Scoala in Romania, plusuri si minusuri

filofteia spune:

Sincer eu nu mi-as face griji pentru asta, caci legea aceea cine stie ce forma va avea pana la urma si de cand se va aplica... apropo asta cu clasa 0 a mai fost si in legea anterioara, dar pana sa se aplice se da alta lege.

Deya.

Minusuri:
- programa prea incarcata si necorelata ... ca tot vorbi deya de engleza clasa a III-a .... fac la engleza to be si to have, si I, you etc... conjugari, inainte ca sa invete pronumele personale in romana si respectiv verbul... Asa ca atunci cand la romana am ajuns la verb si l-am intrebat pe fiimiu de la ce verb vine era, a spus ca de la to be... corect.
- locurile la facultate nelimitate.... ar trebui sa fie locuri limitate inclusiv la facultatile particulare

SI ar mai fi, dar n-am timp acum.


Cam ce ar trebui sa faca in pauza??? Si eu saream capra (acum 100 de ani ) peste trei-patru... si peste tomberoane eram mai nebunatica... nu ca acum mi-ar fi venit mintea la cap.
Chiar in alte sisteme ce fac in pauze???

Lala_D spune:

Stau cuminti pe pajiste, citesc o carte si mananca un snack

PS: si eu jucam capra sarind peste 3 colegi, aveam mereu sub fusta de pionieri pantaloni scurti si in pauza fusta statea in ...banca
Ce daca eram eleva cu snurulet galben in piept, pauza era de joaca.

accept92 spune:

Off topic: anomalia asta are si o denumire...lapte gros.

Marele plus al scolii romanesti: ne invata sa ne fofilam, sa ne adaptam, sa gasim solutii alternative si neortodoxe. Iar asta ajunge sa ne defineasca si sa ne caracterizeze ca societate.

Minus: orice altceva. Observatia ca exista si cativa profesori buni tine de normalitate, nu de plusuri. Si un profesor bun care activeaza intr-un sistem bolnav nu face diferenta.

Mi-a atras atentia mesajul dnei profesoare deya, foarte centrat pe copii, pe elevi. Pentru fiecare 'buba' mentionata acolo vina este a profesorilor si a parintilor intr-o complicitate egala. Avem grave probleme de mentalitate si suntem intr-un cerc vicios. Eu nu vad iesirea decat pe la Nadlac.

Lala_D spune:

Da, da , uitasem cum se numea , multumesc.

Pe la Nadlac nu o sa pot pleca asa ca imi plang de mila in pumni

Ultimile noutati scoase din putul gandirii ilustrilor invatati din educatie :

Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, a lansat joi in dezbatere publica noul proiect de lege al educatiei nationale, prezentand cateva dintre principiile fundamentale pe care se axeaza acesta.

In ceea ce priveste invatamantul preuniversitar, ministrul a declarat ca cele doua puncte cheie se refera la stabilirea ciclurilor de invatamant si la modificare programei scolare si a modului de evaluare a elevilor.

Astfel, conform noului proiect de lege invatamantul va fi obligatoriu pana la 16 ani, situatia fiind similara in 21 din 29 de tari europene. Ministrul a explicat ca unul din motivele pentru care s-a luat aceasta decizie tine si de faptul ca incepand de la 16 tinerii se pot angaja, "deci este firesc ca invatamantul obligatoriu sa se incheie la aceasta varsta".

Clasa pregatitoare obligatorie si clasa a IX-a la gimnaziu

In al doilea rand, clasa pregatitoare va face parte din invatamantul obligatoriu, in concordanta cu toate studiile care arata ca un copil care intra la timp intr-un mediu educational obtine in clasele primare rezultate superioare.

De asemenea, se propune trecerea clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, tinandu-se cont in special de faptul ca cele mai multe cazuri de abandon scolar se produc in aceasta etapa. Ministrul a explicat ca, in special in mediul rural, la finalul clasei a VIII-a copiii nu doresc sa isi paraseasca familiile si sa iasa din cadrul comunitatii.

