Soacra
Raspunsuri - Pagina 2
paula2003 spune:
Eu ce sa mai spun de soacra....un OFFFFFFFFFF OF.
Ma rog la Dumnezeu ca atunci cand Paul va veni cu o fata sa am destula minte si deschidere sa o accept, "iubesc" si sa nu-i fac sa sufere din cauza mea.
Eu as scrie o carte doar pentru soacre, nu-i tarziu sa mai invete si acum cum sa se poarte.
Eu mai rabufnesc si spun cu voce tare, scorpie, numai la ora 21 se trezeste sa vina........ Acum sunt mai retinuta la afirmatii de acest gen ca am avut surpriza sa o ia la rost Paul " De ce-ti place sa o superi pe mama, sa vii nuami noaptea, sa te porti ca o scorpie....." Am avut scandal cu sotul din acesta cauza si mi-a spus sa spun ce vreau, dar sa nu mai spun de fata cu copilul.
Sa nu credeti ca s-a schimbat ceva. Daca nu te accepta de la inceput nu te va accepta niciodata!
Acum dupa mai bine de 10 ani am inceput cu timiditate sa le spun pe numele mic. La inceput mi-au impus sa le spun d-na/domn apoi am evitata numele si acum am prins mai mult curaj
ellej spune:
Eu nu le zic in nici un fel :) Niciodata nu mi-au zis zi-mi dna X, tanti Tanta sau madam printesa. Asa ca... evit apelarea directa de mai bine de 12 ani.
Din pacate in mometul de fata Luca e incantat sa i se faca toate poftele acolo si rezultatul e ca noi suntem rai. Sper sa reusesc sa-l ghidez in asa fel incat sa le resipnga rautatile fara a fi nevoie sa le barfesc pe ele in fata lui.
Daca am apreciat ceva la mama, pe care soacra-sa a respins-o ani de zile, este ca niciodata n-a vorbit-o de rau in prezenta mea (eu simteam ca pe undeva e o problema) iar cand am mai crescut mi-a spus ca problemele lor sunt ale lor, dar e bunica mea si pe mine ma iubeste. Si daca vreodata ea si tata divorteaza si rup certificatul roz-chilot :), ea cu soacra-sa n-au decat sa nu se mai vada, dar bunica ramane bunica.
Asta e atitudinea pe care incerc s-o adopt, insa bunica-mea ramanea totusi o doamna, chiar in rautatile ei, pe cand ele sunt doar niste mahalagioace cu aere de mari cucoane.
Imi pare rau ca nici una dintre voi n-a reusit sa gasesca un modus vivendi acceptabil cu soacrele... probabil nu exista speranta in cazurile astea.
Iasmin08 spune:
Ellej, ce modus vivendi poti gasi cu o persoana care te respinge din start? Io is printre cele.. hm... cum sa zic oare ca sa nu gresesc? Soacra-mea a murit cam la un an si ceva de la casatoria noastra. Deci lucrurile la noi s-au "linistit" de tot si nu mai e modus vivendi ci modus parastasus. Asta e.
Admir fetele care au curaj sa puna punctul pe i si sa fie demne in pofida ideilor soacrei. Multa putere iti doresc si ...rabdare
(Si io iarasi sper din suflet sa nu ajung o zarghita de soacra sa ma injure nora)
Iasmin, mama de strengar de 8 anisori
ellej spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Iasmin08 Ellej, ce modus vivendi poti gasi cu o persoana care te respinge din start? Io is printre cele.. hm... cum sa zic oare ca sa nu gresesc? Soacra-mea a murit cam la un an si ceva de la casatoria noastra. Deci lucrurile la noi s-au "linistit" de tot si nu mai e modus vivendi ci modus parastasus. Asta e. Admir fetele care au curaj sa puna punctul pe i si sa fie demne in pofida ideilor soacrei. Multa putere iti doresc si ...rabdare (Si io iarasi sper din suflet sa nu ajung o zarghita de soacra sa ma injure nora) Iasmin, mama de strengar de 8 anisori |
Multumesc toate care suntem in situatia asta avem nevoie de o rabdare de fier.
Eu zic ca n-o sa fiu o soacra nesuferita, cu atatea exemple de soacre imposibile in jur, dar cine stie? Parca atunci cand iti ia Dumnezeu mintile iti dai seama? Tu zici ca esti buna si ailalti nebuni
J G spune:
Recunosc cu mana pe inima ca in ce priveste "probleme cu soacra" sunt cumva complet obtuza. Stiu ce exista, am avut si eu o mica bestie de genul asta (ai fi zis ca, fiind in alta tara, era mai bine: cand venea o data pe an ne-o tragea de nu ne reveneam luni de zile).
Insa cumva speriata de povestile vazute in familia mea am fost extrem de transanta cu ea. II spuneam in fata imediat, plecam si odata i-am spus foarte linistita sotului meu: eu nu vreau sa o mai vad niciodata, tu faci ce vrei, eu am terminat cu povestea asta!
