Ce auziti/simtiti in timpul cezarienei?
Io... am o nelamurire...De fapt am eu tare multe nelamuriri, dar poate cu asta ma ajuta careva, pana ma decid sa le dezbat si pe restul...
Aaaa...In timpul cezarienei, cu anestezie rahidiana sau epidurala, simti ceva? Si daca nu, nu te inspaimanta cand auzi:"Bisturiu", "Pensa" si alte alea? Eu sunt abia in 12 saptamani, dar cred ca m-am decis la cezariana din cauza unor probleme mai vechi(o operatie la ochi), da' mi-e frica de mor de ceea ce nu stiu!
Sunt convinsa ca nici nasterea naturala, nici cea prin cezariana nu sunt floare la ureche, dar treaba cu taiatul pe burtica si zgomotele care se aud, ma omoara... Ajutati-ma si pe mine cu niste povesti...
Multumesc mult de tot!
Gaga.
Raspunsuri
Samsara7 spune:
Eu am nascut prin cezariana si drept sa spun mai mult mi-era frica sa nu simt ceva, dar nici gand... Aveam un fel de perdea ridicata inaintea ochilor care ma impiedica sa vad ceva si eram foarte concentrata, cum auzisem, sa nu misc cumva capul . Tuburi si tubulete; asistente si anestezista ce roiau in jurul capului meu. Nu am retinut mai nimic, mi-era teama sa nu vomit si iar...sa nu cumva sa imi misc capul (facusem rachis). Pe la sfarsit m-am impacientat ca nu aud plansul copilului, am realizat ca fusese "extras" printr-un soi de hurducaturi, de parca medicii s-ar fi chinuit sa o desprinda din burtica. ...Teama de vreo incurcatura pt ca cezariana nu fusese decisa decat pe graba, cand s-a ajuns la concluzia ca copilul nu e asezat in pozitia normala. Norocul nostru, dupa aceea mi-au explicat de ce nu puteau scoate copilasul, avea cordonul ombilical infasurat de doua ori in jurul gatului. Nu ar fi trait fara cezariana.
Atat eram de cufundata in gandurile mele si in atatea intrebari, precum si cu senzatia bizara ca as fi devenit uriasa si as avea picioarele lungi pana la capatul salii de operatie...incat bietul doctor exasperat ma intreaba daca nu sunt deloc curioasa ce am adus pe lume! Si imi pune in fata ochilor un ghemotoc cu ochi rotunzi si negri, cu o basmaluta alba pe cap, pe care mi-o prezinta victorios ca fiind fetita. Mi s-a parut ca totul a trecut ca un fulger si apoi nu mai stiu cum am ajuns in camera, vedeam doar doi ochisori negri.Si ii multumeam lui Dumnezeu de cel mai pretios dar pe care mi-l facuse! Daca as fi fost ateu cred ca in momentul acela as fi inceput sa cred in Dumnezeu.
Greul a venit dupa aceea. Am avut dureri mari, si in ciuda vointei mele, toata ziulica gemeam de durere si abia puteam sa ma preling pe langa ziduri cand ma duceam la alaptat! Eram surprinsa sa vad in sala cezarienelor ca femeile recupereaza repede, indiferent de varsta! Prima colega de camera nascuse tripleti, si spunea ca nu a patit ca mine. A doua a intrat pe picioarele ei si tocmai vroiam sa ii spun "hei, fetito aici e pt cezariene!" .
De ce as fi fost eu un caz special, cred ca m-am dumirit mai apoi, la iesirea din spital, cand la schimbarea pansamentului am realizat (si eu si asistentele) ca mi se turnasera 10 kile de lipici care in combinatie cu pansamentul trageau pielea sensibila din jurul operatiei si ma tortura ca pe hotii de cai! iata de ce!
Banal, dar ce am mai bodoganit!
Asadar nu trebuie sa iti fie frica, nu te doare, totul merge ca pe roate. Fruntea sus si asteapta momentul cand vei intampina doi ochisori ce iti vor parea, pentru totdeauna, cei mai frumosi din lume.
PS Nu siu nici acum daca este adevarat, in cazul anesteziei rachis se spune sa incerci sa misti cat mai putin capul, pana cand trece efectul anesteziei (moment ciudat, cand incepi sa iti recapeti degetelele de la picioare si sa prinzi constienta de corpul tau iarasi). Probabil ca este adevarat, eu una am fost foarte atenta si nu am ramas cu dureri de cap.
Cat mai ai pana la Marele Eveniment?
