Sezatoarea canadiana (175)

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns maru spune:

khristin, ai mei baieti poarta ochelari de cand se stiu ( si sotul si copilul). Facem controale anual pentru amandoi, si nici aici nu am oprit controalele, amandoi avand miopie si astigmatism. Copilul pana la 18 ani e gratis, fiind acoperit de OHIP intre 18 si 65 se plateste (sotul plateste 120 pentru controlul pe care il va face joi, si ii recuperez de la asigurare). Dupa 65 iar e acoperit de OHIP.
Eye Care :

An eye examination is covered by OHIP once a year for persons under 20 and those 65 and over. OHIP also covers a major eye exam once every 12 months for persons aged 20 - 64 who have medical conditions requiring regular eye examinations (refer to OHIP Bulletin 8089 or to Changes to OHIP Coverage for Eye Care Services).


astigmatismul si miopia nu sunt medical condition to require a major eye exam, fiind vazuti tot de optometrist, nu de doctor.
Joi cand vor veni de la control, iti voi da mai multe detalii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

OOPS am editat, ca ma fac de rusinica Deci da, IONE!

MAMITZICA - da, asta clar!

Eu personal am avut 2 operatii degeaba
Una tot la ochi, la 17 ani (mult mai tarziu mi-a explicat un medic... degeaba ma operase pe mine ala, ca de fapt CREIERUL nu mai stia sa interpreteze ceea ce nu vazusem cu ochiul stang timp de 12 ani, maturatia se petrecuse de mult... si ca degeaba repari MECANICA daca nervul nu stie ce sa transmita....) si a doua la corzile vocale, am avut noduli, si am stat de doua ori cate 3 saptamani in spital, am cheltuit o groaza si degeaba... Era suficient tratament si repaus vocal...
Mde... de-ale noastre...

Pe Eliza clar nu o duc la operatie, dar eu sper sa nu fie de fapt nimic.

Si mie imi plac L'Oreal, dar mai nou sunt mare fan -417, de-aia v-am intrebat daca la Mtl sunt, nu mai stiu cine zisese ca sunt.
Oare cat costa?
Aici cumpar 3 borcane mari cu 50 dolari. Unul cu sare de corp 450 g(www.minus417.com/aecommerce/c2269.php" target="_blank">aromatic body peeling) si doua cu unt de corp de 250 g fiecare(www.minus417.com/aecommerce/c2268.php" target="_blank">body butter Sau in astia 50 de dolari imi aleg ce combinatie vreau, pot sa iau doua borcane de sare si unul de unt, sau trei de sare... Numai ca sarea se consuma mai greu decat untul - ma tine cel putin 5 luni daca o folosesc de 3-4 ori pe saptamana...
Plus ca daca iau produse de peste 30 de dolari imi mai da 30% reducere la produsele antirid, dau 50% reducere la kitul de manichiura, plus ca bufferul mi-l schimba mereu gratuit...
Iar produsele miros demential! Eu sunt complet indragostita de ele...
Hm... se vede ca sunt evrei nu, se pricep bine de tot la marketing

Revin sa intreb, ce inseamna la voi ca sunt "scumpute" cremele alea?
Ca sa ma raportez corect intreb...
O amica a mea reintoarsa dupa 6 ani de Canada s-a crucit de preturile de aici, dar nu stiu clar ce cumpara ea (cred ca tot Biotherm ala), insa mi-a zis ca aceeasi crema o lua aici cu pretu dublu.
Niste creme normale, de-astea de supermarket, un Dove, o Nivea, aici costa cam 3-5-7 dolari bucata, dar recipiente mici, 100-150-200 ml.
O crema Loreal de vreo 50 ml costa peste 15 dolari (Age Perfect de exemplu)
Asa ca mie mi se pare ieftin sa cumpar juma' de kil de sare peeling de la Minus417 cu vreo 15 dolari...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Doloress spune:

Anka, age perfect si la noi e cam la fel zic eu, vreo 15 dolari, uite aici:
http://well.ca/brand/loreal-age-perfect.html?gclid=CLHDnODUuKACFSJ25Qod5QLtTw

Biotherm e 60-70 de dolari, eu cum iti ziceam o iau redusa la un targ care s eorganizeaza aici de catre l'Oreal de doua ori pe an. De acolo ies cu doua plase de cosmetice, pentru mine si pentru tot familionul din tara, sunt reduse la jumate sau chiar mai mult. Se intra pe baza de invitatie, ne-o da de la servici si ai limita de 700 de dolari.

