sa ne numaram binecuvantarile (3)
Raspunsuri - Pagina 2
A_Iulia spune:
Pai eu daca imi reamintesc cum am divortat, ar trebui sa-i rup gatul ma mir ca a supravietuit, de fapt!
Nu stiu cum a reusit dar acum avem o relatie foarte ok, nu mai povestesc ca deja am mai scris la mai multe subiecte. Cel mai important pentru mine este modul cum trateaza copilul - daca il vezi ca este foarte implicat, e imposibil sa nu-ti schimbi atitudinea.
La capitolul "pets" putem bifa asa (toate sunt primite, conform dorintei, de ziua fii-mii de nastere - ani diferiti): un papagal (care a zburat, saracutul, asa ca nu-l mai avem), doi hamsteri (dar unul a murit asa ca mai avem doar unul) si un membru mai nou al familiei: o pisicuta foarte frumoasa si dragalasa! Eu caine nu iau (sper sa nu ma convinsa fii-mea) - este foarte greu de intretinut. In plus, are ea un caine la bunica ei pe care-l vede oricand doreste, asa ca sper ca am scapat.
Eu nu schimb nici un dormitor pentru ca vizez (de mai mult timp, ce-i drept, dar ma hotarasc greu) sa-mi schimb locuinta. Desi patul meu imi place foarte mult, e foarte mare, are asternuturi separate (deci folosesc 2 asternuturi single pentru saltele de 2m/1m). Dar vorba voastra, parca s-ar impune o primenire de acest fel...
A_Iulia spune:
Adinag, chiar ca au nume frumoase fetele tale! Minunate. E bine de tinut minte, cine stie cand mai avem nevoie...
casandra spune:
Tigaia, asta imi vine in minte cand ma gandesc la ex-ul. Desi, nu chiar asa de des ca mai inainte. E bine ca imi vine in cap mult mai rar, dar de resentimente nu am scapat :( Doar ca acum realizez ca asta e problema mea si nu are de-a face cu el. Astept ziua in care imi va fi complet indiferent. O sa ma imbat atunci :)
Happy_in_TO spune:
Conchita, la mine chestia cu exul este diferita. Imi este mai usor in unele feluri: nu va mai avea niciodata o alta relatie cu care sa ma doboare, nu va mai putea sa imi faca rau direct, nu va mai putea incerca sa ma "recistige", sa ma raneasca, sa ma iubeasca cu dragostea aia bolnava si toxica... Si imi este greu in alte feluri: vad o frintura din zimbetul lui in coltul gurii lui Maya, piciorul lui Sarah este o copie fidela a piciorului lui, degetele miinii au aceeasi forma...
Dar tot ce s-a intimplat parca este la ani lumina distanta de mine, parca am citit undeva sau am vazut un film si nu mi s-a intimplat mie.
Alteori tresar cind ma gindesc la el, ma fulgera un gind asa pe nesteptate. Acum citeva saptamini eram intr-un magazin si am trecut prin sectia lucrurilor barbatesti. Am vazut niste pulovere frumoase de casmir, m-am uitat la unul, l-am ridicat si m-am gindit la Alin, ca i s-ar potrivi si i-ar place... Apoi mi-am adus aminte. Nu stiu cum sa spun... e ca amputatul care se jura ca il maninca mina amputata sau il doare piciorul amputat. Stii ca nu mai este acolo dar totusi senzatia este.
Cred ca dragostea pura si ura fuzioneaza ca si sentimente.
Si mai cred ca timpul intr-adevar le rezolva pe toate...
O sa iti fie mai usor in timp... sau o sa te obisnuiesti cu greul :)))
tuturor
adinag spune:
Gabi, e exagerat sa zicem ca suntem prieteni, ex-ul si eu. E ok, ne ajutam. Sunt muuuuulte lucruri care ma deranjeaza si unele care m-ar scoate din minti, daca nu mi-ar fi clar ca nu conteaza ce-mi place mie, pentru ca nu e vorba de mine. Ci e vorba de fiica noastra. Atata timp cat ea e fericita cu tati al ei, il iubeste, el o adora, nu conteaza ce ma deranjeaza pe mine la el, ca relatia noastra consta in fiica noastra, nimic mai mult. Nu stiu cat de explicita sunt.