"Clasa a IX-a va fi ultimul an din invatamantul obligatoriu, acestia isi vor incheia educatia in sanul comunitatii din care fac parte iar cand merg la liceu sunt mai maturi", a explicat Daniel Funeriu.

In ceea ce priveste modernizarea programei scolare, se propune ca sa existe o stransa corelatie intre ceea ce invata elevi si modul de evaluare si examinare, toate acestea fiind axate pe formarea de competente.



Ierarhizarea universitatilor in functie de misiunea lor specifica


Noi schimbari, noi proiecte...pana la anu' cand vor aparea cu altceva. Am intrat intr-un sistem ciclic, in fiecare primavara un nou proiect

Lala_D spune:

Si o analiza a proiectului :

Aspecte pozitive


1.Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu. A fost un punct forte al proiectului Miclea la care s-a opus vehement dna Andronescu. S-a constatat din datele existente la minister ca motivele invocate pentru respingere, lipsa spatiilor si a resursei umane sunt departe de a fi importante. Reducerea abandonului scolar prin ramanerea copiilor in aceeasi scoala, in aceeasi localitate si in sanul familiei, pana la varsta de 16 ani este un castig cert. Cuplata cu reforma curriculara, in sensul echiparii elevilor cu competente cerute in piata muncii, va inlesni intrarea in piata muncii a celor care nu vor sau nu pot sa continuie studiile la oras.
2.Depolitizarea si descentralizarea managementului. Directorii vor fi angajati, salarizati si revocati de catre Consiliul de Administratie al scolii, fara amestecul factorilor politici, Inspectorate Scolare sau primari. Ministerul emite doar o metodologie cadru, ceeace inseamna ca exista o marja de manevra in care Consiliul de Administratie isi poate impune propriile decizii. De exemplu in ce consta concursul (se poate rezuma la interviu, chstionarea candidatilor asupra legislatiei restrange cercul candidatilor la aceia care au mai fost directori!). De asemeni, o pondere importanta in punctajul final ar putea sa fie data de CV-urile candidatilor. Directorii incheie un contract de performanta cu primarii si pot fi destituiti si de Consiliul Local, in cazul neindeplinirii clauzelor contractuale. Acest fapt reprezinta deja o suprapunere cu atributiile Consiliului de Administratie al scolii!
3.Selectarea resursei umane direct de scoala.

“(1)Organizarea si desfasurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare si administrative dintr-o unitate de invatamant este coordonata de catre director. Consiliul de administratie al unitatii de invatamant aproba comisiile de concurs si valideaza rezultatele acestuia.

(2) Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar si administrativ in unitatile de invatamant cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”)

Este, intr-adevar, un progres remarcabil. Nu se mai amesteca Inspectoratele sau alte foruri straine scolii. S-a invocat mereu coruptia si “smecheriile” la care se vor preta directorii. Mai intai ca si pana acuma exista coruptie, la alte niveluri. In contextul finantarii per capita, ce directori si Consilii de Administratie isi vor permite sa aduca in scoala personal de proasta calitate, astfel incat sa le fuga elevii, cu bani cu tot, la alte scoli. Fara aceasta competitie, bazata in primul rand pe finantare, nu se va produce o selectie a valorii resursei umane.

4.Evaluarea personalului se face conform unei metodologii cadru, care nu interzice asumarea de catre scoli a propriilor criterii de evaluare. Din pacate Legea salarizarii unice ingradeste dreptul conducerilor de scoli de a trece la salarizarea proportionala cu performanta si rezultatele muncii. Dar in masura resurselor financiare, obtinute din alte parti decat de la bugetul central, exista posibilitatea ca profesorii sa fie rasplatiti dupa performanta fiecaruia.