Mai tarziu am iertat-o, a imbatranit si s-a mai inmuiat, acum vorbim si ne vizitam, e adevarat ca problema ei nu era cu mine ci cu fiu-sau (un conflict care nu se va sfarsi niciodata) insa tot imi facea probleme si venin in familie...
Nu pot, oricum, sa o iert pentru felul in care s-a purtat cu el cand era mic si o consider responsabila pentru persoana care a devenit si indirect pentru failul casniciei mele...
Sunt offtopic, nu stiu de ce am gasit acest subiect ca fiind potrivit sa auda si aceste cuvinte, tu Ellej sa ma ierti!
J si Carla (05.02.2006)
in the rear garden
kariguld spune:
ellej, io am incercat sa gasesc acel modus vivendi....ca ai mei m-au educat sa caut cai de intelegere si acceptare a celor din jurul meu. nu, nu mi-au impus ce sa fac, sa tac si sa inghit, sa rabd ca sa dau bine la imagine, sa tolerez ca e ruda x, y sau z.
asa ca am incercat sa aplic si cu soacra, care ma vrut de nora, ne-am inteles bine de la inceputuri, numa ca dupace au aparut copii a socotit ea ca e momentul sa ma invete cate ceva, ceea ce eu n-am acceptat nici de la mama, daramite de la ea. apoi a schimbat tactica, ca avea niste tactici cateodata de te durea la neuron. n-am exclus-o din viata nepotilor cand au fost micuti, dar cand au mai crescut si au inceput sa vb....si sa vb.....si sa se "prezinte" in fata musafirilor am hotarat ca e timpul sa fac ceva. sa fac ceva pentru copii mei, sa nu permit si sa tolerez comportamente nepotrivite.
m-am gandit la copii, la cat de usor isi pun amprenta pe ei lucrurile negative. copii sunt ai mei si ai fiului ei si responsabilitatea educarii lor ne apartine noua parintilor in proportie de 98%.
m-am consfatuit cu sotul si de comun acord am hotarat ca relatiile sa inceteze pana se schimba niste lucruri. iar daca nu se schimba, nu-i nici o pierdere pentru noi.
clar si raspicat i-am spus lucrurile, cateva luni nu a vazut copii, apoi tot io fata buna am inceput sa-i permit sa-i vada, numai in prezenta mea si a sotului.
desigur ca copii intrebau de ce nu mergem la mamaie, de ce nu vine mamaie la noi, numai tataie singur. le spuneam ca mamaie e la terapie, plecata la statiune, ca are o suferinta care necesita terapie.
sunt situatii si situatii, uneori lucrurile se mai schimba, alteori mai tare se inrautatesc. te orientezi si-ti asculti inima.
nu stiu ce soacra o sa fiu, ca am baiat si fata sper sa fiu una buna si sa nu-mi innebunesc nora si ginerele la cap.
pe copii i-am educat sa fie independenti, sa-si asume responsabilitatea celor spuse si facute, sa faca alegeri dupa ce analizeaza si gandesc.
Bazar general pe DC
*********************
VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
M-am nascut pentru succes!
maya_m spune:
Buna seara,
ti-am citit povestea ..se pare ca numarul soacrelor horror e mare de tot..am si eu una in dotare ...mi-a mancat nervii si sanatatea doar vreo sase luni...prima parte a casniciei care trebuia sa fie cea mai frumoasa si lipsita de griji...doar atat am rezistat pana am pus piciorul in prag..am invitat-o sa iasa afara din casa noastra..asta dupa ce m-am ingrozit cand am auzit ce poate iesi din gura unei femei,unei asa-zise mame...isi indemna fiul-sotul meu ,cu o ura de nedescris, sa ma loveasca..sa-mi astupe gura cu o palma-ca sa citez..asta printre multe,multe altele..stiind ca noi vrem sa facem nunta, ea cu cumnata-mea[statea cu ea in casa necasatorita fiind cu fratele sotului]a organizat in secret nunta celuilalt fiu cautand nasi,local,invitati..asta in timp ce ambele scorpii incercau sa-l faca pe-al meu sa se razgandeasca spunandu-i ca e la moda sa stai logodit cam cinci ani..nu le-au iesit planurile,dupa nunta alte probleme ca de ce am luat acest apartament si nu pe cel indicat de cocoana,de ce covoarele astea si nu altele.....si tot asa...pana am vazut ca se ingroasa gluma...am invitat-o sa iasa afara si timp de un an de zile nu am mai vb. nici eu nici sotul cu ei..norocul meu asta a fost ca barbatu-meu a fost ,nu de partea mea ci de partea dreptatii...a vazut cine-i ma-sa si cat o duce capu' si i-a dat ,cum ziceti