Cum sa ma descurc cu asa ceva?
Fetelor, ajutati-ma, va rog, sa inteleg niste lucruri legate de comportamentul copiilor la 1 an si 4 luni, ca simt ca ma cuprinde disperarea, doar ce am tras un plans zdravan, ca nu stiu cum sa abordez problema, problemele, mai bine spus...
1. Problema cea mai recenta: treaba mica peste tot. Nu inteleg de ce face Daria chestia asta. O dezbrac pentru a o schimba, o iau, o spal la fundulet cu apa calda, eventual sapun / gel pentru bebelusi - ea este sensibila si se irita foarte repede, dupa care o invelesc in prosop, o tamponez ca sa o sterg si ii pun scutecelul. Nu o data, s-a dat jos din pat, i-am spus "stai cu mami, sa punem scutecelul" - stie ce e scutecelul, ca sunt dati cand mi-l aduce ea - dar, la rugamintea "stai", fuge in cealalta camera si tranteste cate o balta de pishu unde apuca, in fata dulapului, in fata usii de la balcon, pe gresia din fata baii... Acum, de exemplu, are deja doua balti la activ, una in camera ei, langa pat - ma dusesem dupa crema, si una in fata balconului, in sufragerie, pana am sters eu balta din camera... Nu stiu cum sa abordez problema, ma tem ca o sa ma ia o stare de nervi, de-o s-o pocnesc de sa nu se vada... Isi baga si manutele in balta, o intinde, si pe mine ma ia disperarea... I-am spus ca nu e frumos ce face, ca nu e voie, ca se supara mami, ca ne cearta tati, nimic...
2. Problema mancarii si a mizeriei. Exista dati cand, atunci cand o asez la masa si incepem sa mancam, se stramba, se foieste, imi impinge mana, lingurita, isi intoarce capul, si la final maraie. Sau isi baga mainile in vas, scoate mancarea, o face zob intre degetele, dupa care o intinde pe ea, pe masuta, pe jos... Gresia mea din bucatarie nu rezista curata mai mult de o zi... Este normal sa faca asa ceva? Vi se intampla si voua? Alaltaieri mi-a aruncat pe jos, in bucatarie, bucatele de ou, miez de paine... Ia felia de paine, musca o data, de doua ori, o rupe in bucati si o arunca pe jos... Ia mancarea in mana, se uita la mine, eu ii spun ferm "nu", ea da drumul la mancare pe jos... Ce sa inteleg din asta? Nu reusesc sa tin pasul cu ea, in ritmul asta, si e o frustrare si o disperare eterna sa vad ca nu tine curatenia nici macar doua zile, ca mereu am nu stiu cate de spalat, de sters...
Of, mor, tocmai a mancat perete...
3. Problema iesitului la plimbare. Asta este prezenta de cand avea vreo 3 luni. Nu ii place sa se imbrace, nu are rabdare sa se imbrace cel de langa ea. Sta cuminte pana luam pantalonasii si body-ul/bluzita de dedesubt, pe urma o tine numai intr-o maraiala si-o urlatura, pana iesim afara. Cand era mica - pe la 3 luni, asa, urla in carucior de se uita lumea la noi pe strada, nu-i placeau hainele, nu-i placea caruciorul... Vara ce e mai OK, ca nu ne trebuie asa multe haine... Dar deja mi se incretesc creierii cand o aud ca incepe cu maraiala si urlatul... Maraie si cand nu ii dai ce vrea ea, fix in momentul ala, cand nu faci cum vrea ea, fix in momentul ala... Am ridicat de mai multe ori tonul la ea - deja nu mai puteam, i-am spus ca e urat ca maraie asa, am marait si eu, sperand ca o va deranja sunetul, daca il aude facut de altcineva, nimic nu functioneaza...
Si simt ca nu mai pot, o iau prin porumbi...
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
Raspunsuri
trischa spune:
Doar la faza cu peretele iti raspund,la restul eu sunt neamul lui ,,lasä,, si asta am facut si fac de multe ori..las copilul sa experimenteze.
Cu peretele am patit-o si noi,a avut copila o perioada cand mänca tencuiala intr-o veselie.Si cum facea cate o gaura de 1 cm nici nu pot sa-mi explic.Pe casa scarii chiar langa usa noastra e o gaura chiar mai mare,acolo, de cate ori veneam acasa pana scoteam eu cheile sa descui dadea cu degetelul,baga in gura si tot asa de a ajuns la zidarie.