5.Descentralizarea administrativa si manageriala se asigura prin trecerea unor importante decizii de la Inspectoratul Scolar, subordonat Ministerului, deci factorului politic, la Directiile Judetene de Invatamant, subordonate Consiliilor Judetene. Reteaua scolara, gestionarea si administrarea ei, deciziile privind infiintarea si desfiintarea scolilor, le ia Directia Judeteana de Invatamant, nu Inspectoratul Scolar, mai inclinat sa asculte de decizia politica, atata timp cat Inspectorul Scolar este numit de factori politici. In schimb, Consilul Judetean are consilieri din toate partidele si este mai greu de crezut ca vor lua cu totii decizii contrare intereseleor locale si regionale de dezvoltare si eficienta.

6.Finantarea urmeaza elevul, inclusiv in invatamantul privat, prescolar si obligatoriu. Este un lucru esential pentru a stimula competitia intre scoli. Unitatile scolare care nu vin in intampinarea cerintelor elevilor risca ca acestia sa se duca, impreuna cu banii alocati pentru fiecare elev, la scoli mai bune. Se ofera un stimulent in special gradinitelor si invatamantului privat, care vor putea micsora la jumatate contributia parintilor, astfel incat este de asteptat o crestere a numarului acestora.

7.Evaluarea dupa noi principii. Portofoliul educational, care va urmari traiectoria educationala a elevilor, un fel de carte de identitate educationala, ajuta actorii din educatie (elevi, profesori, parinti) sa “vada” care sunt punctele tari ale elevului, restantele si ramanerile in urma, pentru a putea stabili masuri remediale. Evaluarea sumativa se face periodic, la intervale mai scurte (dupa clasa a II-a, a IV-a, a VI-a), pentru ca masurile de remediere sa poata fi instalate inainte de a fi prea tarziu sau, dimpotriva, sa ajute elevul sa-si dezvolte talente native, inclinatii deosebite, chiar exceptionalitati. Pentru aceste masuri profesorul are la dispozitie 25% din timpul alocat unei discipline iar scoala are 25-30% din curriculumul scolar la dispozitia sa.

8.Sarcinile de invatare se restructureaza. Reforma curriculara, bazata pe cele opt competente cheie validate de Uniunea Europeana, simultana cu implementarea noii Legi va restructura si adecva sarcinile de invatare la cerintele pietei muncii si particularitatile de varsta ale elevilor.

9.Pregatirea profesorilor in trei etape este foarte bine proiectata. Licenta intr-o specializare, masteratul in stiinte educationale si un an de mentorat, inaintea obtinerii definitivatului este o structura de pregatire foarte buna. Tot un progres este uniformizarea functiei de “profesor” in prescolar, primar, gimnazial si liceal. Nu vor mai exista educatori de mana a doua si a treia, salarizati mai putin decat ceilalti.

10.Titularizarea in invatamant se obtine prin sustinerea examenului de definitivat, care certifica abilitati de functionare in sistemele educationale, fara ca aceasta calitate sa presupuna automat existenta unui contract de munca. Contractul de munca se obtine prin relatia dintre angajat si angajator, fara obligatia statului de a asigura tuturor titularilor un contract de munca.

11.Simplificarea bacalaureatului este binevenita mai ales ca prevede doar doua probe si examene transcurriculare, una pentru comunicare in limba romana si intr-o limba straina, alta, tot transcurriculara, in functie de filiera.

Importanta este si legislatia secundara, hotarari de guvern, ordine de ministru, metodologii, regulamente, etc. Nu degeaba spun nemtii ca diavolul se ascunde in amanunte. Ideal ar fi sa existe o stabilitate a guvernului pentru a duce la capat reforma, sa nu apara un alt ministru care sa reia totul de la capat. La fel de important este aplicarea legii in cel mai scurt timp posibil, tot pentru motivul ca o eventuala taraganare a sa va duce la “moartea” ei in fasa, interesele politice ale unor alti, eventual, guvernanti sa duca la pervertirea legii prin normarea secundara.