De exemplu ma scoate din sarite ca nu are nici macar o pereche de pantaloni pentru ea, si de fiecare data cand e la el peste week-end imi zice telefonic ce vrea pentru ea de imbracat, daca ii trebuie si ceva mai frumos, mai de sport etc. si cand o aduce inapoi primesc bocceluta cu rufele murdare. Deci tot ca o nevasta . Si aici este de exemplu o parte din conflictul in care ma aflu: sotul meu e enervat la culme de lucrurile astea, pentru c vede un fel de lipsaresponsabilitate din partea tatalui ei. La fel ca faptul ca tatalex-ul) tine ca fiica-sa sa faca sport, pian, una-alta, dar financiar nu contribuie si organizatoric doar minimal. Eu insa vad altfel lucrurile: eu sunt mama ei, nu ma intereseaza ce face ex-ul, daca el contribuie sau nu, daca e fair sau nu fata de ]i]mine[/i]. Atata timp cat fiica-mea e fericita.
Na, ca mi-am zis si eu of-ul. Sotul meu se simte neindreptatit cumva, sufera tare ca "nu are dreptul sa se implice mai mult". O iubeste muuult pe Jasmina. Insa eu sunt destul de ferma in directia asta, chiar luand in calcul certi domestice ;). In privinta asta nu vad decat un singur punct de vedere: cel al Jasminei.
SI ii zic si actualului sa faca exercitiul de imaginatie sa se puna in pielea ex-ului, sa nu-si vada mereu copilul (cu toate ca o poate vedea oricand, practic nu se poate chiar oricand). SI daca nu ar fi el fericit sa stie ca interesul si fericirea copilului lui este la mine pe primul loc.
Adina, multumesc de aprecieri, dar Floris e baiat . Stiu ca in romana suna feminin, in realitate este forma olandeza a lui Florin.
Ciarli, sigur aratai superb in rochia de smaragd.
Happy, la tine chiar este totul altfel. Esti oricum, ca si toate femeile pe care le-am citit la acest topic, deosebita!
Iarasi m-am lungit, nu stiu chiar ce am :) Adevarul este ca nu vorbesc cu nimeni despre lucrurile astea, nici in timpul sau inaintea divortului nu povesteam, nu sunt tipul si nu imi face bine sa dezbat cu o prietena la cafea - nu pot. Cam toti au ramas surprinsi cum de ne-am despartit, pentru ca nu zisesem nimic. Na, asa am fost macar sigura ca este hotararea mea, si nu am fost influentata de nimeni.
Va doresc un week-end insorit si primavaratec. Eu am fost azi cu copiii la plimbare, fata cu bicicleta, baiatul pe bicicleta din aia fara pedale (nu stiu cum se cheama in romana). Avem un lac la 10 minute pe jos de noi )ma rog, un mini-lac). Acolo este un loc de joaca, unde s-au simtit in largul lor. Pe drum am cules multi ghiocei, iar la intoarcere m-am simtit asa fericita, in stanga noastra apunea soarele, cerul era rosiatic, m-am simtit si eu romantica...
conchita spune:
Noe, si tu la fel.
adina, nu iei spatiul, tu scrie ca nu stii ce bine faci. mai e Adina Iulia intr-o casatorie de succes de-a doua, dar n-am indraznit niciodata s-o intreb amanunte. eu sunt prapastioasa la faze de-astea, imi imaginez tot felul. dar daca aud povesti normale, de succes, mai imi vine inima la loc. si mai ales ca scrii despre solutii, ce cai gasiti voi sa navigati printre frecusurile inerente cu ecsi si alte complicatii. eu una, iti multumesc ca ne lasasi sa ne uitam nitel pe geam la reusita ta. :-)
Happy, chiar recent citisem comparatia asta dintre divort si amputare, ca inca simti adierea unei prezente care nu mai este. la tine e dublata si de non existenta fizica, nu reusesc sa ma pun in pielea ta ca sa inteleg cum este. probabil ca umbra lui te va urmari mereu si dupa multi multi ani, te vei gandi la el cu dragoste, in ciuda a ceea ce ti-a facut. eu pe-al meu nu-l urasc, il iubesc si probabil asa o sa ramana mereu. nu am avut ce sa-i reprosez ca sot si tata, in esenta este un om extraordinar, cu un suflet frumos, dar cu o problema care ma depaseste. sentimentul de tradare exista, pentru ca in ciuda ajutorului constant pe care l-a avut de la mine, a ales sa se ascunda si sa ne faca un rau imens. de-aia am faze cu tigaia - nu am nevoie de lectii despre bunatate acum, cand oricum e prea tarziu. am fost buna cand a trebuit si a fost degeaba.