voi, ignore, dar total...dupa trei ani de casnicie a venit pe lume piticu' nostru iubit..si au inceput comparatiile intre al meu si-au nepot de-al ei['diferenta de o saptamana intre copii]ca de ce nu sta in picioare ca celalalt sta ,ca de ce nu merge de-a busilea ca.., ca de ce nu vb. ca ..., ca celalalt face si drege ....pana mi s-a acrit ..din nou...si-am pus-o la punct spunandu-i frumos ca fiecare e unic,se dezvolta in ritmul lui ..si sa-si tina parerile pt. ea ca eu oricum n-o sa-mi oblig copilul sa mearga de-a busilea daca el nu vrea, ca sa dau un exemplu....acum baiatul meu e maricel are 5 ani jumate si credeti-ma ca nu are nici o tragere de inima inspre ei..parca ii simte..nu de mult , acum cateva saptamani ne intreaba de ce bunicul si bunica nu-l iubesc? ..cum as putea eu sa-i raspund la intrebarea asta?...cum sa-i spun ca nu-l iubesc pt. ca e copilul MEU...n-am cum ....poate ca raceala asta dintre noi a adus si ceva plusuri..nu ne intalnim decat la ocazii si piticu nu petrece prea mult timp in preajma lor astfel incat sa-l influenteze in vre-un fel.....de lasat copilul la ei nici nu s-a pus problema vreodata, n-a stat cu ei singur nici macar o jumate de ora si nici nu o sa stea ..n-avem incredere in ea...nici ca om nici ca mama pt. ca de-a lungul anilor a facut multe, multe greseli..fata de mine hai sa zic ca inteleg ca doar ii sunt nora dar fata de sotul meu -copilul ei..vorbe grele ,urate,comportament mizerabil..astea sunt de neiertat..sunt mama la randul meu si-n veci vecilor n-as putea face/spune cum a facut eaELLEJ iti doresc sa fii tare si hotarata sa nu te lasi la voia intamplarii..ori tai raul de la radacina ori incerci imposibilul-s-o faci pe soacra sa -si schimbe atitudineaNIMENI NU MOARE VIRGIN...VIATA I-O TRAGE FIECARUIA CEL PUTIN O DATA
Mik spune:
Fetelor, solutii nu sunt 1000, ci doar 2 : diplomatie sau izolare. Si sa ramineti ferme pe pozitii.
Elle, sa te calmezi.
pitzinuca spune:
Ellej - si eu cred ca cel mai bine ar fi sa nu il mai lasati acolo. sau din ce in ce mai rar si mai putin. sotul s-a cam si obisnuit sa il lasati acolo si sa isi pastreze week-enduri libere, etc, stii la ce ma refer.
sunt de acord cu tine ca nu trebuie sa mai cedezi la intrebarea "sa il lasam la ai mei cateva zile" si sa incepi sa faci planuri de we pentru toti trei cu caterva zile inainte. daca sotul tau are alte planuri, du-te tu cu luca prin parc, la intalniri cu prieteni, plimbari aiurea, nu conteaza. obisnuieste-l pe luca cu tine, cu voi in we. profita de vara care vine si faceti activitati impreuna toti trei. stiu eu ca o sa il convingi pe sot. rezerva-ti un timp spune-i ca vrei sa vb cu el si vb despre asta, despre cum este indoctrinat luca cu fel si fel si nu e bine. iar lui luca sigur ii va placea mai mult cu mami si tati.
pup
eu , cu (DPN 20.08.2010), andi (24.06.2003) si tati
_
traduceri si asistenta
"Fericirea nu are valoare daca nu e impartasita."
martie spune:
Nu am reusit sa citesc toate postarile pentru ca mi-a crescut tensiunea peste limita maxim admisa... in orice caz, parerea mea e ca trebuie sa fii foarte ferma cu ea, dar foarte ferma, sa-i spui clar...dar nu numai tu..si sotul tau si maica-ta si cat mai multi posibil, mai femeie, uite ce e, inainte de toate pentru copil sunt parintii, mama si tata, sub nici o forma in lume nu vii tu si faci sedinte de spalarea creierului la copil.
Dar spus verde in fata. Si copilul o va vizita numai cu tine de fata. Cand incalca o regula impusa de tine (tu faci regulile) te ridici si pleci, pur si simplu. Fara explicatii ..ca oricum "stie ea mai bine", cum stie cat de tare iti bati tu copilul, inseamna ca va sti si de ce pleci.
Intelege bine, nu... la revedere, mai ia o pauza.
De schimbat nu se va schimba niciodata, dar macar o tii in niste limite de bun simt.
Mie mi se pare foarte grav si nociv ceea ce face socrosenia. Daca una il infunda cu bomboane sau eu mai stiu ce face e una, dar chestia asta cu spalarea de creier impotriva mamei e pe treapta cea mai de jos si nu trebuie tolerata.
Ea te simte slaba si sterge pe jos cu tine.