Mihaela
parpalak spune:
N-as putea sa-ti spun care-i anestezicul standard la epidurala, dar la mine a continut si morfina. Asa ca, toate-s bune si frumoase, nici pe departe sa te panichezi.. De auzit am auzit niste bolboroseli, cind il scoteau pe Paul din burtica. Conversatia doctorilor n-am auzit-o, vorbeau cu voce scazuta si foarte repede, iar eu aveam oricum urechea ciulita sa-i aud primul plinset.. :)
Samsara7, pai daca zice ca e-n 12 saptamini, as zice ca mai are inca 28 de saptamini..
Sanatate la bebei si mamici.
http://community.webshots.com/user/parpalak
cici spune:
Eu am avut anestezie totala.Asa ca n-am auzit
n-am simtit nimic.Adica am luat somn si m-am trezit dupa citeva
ore bune.Ma astetam sa fie baiat pentru ca imi doream prea mult
fetita.Cind mi s-a spus ca am fetita ,nici nu am avut putere sa ma bucur.Inca pluteam.Mi s-a spus a doua zi ca am intrebat daca are parul cret,daca are toate degetele si cite de astea.
Si eu ma tineam de ziduri de durere dar am vazut si fete care nascusera normal si erau si mai naucite .Abia cind am venit acasa am simtit ca prind aripi.
cici
danat spune:
Eu am avut anestezie epidurala+rahidiana, deci in coloana cum s-ar zice, si a fost foaaarte misto experientza. In primul rand, la anestezie nu simtit nimic, apoi o caldura placuta iti cuprinde picioarele si amortesti toata, pina sub sani. Astfel ca, orice s-ar intampla cu trupul tau mai jos de talie, nu simtit nimic!!! Pe de o parte e stranie senzatia, dar e pt binele nostru! Iti pune un paravan inalt cam de juma de metru in fatza okilor, deci de vazut nici o shansa sa vezi ceva, iar de auzit nu prea, pt ca e mai multa lume in sala de operatie, aparate care piuie sau tziuie, medicii vorbesc incet, ca se afla la juma de metru unul de altul, deci nu auzi nici o "pensa" sau "bisturiu".
Cea mai nasoala senzatie din timpul operatiei (care tin sa te anuntz ca dureaza cam 60-70 de minute) mi s-a parut a fi o cadere de calciu pe care am facut-o (nu e obligatoriu sa o faci si tu) si jumate de ora, cat mi-au cusut burtile, am tremurat de ma zgaltzaiam toata, si am ramas si cu o durere de umeri care m-a tinut 3-4 zile dupa, din cauza tremuratului si a incordarii.
In rest, in 3-4 zile te recuperezi binishor, astfel incat sa te poti ridica singurica din pat, fara sa te mai doara si fara sa simti senzatia ca-ti crapa cusatura, poti sa-l ridici pe bebe si sa-l iei la san sau sa-l speli singura, important e sa nu exagerezi cu efortul, sa nu ridici greutati si sa fii optimista (eu chiar nu prea eram, dar imi doream asa de tare sa ajung acasa, incat am facut tot efortul sa ma plimb pe holuri, sa imi intru in normal, asa incat in 3 zile eram acasa si cu cezariana si cu bebele in bratze ).
Si cel mai placut si total sentiment a fost ceea ce simti cind te gandeshti ca ai plecat la maternitate in doi si v-ati intors trei .
danat
janib spune:
Si eu am facut cezariana si de simtit am simtit doar cand a scos-o pe gaza din burtica ( am simtit ceva cald) si m-am impancientat nu stiam de ce simt dar atunci mi s-a rupt apa si asta simteam eu cald pe picioare. Apoi am fost concentrata sa aud plansul bb-ului. Doctorii erau cei care glumeau cu asistentele si cu mine. "Cum ca anestezia dureaza patru ore si ca o sa ma lase acolo si o sa vezi ce distratie o sa fie ca eu oricum nu simt nik, asistentele imi ziceau ca nu o sa plec din spital pana nu le spal halatele pentru ca le-a stropit fiemea cu sange. etc... Asa ca mai tot timpul operatiei eu ea ras.
Apoi in salon nu voiam sa stau pe spate pentru ca eu vreau sa stau pe burta sau intr-o parte ca eu asa pot sa dorm si dai munca de lamurire cu asistentele sa ma ajute sa ma intorc. Oricum nu am reusit decat dupa ce s-a dus efectul anesteziei (pentru ca daca nu imi simteam picioarele era logic ca nu pot sa ma misc - da de caposul...)
Si uite asa a decurs in mare nasterea.
ciupercar spune:
Buna Roxana!
Eu am nascut prin cezariana in februarie,la Polizu. Mi-au facut anestezie generala. La 11 am intrat in sala si la 11.25 s-a nascut Rebecca, iar pe mine m-au scos pe la 12.
