Cum sa ies din starea asta?

a_alinta spune:

nu putem fi perfecti. grav e atunci cand vrem sa ajungem la perfectiune.
du-te duminica la biserica, stai in stana si cere ajutorul divin. doar atat. cere sa te ajute , sa te lumineze , sa iti usureze sufletul si sa te ajute sa iti gasesti cararea . cere ceea ce vrei.
numai ca trebuie sa si crezi pentru asta.
sa imi spui cum te simti dupa aia.

Lali_mete spune:

Madi apelativul tau imi aduce aminte de o prietena din liceu,cu acelasi nume si la fel de prapastioasa ca tine,si culmea,tot in Italia plecata ar fi ceva sa fii exact acea persoana. Eu iti ofer o ,o si un ,asa ca de la o prietena,si ridica fruntea sus,fetele ti-au dat sfaturi bune,nu poti fi perfecta,e imposibil.Cu toate avem si cate o zi in care suntem stangace,sau chiar o perioada mai mare,pentru ca ne simtim pe dos din cauza zilei precedente in care,ni se pare noua,am gresit ceva cam mult. Stai linistita,multe din noi au avut zile in care au ridicat tonul la vre-un coleg,ne-am cerut scuze mai apoi si in mare parte din cazuri,pun pariu ca s-a rezolvat. Numai bine si gandeste pozitiv...Mie imi spune inima ca esti chiar acea persoana de care spun .

Lali Lacra de
Paul-Iulian

Madi25 spune:

Multumesc mult pentru mesaje. Chiar m-au ajutat foarte mult sa imi ridic moralul. Cred ca sunt prea prapastioasa, si acum trec printr-o perioada de deprimare intrucat sunt intr-un oras unde nu cunosc aproape pe nimeni si nu am prieteni, deci nici viata sociala, si nici prieten. :( Si nici nu stiu cum sa procedez sa cunosc mai multa lume, in afara de colegii si colegele de la servici.

V-ati aflat vreodata in asemenea situatie? Cum ar fi bine sa procedez? Orice sfat e bine venit.

CorinaDani spune:

madi, incearca sa afli unde se strange comunitatea de romani din orasul tau - poate e o biserica, unde merg la slujba (mai ales ca in duminica aceasta sunt Floriile, duminica urmatoare este Pastele), poate fi un centru de asistenta sociala (sau cum se numeste in italia).

sau, daca stapanesti bine limba italiana si vrei sa faci ceva deosebit, care iti va da alta perspectiva si iti va arata cat esti tu de norocoasa, intereseaza-te daca te poti implica in voluntariat, sa-i ajuti pe cei mai putin norocosi, batrani, bolnavi, nu stiu, trebuie sa existe ceva....

eu cred ca mare parte din ceea ce simti acum se datoreaza faptului ca esti singura, intr-o tara straina, fara prieteni, fara viata sociala, doar serviciu si casa...gandeste-te si incearca sa vezi partea plina a paharului vietii tale - esti sanatoasa, ai un loc de munca, ai un acoperis deasupra capului, te poti intretine singura...ai rabdare, lasa lucrurile sa se aseze singure, cu putin noroc va iesi si soarele pe strada ta !



Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

blue eyes spune:

Idea cu ajutatul oamenilor nefericiti nu e cea mai potrivita acum, cand ea e deprimata; ar putea agrava starea ei negativa. Idea cu biserica iar nu stim daca e potrivita; Madi e religioasa? Pe mine m-ar irita un asemenea sfat deoarece nu sunt un om credincios.

Madi, eu tind sa cred ca e un episod depresiv, daca nu ai mai avut asa ceva pana acum. In caz ca e o recidiva, ar fi util sa contactezi un medic.
Un sfat, pe langa cele legate de alimentatie, expunerea la soare, mersul pe jos dupa serviciu, igiena mentala sunt bune. Inca unul: redu volumul lucrurilor de rezolvat, limiteaza-te doar la strictul necesar acum pentru ca ai putina energie si multe idei de perfectionism.