Partea buna e ca trece candva si nu e nimic rau.
Rabdare multa si nu o lua in tragic..e chiar haios.
edit ca mi-am amintit ceva,cand facea pipi pe jos eu ii dadeam servetele si o rugam sa stearga...si stergea.
Bee spune:
Selene.
0. Rabdare muuulta, vor trece toate, poate pe la 3 ani! La 2 ani e chiar mai rau!
1. Ignora. Ea se joaca cu tine! Vrea atentie, vrea sa fugi dupa ea, i se pare interesant cand stergi pe jos. Nu stie ca te supara. Daca ignnori, o sa se plictiseasca.
2. Mai totifac asta. Nu o brusca, nu-i interzice foarte brutal. Orice NU al tau e o provocare pentru ea. Si problema interdictiei si al refuzului ei de a face ca tine, se amplifica in jur de 2 ani.
3. Asa sunt unii copii, o sa treaca, nu trebie sa te enervezi tu. Vine vara, mai putina maraiala. Daca-i place afara spune-i sa nu mai planga daca vrea in parc. In timp va intelege.
Inca odata rabdare. Mai toti sunt asa.
sdcristian spune:
1. inca nu stie sa isi controleze emisiile, poate de la aerul rece ii vine sa faca si ... face. apoi normal ca se joaca - la toti le place sa se joace cu apa. c de multe ori varsa apa pe masa ca sa se joace cu ea
2 e normaaaaal, cat se poate de normal. vrea sa simta mancarea in mana, invata texturi, diferente, atingerea e foarte importanta. dar inca nu are controlul gesturilor si atunci arunca sau sfarma sau storceste. plus ca aruncand invata gravitatia . ia un sac mare de tot, sau un cearceaf, pune-l sub scaunul ei, la final doar strangi cearceaful si gata. c daca imi da peste lingurita inseamna ca vrea sa faca el, atunci i-o dau lui in mana si eu il ghidez sa ia mancare din bol si si-o duce singur in gura. daca e graba, ii dau una lui si cu alta ii dau eu.
3. prima data te imbraci tu si pregatesti toate. abia la final fata. poate merge sa gandesti inainte si daca peste o ora iesiti ii dai acuma pantalonii, apoi peste 15 minute o bluza....
nu reactioneaza la nu... incearca limitele, sa vada ce nu e chiar nu. cu cat spui mai mult nu cu atat mai putin va reactiona la el. pastreaza-l pentru lucruri importante, gen jucat la prize, daca il folosesti des nu mai are nici o valoare.
si muuuulta rabdare
geniest spune:
Rabdare muuuuulta de tot si toleranta !!! Totul la extrem...
Asa a fost si baietelul meu si, nu vreau sa te sperii, dar asa e si acum, la peste 6 ani...
Iii place sa te provoace, sa te tina in priza, sa reactionezi.
Pana la urma o sa gasesti niste butoane pe care sa apesi cand te supara insa, deocamdata, e prea mica....
Si ce e de asemenea important: coerenta de opinii intre tine si ceilalti membri din familie. Daca simte ca nu sunteti de acord in ce o priveste isi va amplifica manifestarile...
sdcristian spune:
data trecuta ti-am zis de un sac cu 3 gauri sa nu-si murdareasca hainele... o babetica mai asa
Selene_Bunny spune:
Incerc sa am rabdare... Incerc...
cristi, mi-ai mai zis tu de cearsaf si asa...
Cu imbracatul, am incercat sa ma imbrac eu prima, dar, pana o imbrac pe ea, eu sunt leoarca de transpiratie (na, am si 80 de kg), si e asa nasol sa iesi afara cu senzatia ca... se lipesc hainele de tine si... puti...
geniest, sunt avertizati asupra concordantei de opinii...
Particip la bazaruri - periodic produse noi, nu uitati sa verificati!
