LMA - Albinute & bondari de mar-apr '07 (139)

ioanaradu spune:

La multi ani TEO!!!

andra

kitty nu te pot ajuta ... chiar dc as fi vrut.

eu azi sunt consemnata la pat ... si maine ... si ... fara numar. ieri am lesinat la serviciu. cauze: stres, oboseala, nervi si ... pauza. s-a stins lumina. m-am speriat putin, apoi mi-am revenit si mi-am rearanjat prioritatile. e primul weekend in care nu stau cu laptopul in brate ca sa trimit mailuri si rapoarte la furnizori. mi-am propus sa lucrez doar de luni pana vineri de la 8.30 la 17. sper sa reusesc.

sa aveti o zi buna!

ralualexandrei spune:

Si zi asa Ioano ai descoperit ca nu esti Iron man,bineinteles ca nu esti niciuna nu suntem cu toate astea nu stim cand sa ne oprim sau s-o lasam mai moale.
Ce ne povestesti tu e un fel de aviz amatoarelor.
si insanatosire grabnica.

La multi ani cu sanatate Teo puiut de Gaia!!!!!

Andra ,mamica lui Robert , a Mariei si a lui Eduard Ionutz album no1 albumul no2

Vreau sa nu mai fiu diferit!!!!

menuet spune:

Ioana iti intorc toata sustinerea pe care tu mi-ai oferit-o!Senzatiile de mai sus le experimentez si eu aproape zilnic.mai putin lesinul.Te pupic si iti doresc insanatosire grabnica

menuet spune:

Teo La multi aniGaia sa va traiasca Bebedoiu
ddana- ralualexandra foarte bine a expus problema ca de nu ii lipseste experienta si o apreciez pentru asta.Incet incet o sa intre lucrurile la normal.Te pupic

Va pupic pe toate si va urez in vikend minunat!

diana_jors spune:

Neatza,
Teo

ddana, si Alex ma vede suparata si nervoasa, dar asta nu inseamna ca rasfrang asta asupra lui. Daca face ceva care ma enerveaza foarte tare (nu stiu cat v-ati dat seama, eu sunt colerica de fapt...) dispar repede in alta camera si il las pe tati sa ii dea explicatiile de rigoare. Alex e o fire foarte timida, si daca ridic tonul la el l-am pierdut, incepe sa planga si se pierde toata lectia, plus ca se retrage intr-o carapace a lui, situatie cu care sunt foarte familiara si incerc sa nu il pun in situatia asta.

Inca ceva - zicea tzuna de situatii extreme - cam care ar fi astea? Cu Alex n-am ajuns niciodata intr-o situatie pe care sa o consider extrema, si cred ca atata timp cat ma manifesc cu calm pe langa el nici nu ma va pune intr-o astfel de situatie.

Sunt foarte de acord cu Andra ca ne preiau starea, si ii apuca toate nebuniile tocmai cand nu ne simtim in stare sa le facem fata. Alex vrea in brate tocmai cand am mainile ocupate sau am tocuri sau ii trebuie pisu tocmai cand ne grabim sa iesim din casa sau vrea sa se joace in parc tocmai cand trebuie sa ajung eu pana la ora X sa platesc intretinerea, sau vrea sa studieze vitrina magazinului de langa statie tocmai cand apare autobuzul etc. Asa, si? Eu am ajuns la concluzia ca decat sa il iau pe sus si sa il bag cu forta in autobuz pentru ca ma grabesc eu, mai bine asteptam alt autobuz. Ma grabesc unde? nu cred ca e mai important daca mancam cu 5 minute mai devreme sau mai tarziu decat sa fie copilul impacat. Asa ca in opinia mea pot sa platesc intretinerea si in alta zi, pot sa astept si alt autobuz (de multe ori coboram aiurea si mergem cate o statie pe jos ) etc.

