mii cu o lingura de lemn .Eu sunt mica de inaltime si pe atunci cantaream in jur de 50 de kg deci nici in latime nu eram prea multa .Am urlat la el ca daca mai indrazneste sa imi atinga copilul cu un fir de par sau sa o mai bata pe Ada,bag cutitul in el fara nici o remuscare (taiam ceapa cand s-a intamplat ) .M-a injurat dar a iesit din camera si n-a mai indraznit sa le atinga .Si credeti-ma ca fata de ele s-a purtat cu mult mai frumos decat a facut-o cu mine si cu sora mea !Cu ele se juca,se punea la mintea lor .Pe Alexa mea el nu a vrut s-o cunoasca mult timp dar cand a facut-o a indragit-o instantaneu si acum plange la telefon de dorul ei .Pur si simplu el asa intelegea sa educe !
Eu nu mi-am batut copilul niciodata desi , asa cum am scris mai inainte,aveam momente cand imi venea sa ma urc pe pereti .Nu am urlat la ea niciodata iar cand mi s-a intamplat sa ridic tonul (mi s-a intamplat de 3 ori ) am crezut ca ma rup in doua de durere si mi-am cerut iertare .
Noi doua discutam .Nu ne certam , nu ne jignim , nu suntem violente .Pur si simplu discutam si vedem ce e de facut .Am pedepsit-o cu taiatul programului la tv , fara calculator sau chestii de genul asta cand a gresit serios si intotdeauna am recompensat-o cand a meritat (nu numai cu cadouri ci si facand cate o activitate care ii facea placere ) .Cand a avut probleme la scoala am facut pe dracu in patru sa rezolv situatia ,am incurajat-o si am incercat sa-i arat ca nu e singura .
Aici sunt multe adolescente care au ramas gravide la o varsta destul de mica .Pana si despre asta am vorbit cu ea desi e ocupata cu orice altceva in afara de a avea "prieten " (azi am mers sa-i luam skateboard ca a strans ea 7 lire si am mai pus noi 5 ) .
Radem in hohote,ne gadilam,jucam,alergam ,mergem in parc,pedalam amandoua sau toti trei pana picam lati .Cand ne uitam la tv si e la noi in camera ,pozitia ei preferata e sa stea intre picioarele mele,cu capul pe burta mea si eu sa ma joc in parul ei , s-o mangai,alint .
Eu astea nu mi le amintesc de la ai mei si stii ce?Ei au pierdut mult !
Mama mea a fost suspecta de cancer anul trecut .Pur si simplu nu s-a dus sa-si ridice rezultatul ca nu a interesat-o si nici acum nu stiu daca a fost alarma falsa sau nu .Am plans zile intregi , am suferit apoi mi-am dat seama ca mai mult de atat nu pot face .
Tatal meu e si el bolnav si nu are voie nici sa bea si nici sa fumeze.Fumeaza trei pachete de tigari cel putin pe zi si nu lipseste sticla de vodka .
Si nu ma mai omor cu sufletul .Daca ei nu sunt in stare sa inteleaga CE TREBUIE SA FACA NU E VINA MEA.
sI II CONSIDER HANDICAPATI SENTIMENTAL PENTRU CA NU SUNT IN STARE SA INTELEAGA CE AU GRESIT , CA INCA GRESESC FATA DE NEPOATA MEA PE CARE O CRESC ASA CUM M-AU CRESCUT SI PE MINE (MI-A LUAT-O TASTATURA RAZNA CA MI S-AU BLOCAT TASTELE,NU URLU )SI SUNT ATAT DE ORBI INCAT NU POT VEDEA CE MINUNE DE COPIL E .Si sora mea (si-a revenit tastatura dar sunt prea obosita sa modific totul )ii copiaza 75% fata de fiica ei mai mare dar fata de cea mica ,cu sotul actual (si ea e divortata ) se poarta total diferit desi ambele sunt copiii ei .
Pur si simplu ei nu sunt in stare sa faca diferenta intre violenta si educatie .

----------------------------------------------
Povestile Alexei: http://forum.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=148914

O palma nu inseamna educatie!O palma inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC !

