Minciuna sau deformarea realitatii?

CorinaDani spune:

ceela, ca sa nu mai fii acuzata pe nedrept ca barfesti, poate ar fi bine sa scrii aici ce mi-ai spus in mesajele private (despre mama copiilor), e alegerea si decizia ta daca o vei face sau nu...dar mie, personal, mi se par foarte importante acele detalii, pentru finalizarea imaginii de ansamblu...parerea mea e ca lucrurile sunt destul de grave si orice amanare agraveaza situatia - si a mamei, si a copilasilor...

cumnata si sotul trebuie sa devina aliati, sa insiste, sa rupa acest cerc vicios, mama sa fie ajutata rapid sa gaseasca rezolvarea pentru problemele ei, copii sa fie vazuti de un specialist, evaluati, ajutati sa recupereze...pe el nu-l doare sufletul pentru proprii copii ?!? chiar asa orb sau usor de "manevrat" este ? el a luat in calcul varianta pesimista, ce se va intampla cand parintii ei nu vor mai putea sau nu vor mai fi, ca s-o ajute cu copii ? insistati pe faptul ca acesti copilasi vor fi marginalizati si priviti ciudat, cand vor ajunge la scoala si se va constata ca sunt mult in urma colegilor, dpdv al deprinderilor, achizitiilor si abilitatilor...una e sa nu poata, alta e sa nu li se ofere posibilitatea de a invata lucruri noi, sa li se refuze cumva dreptul la o viata normala...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

ceela spune:

Testul Portage nu se poate face daca persoana care sta cu copilul zilnic nu e sincera, asa ca l-am exclus deocamdata, desi la prima vedere la capitolul cognitiv nu prea am recunoscut ca ar face ceva pentru varsta de peste 3 ani spre exmplu, dar subliniez, testul precizeaza ca inainte sa spui nu, sa pui copilul sa faca acel lucru, deci aici nu am dreptaul sa-mi dau cu parerea.
Am citit si aici http://www.autism.ro/revista/Info_autism_Nr2_Martie_2004.pdf, scria ca parintii ar trebui sa fie ingrijorati daca recunosc cel putin 6 simtome din 12, la ei sunt 7 evidente, si doua asa, cateodata.
Prima actiune o sa fie luni, copiii vor merge cu matusa la gradinita, pentru inceput ca sa-si conduca verisorul pana in clasa. In urma discutiilor de azi, acum 2 minute m-a sunat matusa bucuroasa ca mama lor e de acord sa incerce macar sa-i duca la gradinita.
A aparut alta problema, matusa a intrebat-o acum ceva timp pe directoare cum sa faca sa-i inscrie iar, directoarea si-a amintit din prima de ei, si a spus ca nu poate, ca trebuiau inscrisi de anul trecut din iunie. Si asta in situatia in care in clasa sunt foarte putitni copii, la un moment dat ne spusesera sa mai anuntam prin vecini daca vor sa aduca copiii la gradinita, ca erau sub 10 copii prezenti in grupa. Ce se intampla acum daca nu mai vrea sa-i primeasca?

AdiS spune:

Eu cred ca intr-adevar copiii sunt in urma celor de varsta lor dar mai cred ca voi (tu si cumnata ei) nu aveti deschidere catre mama copiilor. De aceea nu stiti cum sa puneti problema astfel incat sa fie bine pentru toata lumea si sa obtineti rezultatul asteptat.

Spui ca nu mai vrea directoarea sa ii primeasca. Iata un obstacol care trebuie depasit si care totusi nu pare atat de mare.

editez sa adaug: Cuvintele despre gradi mi se par vorbe in vant, nu este nimik concret. S-a dus tatal/mama copiilor sa se intereseze? Doar ca a intrebat cumnata asa sa vada ce si cum pentru o ipotetica revenire nu mi se pare ca este ceva concret.

De asemenea: nu as pune eu diagnostice si as lasa pe altii. Doar as indruma catre ceva. Acum eu sugerez psiholog. Avantajele ar fi:
- acesta este cel care te poate directiona catre un psihiatru. Stiut fiind ca acesta din urma prescrie medicamente/vitamine si alte asemenea. Deci nu m-as arunca direct al psihiatru.
- vorbiti cu tatal (caci spre el vad ca aveti mai multa deschidere. Banuiesc ca este fratele cumnatei din poveste) sa mearga amandoi, el + sotia. Vor avea surpriza sa descopere ceva despre ei insisi (bine asta inseamna ca si despre cumnata ).
- parintii vor vedea ca sunt lucruri cunoscute si doctorul nu ii critica si nu ii cicaleste. Le poate arata un drum mai clar de urmat fara resentimente.
- ar putea stabili intrevederi ulterioare. (Parintii isi permit asta financiar?)

kariguld spune:

eu pe ea am intrebat-o, dar daca nu raspunde inseamna ca nici ea nu stie (inca n-am citit ultimele doua pagini).
si din ce raspunsuri erau, numai idei de ajutorare a copiilor nu erau....ma duc sa citesc din urma.

ALEX, operatie pe cord!