Sabina spune:

madi, eu am trecut printr-o depresie si lipsa de sens in toamna trecuta si la mine din nefericire era ceva pur fizic, eram foarte bolnava. Eu credeam ca-s doar obosita.
Sunt convinsa ca nu esti foarte bolnava , dar eu te-as sfatui sa faci in primul rand un set complet de analize de sange, incepand cu hemoleucograma si terminand cu tiroida.
Dupa care mai vezi ce si cum, e foarte posibil sa fie o banala lipsa de ceva, usoara anemie, lipsa de calciu/magneziu /acid folic.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

unducthable spune:

Nu vreau sa exagerez, dar din experienta mea am invatat ca trebuia sa iau masuri de cand era lainceput , simteam lipsa de energie ,tristete mare ,asta dupa ce am pierdut o sarcina si multe alte lucruri care mi le facuse un doctor nepriceput.

daca simti ca te copleseste cantitatea de lucruri pe care trebuie sa le faci ,redu drastic numarullor , o vreme fa numai ce e absolut necesar si incearca sa dormi ,pentru ca prin somn se vindeca multe lucruri , in acelasi timp, calciu ,magneziu

e posibil sa ai si o usoara anxietate

tu vezi cum te simti ,daca a trecut si te simti bine, incearca totusi sa te menajezi de la prea multa munca , o perioada

multa sanatate , Diana

A FI MARE NU-I MIRARE, A FI OM E LUCRU MARE .

http://www.dianabostan.evonet.ro/myalbum111.html

Madi25 spune:

Multumesc mult pentru mesaje. Am incercat sa ies sa ma plimb un pic in putinul timp liber si m-am simtit mai bine. CorinaDani, cred ca ai dreptate si ar trebui sa privesc partea plina a paharului. Dar este putin deprimant ca la varsta mea nu am viata sociala (din cauza ca sunt de putina vreme intr-un oras nou) si nici prieten. Singuratatea este boala grea . Cunosc limba italiana cat sa ma descurc la cumparaturi, din pacate, si asta imi limiteaza mult sfera de activitati. Romanii pe care ii cunosc aici au familii si nu prea au timp de altceva, logic. Simt ca sunt prinsa intr-un cerc si nu stiu cum sa ies din el - adica sa cunosc si eu mai multa lume, sa am un prieten, etc. Colegii mei au toti relatii stabile, par fericiti si impliniti, si, desi ma bucur pentru ei, mi-as dori si eu sa am acelasi sentiment pe plan afectiv - cred ca e o dorinta normala pentru oricine.

celi-bia spune:

Madi, am citit ce ti-au raspuns fetele, spre ca starea ta generala sa fie mai buna... eu as adauga doar ca stiu cum e sa fii prapastioasa, suntem foarte femei/fete asa, se pare ca e o caracteristica femina care la unele se accentueaza mai tare. Nu dispera, nu esti la un pas de depresie ci doar ai o perioada mai putin buna.

Uite, la mine nicio zi nu seamana cu alta, azi sunt foarte bine dispusa, maine pot sa fiu tare trista si melancolica, azi poate sa-mi mearga bine pe toate planurile si maine e posibil sa nu-mi iasa nimic, azi pot fi foarte increzatoare in ziua de maine, iar maine sa ma comport foarte ciudat si sa-mi para ca viata mea e cea mai naspa. Asta e, am acceptat aceasta situatie... si ma comport în consecinta, fara sa cred ca imediat cad in depresie.

Urasc si eu unele lucruri la mine si la viata mea, dar altele le iubesc la nebunie, sunt sigura ca si la tine ela fel, imposibil sa nu gasesti lucruri bune de care sa te agati, care sa te faca sa mergi mai departe. Capul sus, nu esti singura niciundem uite cata lume a sarit cu sfaturi, sunt oameni care se simt singuri si cu iubitul/iubita sau copilul langa ele si poate e de o mie de ori mai rau asa...

Am incredere ca o sa-ti revii, cumpara-ti o carte, sau o revista, vezi un film bun, gateste-ti niste clatite, bea o cafea ascultand muzica ta preferata, fa sport, elimina orice ganduri negative... si automat totul va fi mai roz

www.celina-bianca.blogspot.com

tati_raisa spune:

Sti, am si eu o intrebare ...de ce te straduiesti sa faci totul ok ?..de ce ?..de ce nu faci doar ceea ce trebuie si asa cum trebuie.Sti, ca sa fie ok , tre sa fie normal.

Te subetimezi ?..daca da,..nu e bine..

Sfaturi poti da ....doua gramezi, dar tu esti cea care tre sa aiba grija.
Ti-a dat cineva indicatii.."mergi la coafor"....super tare..

Eu i-ti dau alt sfat..NU MAI FACE NIMIK ACASA.Vezi ce se intampla..macar o zi..sa vezi ce multumita o sa fi..Poate o sa faca sotul, iubitul..etc..Incearca...