LauraNicole spune:

Tatal meu inca urla si la Ada si la toata lumea din casa aia dar la mine nu mai urla cand ii vizitez ci incearca sa aiba o relatie .Cand a calcat maica-mea in strachini anul trecut (venita sa-i vizitez dupa aproape 6-7 luni de locuit in afara tarii ) ,el a incercat sa-mi explice ca nu e vinovat cu nimic si se ruga de mine sa nu-l acuz si sa-l urasc .Si chiar nu era vinovat de situatia aia .Apreciez ca incearca sa aiba o relatie cu mine si-l simt ca e mandru ca am reusit sa ajung unde sunt cu propiile mele puteri dar...e cam tarziu .Nu-l mai urasc .Nici pe mama n-o mai urasc .Am incercat sa vorbesc cu ei , sa le explic ca a urla la un copil (Ada implineste 15 ani in august ) nu este o solutie dar nu am avut cu cine .Nu o mai bat de cand l-am amenintat atunci ,( nu ei dar o bate maica-sa (sora mea ))dar urla la ea din orice .Copilul ala e atat de stresat incat mi-a scris intr-o zi ca ii e teama ca intr-o zi va fi atat de nervoasa incat nu isi va da seama ce face si se va sinucide numai sa scape .Nu are ganduri de sinucidere,sa nu intelegeti gresit .Dar daca la 14 ani e capabila sa-si dea seama ca la nervi omul nu mai e lucid,nu mi se pare normal .Si incerc sa-i fiu "aproape" cat pot ."Vorbesc " cu ea pe net ore in sir , o sun cand pleaca la scoala si vreau s-o aduc aici macar in vacante,macar sa-i ofer o parghie pana va implini 18 ani si o voi putea lua de tot .Nu vreau sa-i iau copilul sora-mii,nu vreau s-o inlocuiesc pe Sandra .Pur si simplu nu vreau ca si Ada sa devina a doua Laura .Mie mi-au trebuit 35 de ani sa-mi revin si sa inteleg ca sunt desteapta,ca sunt admirata de multe persoane,ca fac ceva si ca ceea ce fac conteaza (chestiile mele caritabile mi-au oferit mult sprijin ),mi-au trebuit ani sa inteleg ca sunt frumoasa,cu toate cele 100 de kilograme ale mele pentru ca daca mi s-a oferit sa fiu model la varsta si greutatea mea ,sansa pe care atunci cand eram slaba si "sexy" n-am avut-o ,tot e ceva .Mi-au trebuit ani sa inteleg ca merit sa fiu iubita si acum chiar ma simt iubita .
Si nu vreau ca si Adei sa-i trebuiasca ani .

----------------------------------------------
Povestile Alexei: http://forum.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=148914

O palma nu inseamna educatie!O palma inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC !

conchita spune:

e cu dus si intors. prima chestie este ca eu credeam ca am o relatie ok cu el, chiar ca prieteni fosti sot si sotie. dar de cand cu reconsiderarile astea, imi dau seama ca relatia ramane ok atata vreme cat las de la mine si fac ca toata lumea, doar sa fie bine. nu mai pretuiesc modelul asta de comportament. compromisul in avantajul tuturor si spre binele premeditat al tuturor celor implicati e una, calcatul in picioare e alta, idem controlul si atitudinea patronizing! am auzit-o in background pe sonia cum il ruga sa vorbeasca frumos cu mami a ei! intelegi? altadata as fi zis, ok, merg cu voi si merg unde simt eu ca mi-e locul altadata, adica niciodata, caci mereu intervine cate ceva important legat de familia lui si de el si asa ca am lasat mereu. la conflicte, am tacut, am zambit, daca incercarile de dialog nu au functionat, m-am retras, am tinut in mine, singura actiune fiind aceea ca am sperat ca data viitoare va fi mai bine. mai binele nu cade din cer, ni-l facem noi! am raspuns ieri cu blandete pentru ca i-am inteles stressul si asta este. nici azi nu am tipat sau protestat, pur si simplu i-am comunicat ca eu sunt ortodoxa, asta este, ma simt bine in biserica ortodoxa, acolo vreau sa merg pentru ca pot aprinde o lumanare pentru ai mei, ceea ce la biserica rock and roll unde se duc ei nu exista! in fond, de ce as lasa de la mine in continuare intr-o problema care este esentiala pentru mine? si sonia ce sa inteleaga din asta? ca e ok sa renunti la fiinta ta pentru altul.

repet, fac diferenta intre compromisurile necesare si omenesti si intre subordonare din slabiciune sau din ignoranta - ca inca nu stiu acum care ar fi calea de comunicare.