btw de acvariu, in seara asta ne-a murit nemo, ultimul mohican ramas in acvariu, un goldfish obez, pe care sonia l-a supra alimentat mereu. singura lui salvare ar fi fost mutarea intr-un acvariu mai mare, dar n-a vrut sa-l ia nimeni din familie si cunoscuti cu acvarii pe tot peretele, cica au deja nr. maxim. nu cred ca rezist sa mai aduc alti pesti in casa si sa-i vad cum mor. de-aia nici de catel nu vreau s-aud. nu mai am toleranta la pierderi, creca. mai bine nu am, decat sa am putina vreme si dupa aia iar sa n-am...dar explica-i asta lu' sonia. asa ca maine prevad noi locatari. la intrebarea unde-i nemo, am mintit cu seninatate ca s-a dus inapoi in ocean la familia lui, ca la noi a fost doar in vacanta. doar nu era sa-i zic ca e in cosul de gunoi.
abdominabila
Gabi_K spune:
conchita condoleante pt grasunu' goldfish
Adina, la noi asemanator... i-a cumparat chitara la junior, dar nu l-a intrebat niciodata, cat costa o ora de chitara
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert
simmonna spune:
Bonjour, optimistelor
Eu pot sa zic cu mana pe inima ca mie ex-ul mi-e indiferent. Ar trebui sa ma imbat, nu? Nu ma intereseaza nimic, nu tresar, nu vibrez, nu mi-e dor, nu-l urasc, nu-l iubesc...nimic ! Dar vreau sa stiu ca ii este bine. Pentru ca l-am iubit candva mai mult decat pe mine insami si pentru ca e tatal copilului meu perfect si pentru mine, asa, pentru linistea mea, vreau sa-i fie bine.
Ma gandeam cititnd aici despre ex-ii nostri, toti unu-si-unu, ca e posibil sa ajungem la concluzia inteleapta ca ex-ii sunt una dintre binecuvantarile noastre
Ce planuri frumoase de renovari aveti ! Va doresc sa vi le indepliniti pe toate. Le am si eu pe ale mele, dar trebuie sa mai astepte vreun an si jumatate, pana imi pleaca baiatul la facultate. Atunci vreau sa renovez apartamentul si sa il organizez/amenajez mai feminin, asa ca pentru o doamna draguta si un catel
Morgano, ma bucur ca esti bine si ca ai de lucru.
Conchita, cum te simti? Sanatate multa iti doresc.
Happy, pupici speciali tie si fetelor.
Va pup pe toate si va doresc un week-end perfect.
Gabi_K spune:
Citat: |
citat din mesajul lui simmonna Bonjour, optimistelor Ma gandeam cititnd aici despre ex-ii nostri, toti unu-si-unu, ca e posibil sa ajungem la concluzia inteleapta ca ex-ii sunt una dintre binecuvantarile noastre |
da... ei sunt. Pt mine e chiar o binecuvantare ca am scapat de el
Sincer, nu ma deranjeaza sa-l vad cu alta, nu mai imi tresare stomacul de mult, nici de dragoste, nici de nervi. Si chiar in pix ma doare daca e fericit sau nu.
Gabi+Robert(20.05.1997)+Lili(17.05.2002)
www.dropshots.com/kincses3#" target="_blank">poze noi www.dropshots.com/kincses4#" target="_blank">poze si mai noi
www.dropshots.com/kincses5#" target="_blank">poze cele mai noi
Povestea nasterii: Lili si Robert