Singurul lucru de care mi-aduc aminte din timpul operatiei este ca la un moment dat am simtit ca cineva trage ceva din mine (probabil desprindeau placenta). Probabil ca am gemut si mi-au administrat din nou anestezic, ca n-am mai simtit nimic...
Cert este ca m-au trezit imediat dupa operatie, asa ca stiu cand m-au dat jos de pe masa de operatie si cand am ajuns in salon. Mi-l aduc aminte pe doctor cum a venit si m-a mangaiat pe obraz, mi-a zis ca am o fetita sanatoasa, frumoasa si ca are 3.5 kg si 52 cm, m-a pupat pe obraz si a plecat. Apoi l-am vazut pe sotul meu langa mine si pe soacra-mea la capatul patului. Mi-a zis si el ca este totul ok, ca i-a facut poze, etc... Dupa care am cazut intr-un somn adanc. Am dormit vreo trei ore.
Pot sa-ti spun ca eu m-am simtit f bine dupa operatie, nu m-a durut nimic, ma rugau asistentele sa-mi dea calmante, ca-mi erau prescrise, si eu le spuneam ca nu am nevoie ca nu ma doare nimic.
M-am refacut repede, nu m-a durut pana acum niciodata operatia, cu toate ca s-a schimbat vremea de cateva ori...
Dar iti pot spune ca depinde de organism. In salon cu mine la reanimare era o mamica care nascuse cu 2 ore dupa mine, tot prin cezariana si care nu a putut sa se miste 2 zile din pat. Avea niste dureri groaznice. Nici macar pe o parte nu s-a intors...Nu stiu cum a putut sa stea atata timp pe spate, ca eu dupa 6 ore simteam ca mor daca nu ma intorc...
Dar o durea f tare operatia.
Asa ca nu exista o reteta. Depinde de fiecare si cred ca depinde si de doctor...
Multa sanatate si nastere usoara!
mmihaela spune:
Si eu, tot generala. Nu se poate si la tine tot asa?
Nu simti ni'ka in tp.operatiei. Dupa, te trezeshti cu...sonda in tine. Da' trece repede, o scoate de cum poti merge singu'rica la toaleta. Eu una n-am mai cerut calmante, ma bucuram ca sunt in viata si am bebe sanatos. M-am ridicat cat am putut eu de repede, (asta nu inseamna prea repede), si am facut vreo cateva ore pana la BB, care era la capatul culoarului. Dar a meritat!
Bafta si nashtere usoara!
Miha
roxanacaz spune:
Merci muuuult de tot! Cum o fi, cum n-o fi, m-am mai linistit. Deci nu e chiar asa rau cum imi imaginam! Mi s-a luat un ditamai pietroiul de pe suflet! De anestezia generala nu mi-e frica de loc, pentru ca am mai facut vreo3-4 operatii la viata mea si stiu cum e ... E chiar placut cand adormi...Si nu as opta pentru generala la cezariana, pentru ca am inteles ca mare parte din anestezic apuca sa ajunga in corpul lui bebe mic si e si el/ea mai somnoros si lent/a in reactii cand iese. Asa ca de aia vreau "juma" de anestezie. Chit ca mie nu-mi plac jumatatile de masura, am de gand sa ma fac de acum tare viteaza pentru bebe mic! Sa ma vedeti ce o sa fac! Cred ca o sa mai plang cate putin! Na!
Da' oricum, merci, merci! Daca mai aveti povesti, sa mi le spuneti, si de rau si de bine, ca vreau sa fiu pregatita de orice!
Kehleyr spune:
Eu am nascut acum trei luni prin cezariana. Si eu am vrut sa fac tot rahi+epi, dar nu s-a putut. Cred ca aveam vertebrele prea tasate si nu putea doctorul sa bage acul. Asa ca in final am facut general si a fost super OK. Am apucat sa intreb daca mi se face anestezicul si injectabil, mi-au spus ca da, apoi mi-au pus masca pe fata si cred ca in 5 secunde am adormit. Pe mine m-au trezit imediat dupa operatie, eram inca pe masa, asa ca tin minte (tot mai vag) cum m-au mutat pe masa si spoi in pat in salon. Cca 30 min dupa aceea am fost ametita, dar apoi m-am simtit OK. M-a durut pana seara (operata la 9 dimineata) mai tare, apoi tot mai putin. Refacerea a fost mult mai usoara decat ma asteptam, adica dupa vreo sapt nu ma mai durea decat dimineata. Acum dupa 3 luni nu mai simt nimic, nici macar la schimbare de vreme.
Cred ca ce vroiam sa spun de fapt este ca si daca va fi nevoie sa faci anestezie generala sa nu iti fie frica. Stefania a avut APGAR 9 la nastere si 10 dupa 5 minute si a supt din prima zi, asa ca nu pot sa zic ca ar fi avut reactii mai lente.