In situatii de acest gen nu vad de ce as pune dorinta mea inaintea dorintei lui. Intre: eu vreau sa ajung repede acasa, el vrea sa se joace in parc; care din ele e mai importanta? ce rezolv ca ajung cu 5 minute mai devreme sau mai tarziu acasa? dar el cu ce se alege din faptul ca isi satisface nevoia de joaca? Ah, cand spun 5 minute, atat inseamna. Daca ne oprim, ii spun de la inceput cat stam - 5 minute, 10 minute, cat vrea el, 1 minut etc, si il avertizez pe masura ce trece timpul - mai avem 5 minute, mai avem 3 minute, mai avem 1 minut, o jumatate de minut... apoi cand am spus - gata, timpul a trecut, plecam, spune "da", si vine fara sa carteasca.
Mai are bineinteles si faze de genul - mergem in parc, eu opresc intr-un parc si el vrea in altul - ii explic de ce nu mergem acolo, si apoi il intreb daca vrea sa se joace in parcul in care suntem. Daca insista ca vrea in alt parc, ii spun ca din asta inteleg ca nu vrea in acel parc, si cum in celalalt nu putem merge din motivele explicate mai sus, mergem acasa. Si asta facem. Vine fara sa se impotriveasca fizic, desi uneori se mai matzaie. Ah, nu ma stresez de matzaiala lui in public, chiar daca se uita lumea dupa noi ca la urs - e exclusiv problema mea cum imi educ copilul.

Paranteza: nu ma refer la situatii periculoase, dar nici in astfel de situatii nu m-a pus; i-am aratat cum m-am taiat cu cutitul si a inteles de ce nu are voie cu el; i-am explicat ca unele medicamente fac rau, nu se atinge nici macar de ale lui fara sa intrebe; i-am explicat ca lucrurile nu se baga in gura, nici nu a mai bagat nimic din gura de pe la 2 ani; s-a atins odata de o tigaie incinsa, a inteles ce inseamna fierbinte si de ce nu ne apropiem de aragaz - ma cearta si pe mine cand ma vede ca intind mana spre ceva fierbinte; are detergentul lui ecologic cu care spala frigiderul sau masina de spalat, nu se atinge de ceilalti periculosi; i-am explicat ca de la priza se poate arde, nu se atinge de ele, ne cheama pe noi de cate ori gaseste vreun stecher; etc.

Ah, si legat de reactia cand gresesc ceva - prefer sa nu il cert, sa iau situatia asa cum e - oricum, un fapt consumat asa ramane -, si sa il explic ce a gresit. Cred ca facand asa nu ma va minti si nu imi va ascunde... ah, in ultima vreme cand greseste ceva vine si imi spune - "am gresit, am facut asta"... sunt mandra de el .

Alex a mai varsat o data aseara (vina mea, i-am dat niste suc de mere, am crezut ca daca e facut in casa nu ii face rau, dar m-am inselat) si a ajuns la faza cu scaune ceva mai dese si moi. Febra n-a mai facut. Mai sta la regim peste week-end si cred ca pana luni va fi refacut complet. Chiar si aici, daca i-am spus ca azi si maine nu are voie Milch Schnitte si Actimel pana isi revine burtica lui, le-a dus inapoi in frigider fara sa carteasca, si a spus ca o sa le manance dupa ce ii trece burtica...

Diana de Alex (23 aprilie 2007)
"If you want to win something, run 100 meters. If you want to experience something, run a marathon." (Emil Zatopek)
When you cross that finish line - no matter how slow, no matter how fast - it will change your life forever. (Dick Beardsley)

diana_jors spune:

Ioana,
Fetelor, nu lasati stresul sa va acapareze (eu tocmai de asta m-am apucat de alergat, si de atunci iau lucrurile mult mai usor). Aveti grija de voi, terminati munca in momentul in care ati iesit pe usa. Incercati ceva relaxant macar o jumatate de ora la 2-3 zile, chiar si seara dupa ce adoarm copiii, sau dimineata inainte sa se trezeasca, nu e imposibil. Orice va relaxeza...

Diana de Alex (23 aprilie 2007)
"If you want to win something, run 100 meters. If you want to experience something, run a marathon." (Emil Zatopek)
When you cross that finish line - no matter how slow, no matter how fast - it will change your life forever. (Dick Beardsley)

absoluta spune:

Cu riscul de a ma exclude din nou din grup nu ma pot abtine sa nu intervin.