Aspecte negative

1.Admiterea la liceu. In loc sa lase liceele sa-si organizeze propria admitere, dupa particularitatile si specificitatile fiecarui liceu, legea le lasa doar 30% din ponderea notei de admitere la dispozitie, restul de 70% rezultand din protofoliul educational si din testarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a. In primul rand ca este dificil sa rasfoiesti cateva sute sau mii de portofolii, care contin mai degraba informatii calitatative, cele cantitative se refera la medii si note din clasele I-IX. Cum cuantifici informatiile, in mare parte subiective, astfel incat sa obtii o ierarhie? Dar cel mai grav este ca n-au invatat nimic din experienta tezelor unice. Parintii si elevii vor pune iarasi o presiune extraordinara pe obtinerea de note mari la aceste evaluari, in speranta accederii la un liceu de elita, incat aceste testari nationale, importante pentru aflarea “adevarului” educational, vor fi iarasi pervertite pana la obtinerea unor rezultate mirobolante, dar neconforme cu realitatea.

2.Lipsa conceptului de “progres scolar”, pe baza caruia sa se faca evaluarea profesorilor si salarizarea lor. Nicaieri in lege nu este definit acest important concept, principiile de cuantificare si, in consecinta, plasarea sa la baza evaluarii si salarizarii cadrelor didactice. O mare eroare care ar putea fi remediata in perioada dezbaterii publice. Daca progres scolar nu este, nimic nu este!

3.Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Absenta scolii profesionale, alternativa la ciclul superior al liceului. Ideea absurda ca scoala profesionala inseamna clasele a X-a si a XI-a din profil tehnologic a mai fost si in varianta Andronescu. Autorii acestei “gaselnite” sunt universitari care vor sa netezeasca drumul majoritatii elevilor, daca se poate chiar toti, sa ajunga sa “cotizeze” la universitati, de stat sau private, pentru imbogatirea si indestularea acestora. Nu conteaza daca elevii au sau n-au resursele intelectuale, inclinatiile necesare. Fabricile de diplome trebuie sa aiba cumparatori la poarta.

Autorii proiectului, care au si girul ministrului, se fac ca nu inteleg ca sarcinile pentru acesti elevi sunt triple, imposibil de indeplinit: cultura generala (inclusiv integrale si derivate la matematica), cultura tehnica teoretica si instruirea practica. Cand si cum pot fi indeplinite in bune conditiuni? O instruire practica de cateva ore pe saptamana este suficienta?

In acest timp piata muncii tipa dupa muncitori calificati, absolventi de scoala profesionala adevarata. Absolventii de liceu devin “tehnicieni”, altceva decat montatori de gresie si faianta, instalatori de cabluri electrice in constructii civile si industriale, instalatori specializati in sisteme de incalzire, retele casnice, etc. In acest timp la toate bursele de joburi cererea este, in proportie de 80%, pentru muncitori calificati.

4.Structura Consiliului de Administratie si lipsa indemnizatiei de sedinta. Un consiliu de administratie cu 50% cadre didactice va promova, mai degraba, interesle profesorilor, care nu coincid, in general, cu acelea ale beneficiarilor. Nu demult premierul Boc declara ca invatamantul a fost croit ca sa apere ineresele profesorilor, iar presedintele Traian Basescu vorbea chiar despre cardasia dintre sindicate si politicieni. Un Consiliu de Administratie intr-o astfel de structura, avand in vedere si mai slaba prezenta a membrilor neprofesori, va lua decizii privind utilizarea resurselor financiare, evaluarea profesorilor, selectia si revocarea directorilor in directia protejarii intereselor profesorilor, nu in interesul elevilor. Mult mai buna era structura propusa asta vara: 1/3 profesori, 1/3 parinti si alti beneficiari, 1/3 reprezentantii Consiliului Local. Argumntul ca doar profesorii sunt prezenti in scoala si deci participa la sedintele Consiliului de Administratie nu se sustine, daca se introduc indemnizatiile de sedinte asa cum se intampla si la alte Consilii de Administratie.