Bazar general - fiecare implicare conteaza!
www.desprecopii.com/cover/albumphoto/folderview.asp?bid=&folder=Selene_Bunnx" target="_blank">Daria pe coperta!
ralu_t spune:
pai cred ca cel mai mult te-ar ajuta sa schimbi tu optica. cred ca ai asteptari prea mari de la ea, te-ai astepta sa se comporte ca un adult, sau macar ca un copil mare care intelege ce stres e sa faci curatenie, sau macar sa stie sa nu faca mizerie.
trebuie sa accepti ca ea la varsta asta nu stie nimic din toate astea, e varsta experimentelor si cele mai interesante pentru ei sunt tocmai acele gesturi pe care le fac la care mami sau tati reactioneaza, pozitiv sau negativ, nu e foarte important, important e ca ea stie ca vei reactiona si asteapta cu nerabdare lucrul asta. e un fel de provocare pe care ti-o adreseaza, nu una agresiva, ci pur si simplu, acum invata, si doar asa invata.
ca sa-ti faci viata mai usoara, nu mai pune la suflet mizeria din casa,va fi asa inca multa vreme cred. nici la noi nu tine curatenia decat in timpul somnului (copilului) drept pt care nici nu ma mai spetesc pentru ca e munca de sisif. fac atat cat sa fie igienic, nu smotruiesc de fiecare data, sterg cu servetele umede de bucatarie unde cade mancarea, unde pune mana murdara pe perete, etc.
am sa-ti raspund tot pe puncte:
1. nu desfaci scutecul pana nu ai la indemana tot ce-ti trebuie: scutec, crema, servetele, si atunci cand incepi sa o dezbraci nu mai ai drumuri suplimentare de facut. nu e rea intentie din partea ei, pur si simplu la varsta asta e greu sa se concentreze la ceva mai mult de cateva momente, si uita imediat rugamintea ta de a sta cuminte intr-un loc.
2. la masa, ca sa nu devina un sters, ci o placere, pe fata imbrac-o cu un sortulet-exista unele la ikea care se pun si peste manute, si pe tot pieptul, sa se poata mozoli in voie, si eventual sub scaunul de masa pune un plastic. fata ta tre sa se bucure de textura mancarii-de aceea baga manutele, atinge, zdrobeste, arunca, plus ca obtine si un fel de satiisfactie din reactiile tale de exasperare. nu mai arata nimic, limiteaza-te la a strange, doar dupa ce terminati, pana atunci tragi aer in piept si las-o sa se desfasoare.cu cat vei reactiona mai intens, cu atat toate aceste comportamente vor fi incurajate.. copilul meu se murdareste si in par, si pe fata, masa e un dezastru...nici nu-mi pun problema sa tin pasul cu stransul pana nu terminam, moment in care pe el in bag in chiuveta dupa care il duc la jucarii iar eu in 10 min strang dezastrul din urma
3. problema hainutelor o au toti copiii, sau marea majoritate. nu le place sa fie prea gros imbracati pt ca li se limiteaza posibilitatile de miscare, nu inteleg ca e frig si d-aia ii imbraca mami, etc. cu blandete, gasiti o formula care sa mearga. eu luni de zile aveam un cantecel atunci cand era bebe care era singurul in stare sa-l calmeze cat sa-l imbrac. atfel urla cat il tineau plamanii. iar anul asta, in jur de 18 luni, de cele mai multe ori ieseam din casa fara geaca, indiferent cat era gerul si nu reuseam s-o pun pe el decat in fata blocului cand dadea de frig. deci...creativitate, tre sa te cobori tu la mintea ei, sa fii inventiva si sa incerci sa vezi exact asa cum vede si ea, decat sa ai asteptari nerealiste sa vada ea lucrurile ca tine.
iar asta cu maraitul la ea...iarasi intareste un comportament pe care nu-l doresti ea intelegand ca daca mami maraie si ea, atunci e ok ca maraie.
sincer, cred asa cum am spus si la inceput ca e problema de optica. incearca sa iei o pauza, sa o lasi o dupa amiaza cu altcineva, sa te relaxezi si sa-ti amintesti ca ai de a face cu un pui de om total neexeprimentat, care acum le invata pe toate, si tu esti modelul. nervii si frustrarea ta devin nervii si frustrarea ei. nu e simplu, dar alta cale in afara de dresaj( amenintari, bataie) care din punctul meu de vedere e in afara discutiei, nu exista ca sa cresti un copil vesel si echilibrat.