Am citit cu atentie tot ce ati scris referitor la crize. Unele ati fost sincere si ati relatat adevarul , altele ati incercat sa faceti pe mamele etalon si supermame.
Lasati-ma domne cu din astea, ca si eu stiu sa o iau si ca supermama pe Timeea cu uite linisteste-te ca sa intelegi ce iti spun, uite stam cat vrei tu chiar daca eu trebuie sa fiu la o ora fixa, si muuuuuuuuuuuuuuulte alteleeeeeeeee, am incercat si sa o las 2, 3 minute sa nu o bag in seama cand o apuca, asa ca va spun ca am incercat toate metodele si de supermama si de mama din aia care ati venit voi sa o corectati cand femeia a cerut pareri.
Timeea mea e si ca copilul Dianei jors, e si ca Edi lui Andra, e uneori ca si Maria Tzunei, ca si copilul Ddanei, e un copil de 3 ani!!! Vreti exemple va dau de care vreti voi , de toate tipurile . Am aplicat toate metodele posibile si imposibile si uneori dau roade uneori nimiiiiiiiic!
Nu va mai supraapreciati in "ëducarea" copilului. Nu tine in totalitate de metodele folosite. Am vazut copii care stau nemiscati minute in sir, am vazut copii frustrati, speriati de privirea parintelui, am vazut diferite genuri de copii.... deci gena isi spune cuvantul, nu metodele....
Punct

Kitty spune:

Ioana ai grija de tine!

Situatii critice?
Ex:
Raul are nevoie de ajutor la lectii, sunt numai cu ei amandoi, ea e in crize, se incapataneaza sa vrea ceva ce nu se poate - sa scrie cu stiloul lui frate-su, degeaba ii ofer orice altceva.. urlete..

Sau..sunt intr-o goana nebuna intre servici, dus Raul la inot, baschet...orice, fugit la bunica, si ea NU VREA....nu vrea sa se imbrace, nu vrea sa se incalte (sau sa se lase incaltata) urla zbiara.

Sau...il zgarie pe Raul pana ii da sangele. O rog sa isi ceara scuze, ii explic ca il doare...nuuuu...O pedepsesc cu izolare, sa stea in camera ei, nuuuu..de zeci de ori iese si o duc inapoi, inchid usa si o tin, se isterizeaza si plange pana aproape vomita, deschid usa....se pune Capca in usa sa nu poata iesi...pe sub el scoate piciorusul SA NE ARATE CA ATINGE MOCHETA DIN HOL (adica tot iese cumva din camera ei).

Banuiesc ca gresesc mult. Cand era Raul mic, fiind f cumintel, credeam ca cei care au copii "crizati" gresesc ei.
Educatoarea cea mai veche de la cresa, care spunea ca acolo o sa fie cuminte ca NU ARE CU CINE SA FACA FIGURI, mi-a spus de curand "cu Giulia nu se poate numai cu frumosul, daca incerci sa ii impui ceva nu ajungi nicaieri" si ca ea face legea intre copii din grupa.

Nu stiu cum a ajuns aici. Banuiesc ca din pricina inconsecventei noastre si a vietii prea agitate pe care o ducem. Oricum, vinovata ma simt, dar nu sunt in stare sa fiu altfel decat perioade f scurte de timp.

Kitty spune:

Absoluta, am scris deodata de aceea revin.

Nu cred ca Ddana s-a simtit atacata si cred ca Diana intradevar are extrem de multa rabdare, mai multa decat as putea avea eu vreodata si asta cred ca are rezultate.
Am dat doar doua exemple, dar cred ca intelegeti ce vreau sa spun, nu cred ca e o discutie in care sa ne dam mai grozave sau sa dam cu pietre, sau sa ne "excludem", cred ca avem multe de invatat daca pastram tonul pozitiv.

ddana spune:

Andra,
Diana,
Absoluta,
Kitty,
Deloc nu ma simt atacata, n-am nici un motiv. Apreciez parerile si experienta fiecareia.
Multa sanatate, Ioana si Alex.
La multi ani sarbatoritilor!