5.Autorizarea si acreditarea provizorie trebuie sa treaca de la ARACIP la Directiile Judetene de Invatamant. Acestea stiu mai bine conditiile si nevoile judetului, cunosc situatia din teren, dincolo de sacii de acte pe care-i solicita ARACIP. O agentie nationala, in speta ARACIP, care detine monopolul in domeniu, nu are timpul fizic necesar sa se achite de sarcina (acum procesul de acreditare dureaza peste un an) si, mai grav, detinand monopolul esueaza adesea in coruptie. ARACIP ar ramane doar autoritate de reglementare in domeniu.

6.Administrarea unitatilor de invatamant trebuie sa treaca in sarcina Consiliilor de Administratie ale unitatilor scolare, nu a Consiliilor Locale. In felul acesta banii vor fi mai protejati, fiind mai “disipati”, iar scoala isi cunoaste propriile interese, diferite de interesele de imbogatire existente acum la unele administratii locale.

7.Nu exista in lege masuri de sanctionare si dizolvare a unor Consilii de Administratie. Cel care plateste, hotaraste. Avand in vedere ca nu parintii au majoritatea in Consiliile de Administratie ale scolilor, Ministerul si Consiliul Local sau Judetean preiau de la beneficiari si atributul sanctionarii acelor Consilii de Administratii care nu se achita de sarcini, sau, mai grav, se preteaza la acte de frauda si coruptie. Nu putem exclude asemenea situatii si trebuie prevazute mecanisme de sanctionare si rezolvare a unor astfel de situatii.

8.Ideea privind deschiderea unui cont de 500 euro, pentru fiecare nou nascut, este buna in principiu, dar nu cred ca exista un studiu de impact in acest sens si daca au fost prevazuti acesti bani in bugetul pe 2010. Pe de alta parte, sa tii imobilizati in conturi, 10-15 ani, sume asa mari de bani, chiar daca purtatoare de dobanzi, mi se pare o idee proasta.

9.Nu exista prevederi clare privind transparenta deciziilor si cheltuirii fondurilor, in sensul ca toate contractele de inchiriere sau prestari servicii sa fie postate pe site-ul unitatii. Avand in vedere ca e vorba de bani publici si ca gradul de coruptie in Romania ramane inca extrem de ridicat, o asemenea prevedere ar fi fost binevenita.

10.Nu exista prevederi privind credibilizarea examenelor de absolvire care au fost si, se pare, vor ramane paravane in spatele carora ipocrizia si minciuna sa acopere realitatea. Daca atat testarea natioanla, dupa clasa a IX-a, cat si Bacalaureatul, raman cu pondere mare in accederea la licee si facultati bune, ele vor fi pervertite, inclusiv prin coruptie, si toata lumea va iesi multumita, mai putin educatia si calitatea pregatirii absolventilor.


http://www.campusnews.ro/stiri-news-7041733-prima-analiza-proiectului-lege-educatiei-nationale-puncte-pozitive-puncte-negative-lege-mai-buna-decat-compromisul-boc-andronescu.htm

happiness spune:

Vreau si eu sa invete copilul meu in Suedia!

Gabrielama spune:

Deya,

spui ca la clasa a VI-a copiii sunt dezinteresati; pai cine este de vina pentru lucrul asta? Nu scoala? Nu profesorii? Daca nu stii cum sa le trezesti interesul, daca nu ai comunicare cu ei, cum sa nu fie dezinteresati!

Iar in pauze, cred si eu ca alearga disperati; dupa ce timp de 50 de minute trebuie sa se manifeste ca niste robotei, sa asculte si inghita niste notiuni care probabil nu le vor folosi niciodata, cum sa nu fie disperati in pauza sa-si consume energia??