altfel, din tot ce povestesti, mie personal nimic nu mi se pare anormal, din contra. si vor veni vremuri si mai grele cand spre 2 ani incepe sa aiba mai multa personalitate, sa nu mai vrea sa se imbrace cu nimic din ce-i propui, sa vrea sa iasa in sandale in toiul iernii si cu sania vara, etc. va incepe varsta lui nu, perfect normala si sanatoasa, atunci cand se formeaza eul copilului diferit de al mamei, in care va spune nu (mai ales mamei) chiar si lucrurilor pe care si le doreste, doar ca sa fie in opozitie cu tine. si sa vezi atunci de cat calm e nevoie, creativitate, sa faca asa cum vrei tu dar sa para ca a fost ideea ei...capul sus. te poti distra temeinic pe seama nazbatiilor celor mici, nu mereu, e drept, pt ca mai avem si noi probleme, stresuri , lipse de chef..insa tu alegi cum privesti lucrurile, dramatic sau in joaca
ralu- de bebe albastru
i believe in miracles...povestea noastra
lulu77 spune:
Hop si eu ,cu aceeasi zicala ..RABDARE,toti fac.
Luca are 2 ani si aproape 8luni si tot mai comenteaza cand trebuie sa ne imbracam sa plekam afara, exact atunci il apuca jucatul cu nu stiu ce jucarie .
La faza cu mancatul, nu mai arunca acum nimik pe jos, dar la fel facea, si din ce spuneam sa nu faca mai rau facea, asa ca nu a mai fost interesant cand s-au terminat interdiciitile din partea mea.Acum, in schimb , arunca prospul sau fata d emasa, daca nu ii plac ,uneori mai arunca si o furculita ,lingura ,etc .
Si el, abia ridicat de pe olita, facea pisu pe unde ii venea, anul trecut, si se distra la maxim, radea si ne chema si ne arata.NU MAI FACE, deci a trecut.
Acum ,la noi este alta "problema", de la o vreme, plesneste, in spcial pe mine(daca stau sa ma gandesc mai bine ,cred ca numai pe mine ) de cate ori il iau in brate in timpul unei "crize" de personalitate( cand tipa/plange ca vrea ceva ,gen camera filmat, foarfeca, cutite, etc) si cand nu ii permit, incepe sa se tranteasca pe jos, se forteaza sa planga si daca ma duc sa il ridic incepe sa ma plesneasca.
Nu a vazut asa ceva in casa, mereu i s-a explicat ca nu e frumos ,nu e voie...dar degeaba.
Ma gendesc ca o sa treaca ,ca doar nu o s-o tin intr-o pocneala vesnica de la copil, nu?
Alina ,mamica lui LUCA GABRIEL (20.08.2007)
www.picasaweb.google.com/comenzi.hainutze/
"Nu exista funie sau lant care sa lege mai strans si mai iute decat itele dragostei!"
mcoca spune:
1. Sunt de parere ca ar trebui sa incerci ce au spus fetele : s ai totul la indemana cand o schimbi si tzac pac, gata. Eu am saltelutza de infasat pusa pe blatul de la baie, de langa chiuveta. Cum e destul de sus nu se apuca sa faca nu stiu ce. Daca o schimb in patul nostru de ex, e alta poveste :). Si la a mea ii place sa zburde in pielea goala. A mai tras si cate un pipi, si deci iti intzeleg disperarea :).
2. Eu am instaurat de cand era mica de tot (acum are 21 de luni :)) niste reguli mici : nu ne jucam cu mancarea, nu are voie sa umble in anumite locuri. Eu nu am blocat nici un sertar, nici un dulap, nimic. La ea in camera poate sa caute peste tot, mai are un sertar in salon care e al ei, in rest ne-am uitat, a vazut ce e si gata. Dupa o vizita la bunici asta vara (unde facea ca porcu cand manca) a trebuit sa recadram : nu ne jucam cu mancarea. Daca vedeam ca are pofta de aruncat, mozolit ii luam farfuria pentru 2 minute, ii explicam, apoi i-o redadeam. In cateva zile am reintrat in normal.
Tu ii dai sa manance sau mananca singura? Daca ii dai tu, e simplu, nu o lasi sa bage mana. Daca mananca ea, vezi cand incepe sa arunce pe jos : poate nu ii e foame, poate s-a plictisit.
3. Cu urlatul sunt faze. Ea poate incearca sa-ti "spuna" ceva. Rabdare, fermitate si trece.
Un copil fericit este un copil care are limite. Limitele il asigura pe el ca totul e ok. Ca mama si tata sunt langa el, si ca nimic nu i se poate intampla.
Vicky si Printzesone
sdcristian spune:
si e important sa te convingi tu pe tine ca ea nu face lucrurile astea din rautate, ca sa iti faca tie viata grea
le face ca sa invete, e mica si nu stie, asa ca testeaza