Gradinita cu program prelungit nr. 9 Campina!
Raspunsuri - Pagina 2
Alizee spune:
Oh, imi pare rau ca micutului nu ii mai place la gradinita si plange de suparare. ![]()
L-ai intrebat ce s-a intamplat de nu mai vrea acolo ?
Vorbeste cu educatoarea despre faptul ca lui nu ii mai place si roag-o sa iti ajute baietelul sa se acomodeze mai usor.
Poti discuta si cu ingrijitoarele.
allinta
A fi fericit nu inseamna ca totul este perfect.
Inseamna ca te-ai hotarat sa privesti dincolo de imperfectiuni.
andruskandu spune:
Salut!
Si multumesc de suport moral, ca tare mult mai am nevoie... mey, io daca ma duc sa-l iau mai tarzior asa, adica nu imediat ce s-au sculat, il gasesc vesel si cooperant. Si nu trage sa iasa imediat de-acolo, adica "gata! ai venit, hai sa mergem!"... se mai joaca, vorbeste cu doamnele, apoi trecem la schimbat.
Partea proasta e ca-mi tot aminteste acasa, sa nu-l duc la gradi, si cand ii zic ca trebuie, incepe sa se miorlaie ca el vrea acasa. Cred ca de zece ori imi zice asa. Si seara, inainte de a adormi tot asta-mi zice. Iar dimineata, cand intelege ca n-are cale de-ntors incepe de-a bine-lea sa planga, desi sta la imbracat, se incalta si iesim pe usa.
Il intreb de ce nu vrea acolo, ce nu-i place si-mi zice "nimica nu-mi place, doar vreau acasa cu tine". O sa incerc sa mai am niste discutii cu el, dar nu cred sa-l supere cineva acolo sau ceva, doar ca nu mai are libertatea de la cresa, unde doar se jucau, mancau si dormeau. Aici cred ca-i tine atenti mai mult, la masute... cine stie??
monicabo spune:
Buna!
In prima saptamana, dupa prima zi si Andreea a fost asa, adica de dupamiaza cand isi aducea aminte, inepea saplanga si sa zica ca nu mai vrea la gradinita, plangea de numa... seara la fel, daca isi mai aucea aminte, dimineata sigur, ca era pusa in fata faptului implinit...
Cand se intampla dupamasa/seara, ii ziceam ca trebuie sa mearga, dar ca vorbim maine despre asta, acum sa ne bucuram de timpul petrecut impreuna... Vad ca incet incet a mai uitat sa planga si seara...
A doua saptamana a fost mai ok, cu plansul doar dimineata, uneori chiar doar marait, deci nu plans tare...
Altminteri ii place acolo, doamnele mi-au zis ca s-a acomodat f bine, ca interactioneaza f bine, se descurca cu mancarea, ca mananca, doarme, mai plange uneori (nu in fiecare zi, s-a mai intamplat, mi-au zis inaintea mesei o data, alta data dupa ce s-a sculat, si in rest cam deloc), cand o iau, e vioaie, vesela...
Pe de alta parte imi povesteste mult despre copii, doamne, jocuri/jucarii...
Oricum dimineata acum se linisteste f repede, imediat cum o ia educatoarea in primire si ii "da de lucru" la masuta...
Deci nu cred sa o supere ceva acolo ci doar separarea de mine, de noi. De fapt, mi-a si spus motivul pt care plange, ca ii e frica ca nu mai vin sa o iau... Normal ca i-am demonstrat acest lucru luand-o dupa somn...in fiecare zi are dovada asta
ca nu ramane acolo...
Totul e sa capate incredere, sa-si mai faca prieteni prin tre copii, sa aibe si un motiv mai puternic care sa o "traga" dimineata inspre gradinita, si sa mai uite de alte cele...
Nu stiu, am scris mult, ti-am povestit cum e pe la noi, ca pare aproximativ acelasi tipar.
Vad ca baietelul tau e mai mare cu 1 an decat Andreea, anul trecut a fost la gradinita? CUm a fost?
Monica cu
Andreea Ioana - 11 iulie 2007
Povestea sarcinii si a nasterii
si
Ana Maria - 13 noiembrie 2008
Povestea nasterii super rapide a Anei Maria
andruskandu spune:
El a fost timp de doi ani la cresa. Unde nu am avut probleme. Hai, in primul an a plans la inceput, dar doar 5 minute, apoi cand isi aducea aminte. Dupa maxim o luna nu mai aveam probleme cu el.
Dar era mic, avea 2 ani si cateva luni.
Si a fost cooperant. Ei ii spuneam ca merge acolo sa se joace cu copiii, ca mananca, doarme, se mai joaca putin, apoi vin sa-l iau.
Daca-l auzeai in carut, cu voce pitigaiata, plangacioasa, cum isi facea curaj....: "mananc, dorm, fac nani... dup-aia vine mami si ma ia!"
Dup-aia, in anul urmator, de-abia astepta s-ajunga la cresa, cum il schimbam de hainute o zbughea la copii.
De-aia ma intriga comportamentul lui...