Mami de pitic Patrick (29.04.2008)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Ankalaura, nu stiu de cind stai tu acasa, dar dupa 8 ani asa nu-ti mai doresti decit sa te duci totusi la un servici, dar nu ma mai vad stind mai mult de ora 5... eu dormeam in editura citeva ore, ce rost avea sa mai ajung acasa, aveam canapea, aveam bucatarie... ne mutam cu totii acolo in perioadele de licitatii pentru manuale, de tirguri... Frumos, nu zic, daca nu ai familie, e o viata cool... si culmea este ca nu mi se parea nimic iesit din comun. Pot sa inteleg cum te prinde munca, la fel cum observ ca te prinde si statul acasa. Eu am cam jumi-juma, 14 de munca si 9 de stat acasa... si nu stiu ce as face mai departe, ca mi-ar placea sa pot sta pina ajung si cei mici pe la 9 ani, Agata abia incepind de anul asta este independenta, practic nu mai am ce sa fac pentru ea, ca si le face singura. La lectii mai trag un pic de ea, dar e muult mai bine decit anul trecut, de exemplu. Mi-ar placea sa gasesc un part-time, sa lucrez pina la 3, si de la 6 daca se poate, numai sa fiu cu copiii de la 3 la 9 cind ii bag cu forta-n pat. Dar abia de prin toamna trecuta am inceput sa simt nevoia sa ma duc la munca, nu pentru bani, ca din astia nu aveam nici cind munceam 12 ore, nici acum cind stau acasa... ci asa, nevoia sa mai fac si altceva. Dar 8 ani de zile nu am simtit, de mirare pentru cineva activ si tot timpul la munca, dar uite ca viata ofera surprize. Probabil ca s-a putut asa si pentru ca am fost cumva intre doua meserii in aceasta perioada, plus emigrarea, plus virsta de facut copiii... s-au nimerit toate. Ca daca ai o meserie beton, o cariera construita cu greu pina la 30 si apoi apar copiii, e mai greu sa iei hotariri din astea radicale... dar se gasesc solutii si daca toata lumea e fericita, e bine oricum, sanatosi sa fim.

Doloress, da, eu zic ca e ideal sa stai si cu copiii si sa ai si un part-time la servici, asa, pentru sufletelul tau. Dar cind sint copiii foarte mici, daca nu ai ajutor, nu prea ai cum sa faci asta decit daca esti in contra-schimb cu sotul. Cind mai cresc, cum sint ai mei acum, si sint toti la gradinite sau scoli, nu prea ai ce face dimineata, ca ei sint acolo. Insa, dupa 3, noi facem o gramada de lucruri impreuna si mi-ar parea placea sa mai lungesc, daca s-ar putea, fericirea asta citiva ani macar... ca tare repede se mai duc.

Nici o fericire ca s-a terminat zapada, ca a venit ploaia!