BAZAR UNIC!!!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

kariguld spune:

asa.....eu cred ca se scapa din vedere un lucru f important, mama in cauza. e bine ca vad cei din jur situatia si ce se intampla negativ cu copii, dar cu mama cum ramane? ea, in primul rand, trebuie sa constientizeze ca, copii ei au nevoie de ajutor. pana ea nu vede si nu se trezeste la realitate, pana ea nu primeste ajutor nu se va putea face aproape nimik. pentruca in acea familie nu putem interveni noi de aici, nici macar Ceela observ ca nu are prea mult acces in ai sfatui.

e vb de o familie, compusa din parinti, copii, bunici si apoi restul rudelor. familie in care noi nu avem acces sa le dam sfaturi. si se dovedeste ca prin terta persoana este dificil.

sa presupunem ca mama va tolera ca, copii sa mearga la gradinita, sa fie ajutati de logoped, sau alti specialisti. dar daca nu face asta din convingere si incredintare ca trebuie sa-si ajute copii, nu va functiona. ea in primul rand trebuie sa vada nevoia copiilor, sa doreasca ptr ei ceva mai bun....deja am mai spus asta.

ALEX, operatie pe cord!

BAZAR UNIC!!!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

ceela spune:

Daca ajung copiii la gradinita, majoritatea problemelor se vor rezolva, nu mai trebuie gasite modalitati de ai spune mamei parerea noastra de nespecialisti, pentru avizul de inscriere la gradinita trebuie sa mai mearga macar odata la medicul de familie, mama poate sa se odihneasca ziua si seara sa stea mult mai lejer cu copiii, copiii or sa aibe un boom in dezvoltare, pentru ca or sa stea intre copii, or sa aibe activitati, nu or sa stea 10 ore la tv, or sa manance singuri, chiar daca se murdaresc, or sa mearga singuri la toaleta, cand ii scot in curte or sa incerce sa se imbrace/ incalte singuri si or sa reuseasca. eu am incredere in copii, si promit ca o sa revin sa va povestesc de bine.

AdiS spune:

kariguld
Ce propui sa se faca in mod concret pentru a constientiza si mamica?

Eu am propus sa fie luata prin ... invaluire:
Vorbit cu tatal catre care doamnele au mai multe deschidere, acesta va vorbi cu sotia si ei amandoi sa mearga la psiholog pe motiv de copii. Aici, nu numai mama ci poate chiar si tatal (de unde rezulta ca si cumnata ) ar putea sa isi dea seama cam ce se petrece si cu ei insisi.

Si de aici presupun ca, adulti fiind, vor putea trage niste concluzii dar mai ales isi vor putea face un plan cu bataie mai lunga.

AdiS spune:

Inteleg ca de fapt copiii nu sunt chiar asa de in urma sau cu probleme precum rezulta din celelalte mesaje.

ceela spune:

Off... cine m-o fi pus sa deschid subiectul. Copiii nu sunt in urma, ceva grav, ca daca erau(doamne fereste) nu mai apucam sa scriu eu aici, sigur bunicii, tatal, sau mama ar fi facut ceva. Copiii sunt bine dezvoltati fizic, alearga, se joaca cu mingea, merg pe tricicleta, vorbesc, dar vorbesc altfel, si cam la fel ca anul trecut. Toata discutia a pornit de la acel logoped, ca daca am fi gasit unul in capul strazii, nu-si mai batea nimeni capul. Testele cu dezvoltarea copilului nu le-am printat sa-i fac rau mamei, acolo am ajuns pornind de la subiectul cand e timpul sa mergi la logoped. Pentru ca unii spun 4 ani, altii 5, si pana la urma cat se asteapta, la cati ani trebuie inteles un copil cand vorbeste de catre persoane din afara familiei?
Daca copilul meu ar fi fost in situatia lor, m-as fi bucurat sa gasesc pe forum descrisa problema de o "cunostinta binevoitoare", decat sa-mi spuna un specilist la 6 ani ca imi trebuie de acum in colo 2 ani de munca, dar daca veneam cu 2 ani mai devreme imi trebuiau 3 luni.

Katya spune:

Draga ceela ,eu te felicit pt gestul tau de a cere ajutor intr-o pb de posibil abuz asupra unor copii.Caci ce e mai grav:sa acuzi pe nedrept o mamica sau sa treci pe linga niste copii pt care e chiar necesar sa atragi atentia sau sa faci ceva?Degeaba se straduiesc fetele de la campania antiabuz cu fluturasi si alte gesturi,atita vreme cit vor fi oameni care considera ca e mai important sa nu te bagi in viata altora(desi nu e cazul la tine,va cunoasteti,sinteti vecini etc)si sa treci mai departe.

Te inteleg ca esti dezamagita ca ai deschis subiectul,caci ai vrut sa faci bine si sa ceri sfat si sprijin si ai fost acuzata de birfa etc.Dar ia in considerare sfaturile fetelor care chiar s-au implicat si ignora restul,ca n-ai ce sa faci:avem noi,romanii,o apetenta extraordinara in a ne contrazice,in a ne departa de subiect si in a aduce in discutie propria persoana si situatie in loc sa ne concentram constructiv pe ce e de facut.

Sa te lumineze Dumnezeu sa faci cum e mai bine.Te imbratisez!