Soacra

Of, a reusit aseara sa ma umple de nervi. Ar fi o gramada de povestit despre dna poama acra, dar nu prea am timp si sincer cred ca mi se va sui iar sangele la cap. Am mai scris despre ea si o sa mai detaliez.

Problema in momentul de fata este ca deja copilul e marisor si individa ii otraveste mintea cu texte gen: "parintii te bat si te infometeaza", "bunicii ceilalti te bat si te infometeaza", "esti un biet copilas anemic si traumatizat" etc. I-am pus in vedere sotului ca nu am de gand sa accept la nesfarsit sa-l seteze impotriva noastra, sa faca ceva cu ma-sa. Sa ne toarne noua tot ce pofteste ca ii dam "ignore", dar sa nu mai indrazneasca sa-i spele creierul copilului. El intelege asta, desi nu-i convine, incearca sa rezoneze cu ea dar e imposibil! Eu cred ca e nevrotica (sau care naiba o fi afectiunea psihiatrica de care sufera).

Tinand cont de parcursul ei imi dau seama ca este de un egoism exacerbat si tot ce face are scopul de a atrage atentia asupra ei. Cum nu mai reuseste prin ea insasi si nici prin fiu-sau si-a gasit acum o alta "jucarie". Dar eu n-am de gand s-o las sa continue si sunt convinsa ca va fi din ce in ce mai rau. Pe de alta parte e bunica-sa, nu vreau nici sa-i interzic accesul la copil, nici sa-l montez impotriva ei, doar nu sunt ca ea.

Ceva totusi trebuie sa fac, pentru ca piticul simte ca ea e veriga slaba si profita din plin; cand e ea prin preajma devine imposibil de stapanit si chiar ii da apa la moara (gen "da, tocmai m-a batut bunicul" desi bunicul nici nu fusese acolo) pentru ca simte ca este in centrul atentiei.

Ieri i-am dat copilului de invatat 2 reguli: 1. nu minti niciodata 2. asculti in primul rand de mama si de tata (si implicit nu de soacra-mea cand e prin zona). Ce sa fac altceva? simt ca trebuie sa iau masuri dar nu stiu exact care.

ceela spune:

Ai batut vreodata copilul? Sau e doar imaginatia ei.

ellej spune:

Am intrebat-o "m-ati vazut batandu-l vreodata"? Raspuns "stiu eu mai bine".

Nu spun ca niciodata nu i-am dat o palma, as minti, ii mai dadeam peste mana uneori dar am realizat ca gresesc si de cand am inteles asta nu i-am mai dat peste mana. In nici un caz n-a fost batut cum povesteste ea.

In plus "infometat"! Asta pentru ca nu are voie ciocolata decat dupa masa, pe cand ea ii da oricand si oricat pe motiv ca "altii isi indoapa copii"!

ceela spune:

Nu mai lasi copilul cu bunica singuri, nesupravegheati. Nu poti lasa copilul cu cineva in care nu ai 100% incredere.

ellej spune:

In vacante il mai lasam cateva zile, e greu totusi sa-i spun sotului "ma-ta e nebuna si nu vreau sa ramana singura cu copilul", desi asta ar fi primul impuls, pentru ca ma pun in locul lui. Daca mama ar fi asa, eu ce as face?

In plus, in casa aia soacra-mea si maica-sa se gratuleaza cu "dragalasenii" gen cretino, tampito, analfabeto in prezenta lui - eu niciodata n-am indraznit sa-i zic asa mamei nici in gand! Apoi te miri ca si copilul o face pe soacra-mea tampita - pai asta aude el in casa aia!

Alte perle ale soacra-mii: cand m-a muscat un caine prima reactie a fost: bine ca pe m-a muscat pe mine si nu pe fiu-sau (sotul meu). Poate gandesti asta ca mama (desi mi se pare cam mult, dar sa zicem) insa s-o spui cu atata naturalete!

J G spune:

Ellej nu-ti zic cum sa faci tu insa iti povestesc de la mine:

Mama a vazut-o pe fiica-mea sub supervizare ca sa zic asa pentru perioade in care nu mi-a placut ce facea: ca ii dadea dulciuri si prostii de mancare sau pentru ca incerca sa-i indese in gura mancare desi eu i-am interzis; pana nu m-am convins ca a inteles ca nu e bine ce face n-a mai pupat singura cu copilul. Poate tie ti se pare foarte putin motiv insa eu am limita la rabdare si intelegere pana la Carla. Ar fi inadmisbil sa ii spuna ce spune soacra-ta. Eu nu pot sa am intelegere pentru asa ceva.

Soacra-mea n-o sa pupe copilul singura (cel putin atat timp cat e copil) in veacul vecilor, si cand am auzit un repros subtire de la fostul meu sot i-am adus argumente si de atunci n-am mai auzit asemenea cereri; motive:
- la botez, in drum spre restaurant cand Carla dormea ne-a sugerat sa o lasam sa doarma in masina in parcare!!! si noi sa mergem sa mancam;
- se lauda plina de mandrie cu agresivitatea cu care l-a crescut pe fiul ei, se lauda cum il lasa singur in casa urland ca sa munceasca in gradina si altfel e o fiinta obtuza, egoista care il chinuie si in ziua de azi.

Ce mi se pare mie evident in ce povesteti tu e ca fiul tau are de suferit cand i se spun asemenea lucruri despre printii lui, nu e bine, el trebuie sa aiba incredere in voi, e ceva fundamental pentru dezvoltarea lui. Eu as taia pisica in doua, cu riscul ca sotul sa se supere.