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

Doloress - chiar vad multe peste 20, se pare deci ca nu ar fi o idee proasta sa imi mai iau vreo 2 borcane de Minus417, sigur nu sunt la fel de ieftine la Mtl... Deja nu ar mai conta la bagaj

M-am apucat deci de impachetat. Am deja 3 cutii mari cat China, am fost foarte isteata si mi s-a parut ca latura de 60 de cm e buna. Acum mi se pare mai mare ca televizoru'!
Am facut deocamdata 3 lazi, au cate 14 kile fiecare... Am 10 lazi in total, cred ca nu imi vor ajunge. In lazile astea 3 abia am apucat sa pun o parte din hainele de 2 si 3 ani ale Erikai, vreo 2 asternuturi de-ale lor si vreo 8 prosoape de baie. In plus, o colectie Disney de 12 volume si 8 volume dintr-o enciclopedie tot Disney.
In ritmul asta, o sa mai am nevoie de cutii si o sa ma apropii de 300 de kg... De fapt, daca depasesc 300, platesc mai putin pe kil

NELIA - in continuare cred ca vorbesti despre mine Si eu am avut "exercitiul" asta idiot cu licitatiile inchise la miez de noapte... Si stat 12 ore la birou (ba chiar aveam si un copil pe atunci sau eram gravida).... Asa ca statul acasa (atent planificat, evident, sunt balanta...) a sosit la momentul ideal!
Nu am nici macar 2 ani inca, de stat acasa. Dupa vreo 14 de munca. Deci mai am pana la... 8
Ai descris perfect cu banii Nu ai nici daca stai 12 ore la serviciu (cel putin, nu in Romania, iar in Canada, din cate stiu, te dau aia afara dupa 8 ore ca sa nu plateasca overtime )
Incerc sa ma mai bucur putin de statul acasa.... Sper sa rezist macar pana la toamna, cand va intra Eliza in linie dreapta cu scoala... Si poate o sa mearga si Erika la gradi tot atunci... Cam asa mi-am planificat.
Acum ramane sa vedem daca se va potrivi socoteala de acasa cu cea din targ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns khristin spune:

Maru, pai nu vorbeam de conditions, ci de un caz obisnuit de control la ochi. E bine ca-ti deconteaza asigurarea.

Ankalaura, eu am venit in Canada la 27 ani si poate pt. ca avusesem in RO un ritm sustinut de munca, lucram la universitate, mergeam in schimburi de experienta in strainatate destul de des, nu m-am putut lasa de dependenta nici aici , asa ca dupa o luna lucram deja si aici si uite-asa devii usor-usor workaholic fara sa-ti dai seama . Cred ca e ceva ce tine foarte mult de personalitate si stilul de viata personal al fiecaruia. Ce spune Nelia despre suflet, este adevarat insa, important e sa poti , eu mi-am promis o iesire la pensie timpurie cu calatorii prin lume, acum important e s-ajung acolo . Personal nu cred ca as putea sta mai mult de un an acasa, m-am analizat cu atentie in mat leave, deja imi lipseau mult prea mult interactia adevarata cu lumea, nu-mi ajungeau doar discutiile virtuale din pacate, voiam sa ma simt utila si altfel decat acasa , erau prea multe de rezolat si mi se parea ca bat pasul pe loc. Dar pe de cealalta parte, munca este dubla, pt. ca dupa job vii acasa si incepi cu alergatul dupa copii, ia-i de la scoala du-i la activitati, fa lectii, tine si pasul cu dezvoltarea profesionala si tot asa. Dar eu sincer cred ca ritmul asta iti mentine spiritul tanar vesnic . Sa fiu in pozitia de a alege a doua oara nu cred ca mi-as schimba alegerile. Partea buna e ca jobul meu se termina la 3 si desi e ca un fel de part-time dpdv al timpului, e platit full-time . Acum n-ai vrea sa fii in prejma cand incep sa ma vait desigur .

Cat despre creme, depinde de gusturi, mie imi plac mult cele de la Dior iar preturile sint piperate, unele depasesc si suta . Dar partea buna e ca piata ofera aici diversitate si serveste bugetul fiecarui cumparator . Vei vedea cat de mult iti vei schimba gusturile dupa ce vei ajunge aici, mie cel putin asa mi s-a intamplat. Wow ce exciting trebuie sa fie sa pleci, parca sint eu in pielea voastra, cat mai e pana ce aterizati?