Mihaela_s, ceea ce povestesti tu despre scoala din Suedia suna de poveste... Fara note (deci fara rautatea de care se mentiona intr-un mesaj si "competitia" prost inteleasa din scoala romaneasca), dezvoltarea competentelor, consilier care sa te indrume... Ehehe... vise!


Gabi

There is no taste like the taste of being thin!

pepene spune:

a_alinta,

posibil sa fi gresit generalizand, dar aceasta a fost experienta mea, bazata pe liceu bun in romania, si facultate foarte buna in sua.

singurul aspect care era mai bine aprofundat in sua erau eseurile in limba respectiva. in romania, faceam asa ceva doar la clasa de bilingv, dar nu la Limba 2.

bineinteles, admit ca sunt multe alte posibilitati

deya spune:

Mentorul meu adica profesoara adevarata Gabi crede-ma ca ii stimuleaza si ii trage prin jocuri concursuri tot felu de proiecte nu doar manual si degeab se uita la ea si zic NU VREAU!Se lucreaza cu aceeasi copii din clasa.Si i-am intrebat ok de ce nu vreti?Eu nu va dau note pentru ca nu sunt teacher.Nu va place ce am pregatit pentru azi?Spuneti ce doriti,sugestii...raspunsul: Sa NE LASATI IN PACE SA VORBIM! asta este....pai si ce invatati?ce zice acasa? Raspunsul :e simplu sa o mint pe mama ca am facut gramatica la scoala ca doar aia am ultima lectie in caiet daca se uita.
Ce sa le mai zic?

Aaaa si nu era lapte grosera efectiv capra de pe o scena din clasa peste trei.Teacccchhherrrrrrrrrrr uitaaaattiiii ce pot eu si stau si in cap.Acolo m-am speriat un pic ca respectivu se punea pe parchet direct in cap

sorana spune:

Deya - spuneai undeva ca le pasa doar de note. Pai asta e sistemul. Media generala conteaza la admiterea in liceu. Deci conteaza doar nota, mai putin modalitatea prin care o obtin.
Care este scopul scolii primare (I-VIII) in .ro? Intrarea la un liceu bun! Si ce trebuie sa fac pentru asta? Pai sa am medie mare si apoi la final de a VIII-a (pana o intra in vigoare alta lege) dau un examen la mate, romana, istorie (habar n-am daca la astea 3 sau ma insel dar dau si eu un ex.) - deci la astea 3 materii invat, la restul imi trebuie 10, irelevant cum l-am luat plus n-are rost sa-mi tocesc neuronii daca nu-mi dai un 10 ...
La un asemenea sistem mie mi se pare de un mare bun simt practic cum se comporta elevii. Asa m-as comporta si eu (mai ales daca cumva mai si vorbesc cursiv engleza!). Vorbesc engleza - altceva nu-mi trebuie pentru mine personal. Ce imi trebuie de la tine (profu' de engleza) e media 10. Daca nu-mi dai nota nu ma chinui ca am altceva mai bun de facut ... Simplu si eficient.
A... daca evaluarea ar fi altfel ... daca ar conta sa dai tu (profu') cu subsemnatul apropos de cat de activ am fost la ore si alte alea ... atunci m-as comporta altfel, in asa fel incat sa obtin maximumul la ceea ce conteaza in sistem.

Minusul mare, mare (enorm) al sistemului este ce spunea lala - faptul ca se schimba in fiecare an. Copilul meu e acum intr-a I-a. Eu nu stiu daca va da evaluare la anul, la ce materii, exemple de subiecte, etc. Adica nu stiu care va fi legea cand va incepe cls II-a. Adica nu stiu care e scopul urmarit .... In caz ca-mi ziceti ca scopul cls I e sa citeasca si sa adune ... astea le face deja.


Sorana si Monica (7 ani)