mi-a adus-o pe sonia in dupa amiaza asta cateva ore si si-a cerut scuze ca i-a sarit tandara, si mi-a bagat-o pe-aia ca mama lui e in varsta, nu se stie cand poate pleca si ca e cazul ca toata familia sa facem tot posibilul sa fie fericita ea. ceea ce inteleg perfect si am tot facut pana acum. insa si sonia are o mama care nu se stie cat va trai, ca nimeni nu stie, si eu am avut o mama a carei memorie vreau s-o respect azi fara sa aud acuzatii aiurea de la ex, adica ori e la fel pentru toata lumea, ori nu. stiu ca exista o balanta, mai ramane sa si ajung la ea, nu stiu cum. e dificil cu oamenii agresivi, daca as fi stiut cum pot fi facuti sa inteleaga, as fi procedat asa cu ai mei. inca invat, nu stiu cum. si cateodata ma dispera. pentru ca as vrea sa fiu eu insami in acelasi timp, dar sa am si certitudinea ca se intelege clar mesajul! sunt blanda, dar nu-s proasta, nenica! am si eu viata mea, sufletul meu, dreptul meu la fericire.

daca exul este un parinte in regula? crede-ma ca nu mai stiu raspunsul. pentru ca ma uit la mine - nu mi-am abuzat copilul niciodata, dar eu, fiind un copil captiv, deci nefiind tocmai ok ca persoana dpdv sufletesc, ma intreb oare sunt ok ca mama? cu AP-ul meu cu tot. asa si cu exul. saptamana trecuta eram la bunica si sonia construia arhitecturi minunate din pietre si crengi de copac si le desena tot felul in jur, asa incredibil ne simteam amandoua, total transportate in povestile inventate de ea pe loc despre fiecare piatra, creanga, constructie, radeam, incercam sa sarim peste poduletele de piatra, etc. si trece exul pe langa noi si zice ranjind ca un smart ass: wow, ce design de obsesiv-compulsiv, crezi ca a mostenit asta de la noi doi? adica sonia e obsesiv compulsiva??? asta a vazut el in toata magia jocului, o boala?? da, constructiile erau meticulos aranjate, dar asta e o calitate a soniei, are capacitatea sa se focusese indelung pe o activitate care-i place, nu e un defect si in nici un caz o problema mentala! i-am zis ca ar fi cazul sa-si retraga cuvintele, chiar daca sonia nu intelege ce a zis el si sa-si ceara scuze. i-a sarit tandara si a inceput sa urle si sa ma insulte, de fata cu mareata lui familie!

sau alaltaieri, cand tot asa eram cu sonia si-i taiam unghiutele si ii explicam ca daca le lasam lungi (nu avea chef de operatiune momentan), uite, ma/se poate zgaria. si ea chiar incepuse sa ma zgarie pe brat asa studios, sa vada, nicidecum cu rautate! in timp ce explicam si aratam. totul foarte ok. la care tati al ei i-a zis sa nu fie "mean", adica "rea"! bineinteles ca am reactionat si i-am zis civilizat ca nici un copil nu e rau, doar faptele sunt gresite si il rog sa nu ii mai zica asa soniei. iar i-a sarit tandara. apoi ex soacra-mea nu a gasit alt apelativ pentru sonia decat "stinky weed"! de cate ori i-am zis sa nu o mai cheme asa, de cate ori mi-a promis, mi-a dat dreptate si sonia vine acasa si repeta apelativul! sau cand o viziteaza si vorbesc la telefon cu sonia, ea si exul ii zic soniei sa-mi spuna ca ma iubeste! wtf, le-am zis ca nu doresc asta, sonia nu e soldat sa repete comanda, daca vrea ea sa-mi spuna ca ma iubeste, atunci da, nu la ordin! bineinteles ca vorbesc la pereti, ea rade si raspunde cu o gluma si continua comportamentul, alteori nu, iar lui ii sare tandara.

inainte credeam ca astea sunt nimicuri si trec si nimeni nu are parte de perefectiune, desi da, sunt perfectionista. dar acum nu mai cred. parca mi s-a ridicat un val de pe fata. chestia ca nu stiu cum sa reactionez...

Llaura, te superi daca iti spun ca nu am inteles ultimul tau mesaj? din ce sa ma opresc si ce sa mai trag odata? cum adica sunt neajutorabila? n-am zis ca stiu totul! daca as stii, n-as fi aici.