Iti doresc numai bine!

J si Carla (05.02.2006)
in the rear garden

kariguld spune:

ellej, o singura solutie este, solutie pe care eu as aplica-o fara sa stau pe ganduri. anume sa inceteze relatiile cu soacra. relatia copilului cu soacra. cati ani are copilul?
nici n-as sta la discutii cand e vb de copilul meu, caruia i se spun tot felul de ineptii. si sotului i-as explica calma, ca are o familie, nevasta si copil si trebuie sa inteleaga ca ei sunt prioritatea. ca binele copilului primeaza inaintea oricarei relatii de compromis cu bunicii.
sau, in cazul cel mia extrem, copilul sa vada bunica doar in prezenta ta. dar asta in extrem.

din pacate, stiu ca nimanui nu-i place sa auda, dar bunicii au o mentalitate sedimentata bine si nu se pot schimba. nu renunta la micile-marile lor rautati pentru a-ti face tie pe plac. pentruca nu mai au preocupari serioase si sunt probabil frustrati de esecurile proprii, aleg sa-si invenineze nepotii.

---

Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

ellej spune:

J, Kari, voi aveti dreptate dar am tot incercat sa nu creez si mai multe disensiuni decat sunt deja. Luca are 4,8 ani.

Cand nu aveam inca copil era ok; ea zicea ce voia, eu ignoram, toata lumea multumita. Dar acum e vorba despre ceva care il afecteaza pe copil.

Soacra-mea a pasat copilul (pe sotuul meu) maica-sii, care a fost incantata sa creasca baiatul pe care ea l-a pierdut.Iar soacra-mea a fost multumita ca a scapat ea de o grija. In poveste mai apare si sora soacra-mii, niciodata maritata - deci 3 femei singure care au gravitat in jurul sotului si care acum s-au napustit toate pe cel mic, ca sa-si rezolve frustrarile: soacra-mea ca nu prea stie mare lucru din vreme cand fiu-sau era copil, sora-sa ca n-a avut copii niciodata, bunica-sa din obisnuinta probabil.
Apropo de asta, bunica sotului sustine sus si tare ca "ea a crescut 3 generatii, deci s-o ascult" - 2 generatii de acord, dar traieste cu impresia ca daca fiu-meu mai sta la ele 4-5 zile cand si cand il creste ea?!? probabil ca da.

Ar fi multe de spus despre relatiile dintre ele (nu se suporta nici macar ele una pe alta); dar nu asta conteaza. Eu pot intelege mecanismele gandirii lor si frustrarile personale, dar nu pot accepta sa-mi invenineze copilul.

N-am avut pana acum curajul sa pun piciorul in prag - poate nu-l am inca nici in clipa de fata. Stiu insa sigur ca trebuie sa fac ceva. Cel mai simplu ar fi sa mearga la ele doar in prezenta noastra si voi incerca sa nu mai cedez la intrebarea "il lasam cateva zile la ai mei"?

Kya spune:

Sanziana are 2 ani, si de cate ori o vede soacra-mea simte nevoia sa-i spuna: "ce rea e mama ta...! ia uite ce mama rea ai..."

Deci sunt si eu in aceeasi situatie ca tine Ellej Si are doar 2 ani, ma intreb in ce directie se va dezvolta

Iasmin08 spune:

Hehe Kya, stai sa vezi cand vine copilu si zice ''mami, da' ce mamica rea ai avut'' sa vezi cum e. Sau cand iti compara propria mama cu tine si zice ca bunica'i rea.... Cred ca dupa o varsta o parte din noi ne tzacanim, ce sa mai zic. La cate povesti cu soacre tzacanite sunt, numai explicatia asta e. Io deja intrec pe cele de varsta mea in asta, ma intreb ce voi face ca soacra...

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

IonescuOana spune:

Ellej, tu sigur vei intelege logo-ul de la nickul meu pe care niciodata n-am stat sa-l explic din cauza reactiilor de gen "soacra mea e super de treaba, e mai buna decat mama" sau "inca nu ti-ai rezolvat problema cu soacra " etc. si trebuie sa-ti spun ca nu esti singura, parca am fi surori: soacra mea are o sora nemaritata care impreuna cu mama lor comuna l-au cocolosit pe sot, il invenineaza periodic si incearca sa spele creierul copiilor. Problema e ca oricine ar putea gresi o data sau de doua ori, dar pentru ea asta este modul de viata, se hraneste cu rau, ii face placere cand face rau, se simte victorioasa cand o face. Se bucura cand ii ajunge la urechi vestea ca a deranjat sau a provocat discutii, nu tine cont de persoanele din jur. Din pacate socrul este un om slab si o aproba in tot si toate. Ideea e ca eu nu am cum sa "rezolv" problema cu soacra pentru ca soacra nu e problema mea, este o problema in sine, a ei sau a sotului ei. E adevarat ca-mi mai zgandare nervii din cand in cand, dar ca atare am redus la minim posibil ( de doua trei ori pe an) contactele personale cu ea si sora+mama, sotul le vorbeste doar daca e ceva strict necesar( e satul si el de barfe si discutii inutile), copiilor nu le place de ea. Ca amintiri, o sa tin minte forever cum se baga in vorba si arunca venin la botezul copiilor, la orice aniversare la care era invitata numai ca sa se umfle ea in pene ca uite ce a zis. Nu va mai fi invitata de acum incolo . Va plati fericirea de a face rau acum prin singuratate in anii ce vor urma.