LauraNicole, problema noastra, a mea si-a exului si a familiei lui este ca suntem toti incapatanati si capete tari. si el vrea sa repare la mine ce l-a ranit la mama lui, dar cu mama lui nu indrazneste confruntarea. si la el actioneaza proiectiile. ca dupa ce-si revine, isi cere scuze si discutam si parca e din nou cel cu care m-am casatorit. apoi iar interactioneaza cu mama lui - care dealtfel e o femeie exceptionala -, iar il apuca pandaliile si zice ca seman cu ea si sunt self-centered si controlling si nu renunt la nimic pentru nimeni. apoi iar isi aminteste ca hello, io-s io, mama lui e mama lui, si la cate am renuntat, de fapt, pentru el si pentru toata lumea din jur si iar facem pace si suntem cei mai buni prieteni! si m-am saturat de caruselul asta, vreau sa dispar la capatul lumii.

toate au navalit dintr-odata, nu ma dezmeticesc...si contrar convingerii Llaurei:-), am nevoie de ajutor ca niciodata altcandva, simt ca ma scufund si de teama, si de neputinta. apoi iar am speranta, iar le vad clar, iar nu le mai vad...asa vi se intampla si voua????? poate chiar am nevoie de terapeut, macar il innebunesc pe el, nu pe voi.

LauraNicole spune:

Da,Conchita.Parca acum s-a deschis usa si au inceput sa evadeze toate amintirile mele,toate sentimentele .Ma simt bulversata apoi imi dau seama ca anumite chestii le ingropasem adanc in mine si ma socheaza acum cand mi le amintesc .
Cineva zicea de psoriazis.Si eu am.Mi-a iesit prima data in cot si genunchi , acum am la ceafa si mai sus putin de partea dorsala,hihihi ,si in perioadele mele mai ahitate ma manancaaaaaa.Rau .
Eu nu mai citesc ceea ce scrieti cand sunt Alexa si Mousi in jurul meu.Nu ma pot preface ca sunt ok si nu vreau sa-i sperii .Asa ca citesc ziua,cand Alexa e la scoala iar Mousi la munca .Ma incarc si in acelasi timp ma descarc de sentimente .

----------------------------------------------
Povestile Alexei: http://forum.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=148914

O palma nu inseamna educatie!O palma inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC !

LauraNicole spune:

Daca vrei , putem vorbi pe messenger sau prin email ,sa te descarci !Am invatat multe la cursurile mele ,sa ma ajut pe mine si sa ajut si pe altii in acelasi timp .

----------------------------------------------
Povestile Alexei: http://forum.desprecopii.com/forum/log.asp?log_id=148914

O palma nu inseamna educatie!O palma inseamna ABUZ emotional si fizic asupra copilului !ZERO TOLERANTA PENTRU CEI/CELE CARE-SI LOVESC COPILUL FIZIC SAU PSIHIC !

gina_raluca spune:

Conchita, si mie mi se intampla sa mi se "ia valul de pe ochi" si apoi sa reapara. Eu inteleg patternul meu de push-pull in relatiile romantice si chiar daca incep majoritatea relatiilor hotarata sa nu le mai sabotez, tot repet patternul asta. Si se destrama. Si tot singura raman.

Poate gresesc, dar simt ca tu vezi terapia ca fiind buna numai pentru cei cu probleme "legitime", gen ganduri de suicid, self-cutting, halucinatii, etc. Dar nu e asa. Sunt mai multe scoli de terapie si sunt unele pentru lower/ higher functioning people. Rolul terapiei e sa imbunateasca calitatea vietii persoanei, si cred ca multi au nevoia de asta. Persoana intampina probleme pentru care cere ajutor, dar relatia cu terapeutul e sau ar trebui sa fie egalitara. Terapia ofera un spatiu care e numai al tau, unde sa te analizezi daca simti nevoia, sau sa ai experienta unei relatii unde esti acceptata pentru ceea ce esti si reprezenti tu, nu pentru ceea ce faci pentru altii. Nu incerc sa te conving ca terapia e raspunsul. Tu vei alege ce ti se potriveste mai bine.

gina_raluca spune:

Llaura, ma intreb si eu de ce scrii ca, Conchita e neajutorabila. Sa zicem ca ar lucra cu terapist tare si ar merge acasa unde ar respinge totul. Asta s-ar putea analiza in terapie: De ce nu e de acord? Ce o opreste sa inteleaga sau sa simta anumite lucruri? Unde a gresit terapistul?
Si pe urma, nu cred ca putem stii chiar totul despre noi si problemele pe care le avem. Avem o multime de mecanisme de protectie care reprima anumite dorinte, conflicte, needs si de care nu suntem constienti oricat de introspective suntem. Parerea mea.

conchita spune:

LauraNicole, acum am apucat sa termin de citit si povestea ta...dumnezeuleeeee, doamne dumnezeule...s-o odihnesti usor pe ingerasul Sandra.