Cristina

Yasmine et Chris Anthony

The past is history, the future is a mystery, but today is a gift—that’s why it's called ‘present’.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns columbiana spune:


Nelia, nu te speria ca tu ai in fata prezentul meu , jobul la stat care impaca viata privata cu cea profesionala, 35 ora saptaminal cu program flexibil, etc- eu am fost total workaholica, ultimii 7 ani in Romania au fost ca un carusel, doar job visam, acum m-am linistit si vai ce bine e la gindul ca de nevoie am anulat in 5 minute toata agenda pentru doua saptamini inainte si am zburat in Romania fara mirieli la job si termen limita de retur, ma organizez singura, etc; bine ca dezavantaje sunt ca oriunde ($ mai mic decit in privat de ex), dar nu conteaza;
oricum eu cred ca statul acasa are rostul lui pina incep copiii scolile, apoi cit ei sunt la scoala eu n-as gasi rostul meu prin casa; am constatat ca daca sunt in casa e de smotruiala 25 ore din 24, daca ies la job si inchid usa dupa mine nu fug nicaieri si...ajunge timpul redus de smotru pe care-l aloc fara probleme, deci mai vin niste banuti salariu intre timp;

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=137759

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Pai, crezi tu ca de ce am ales meseria asta, din start sa ajung acolo unde esti tu... daca tot nu am putut sa ajung prin ani de munca in diverse locuri,macar prin studiu sa ajung, ca tot munca e... Si tot chin este, si studiile si munca pe la diversi pina la un post de genul asta, atit doar ca studiile sint mai placute un pic si mi-au oferit si sansa de a-mi creste copiii cum simt eu.

Exact, asta voiam sa spun, ce spune Ana. Ca pina in toamna am fost ocupata, fa copii (asta e partea placuta a problemei, incercarile de a ramine gravida, statul cu picioarele pe pereti 'sa se prinda'... plus incercarea in sine...), creste-i... inmultit cu trei, cam doi de fiecare plus inca un pic de acomodare cu gradinita, uite ca atit iese. Dar dupa ce Lisandru a intrat si el la gradinita, nu m-am mai simtit atit de utila acasa... noroc ca nu am timp sa ma gindesc, ca am intrat tare in studiu, imi place si nu voi mai avea alt an ca acesta, asa ca profit la maxim...

Din toamna, chiar nu mai vad nici un motiv sa stau acasa. Nici in vara asta nu ar fi fost, daca nu alegeam sa-i duc pe copii in vacanta si la bunici, lucru mult mai important in momentul de fata pentru noi si pentru ei decit orice servici. Dar incepe Tudora scoala, Agata e inca genul de copil dupa curutul careia trebuie sa stai ca sa iasa rezultate bune, asta este, nu pot fi toti studiosi... desi ca inteligenta cred ca sta mai mult decit bine. Si tot asa, lucrurile nu se termina, numai ca se pot face si cu un servici pina la trei sau hai patru, unul din noi macar. Altfel, eu, sincer, nu vad cum as putea sa impac familia cu serviciul, nu stiu cum reusesc altii, dar mie abia imi ajung timpul si energia asa sa fac cit de cit ce trebuie... cu rezultate bune, chiar foarte bune, dar nu extraordinare, nu iesite din comun, ci in limitele normalului. Sint multumita, nu spun nu, dar cu trei copii, fara un ajutor in afara de mama si de tata, nu vad posibil sa faci de la 6 la 9 si in weekend ceea ce se face cu efort de la 3 la 9 si in weekend. Dar, omul e inventiv, asta imi place mie la natura umana, ca zici ca nu te vezi facind, dar cind esti pus in situatia respectiva, gasesti solutii. Si cum spuneam ca depinde de natura, daca as fi sa aleg inca o data, la fel ca si Khristin spun, insa de pe alta pozitie, ca tot asa as face, fara nici o urma de indoiala... desi de-a lungul timpului, am mai avut si din astea... fetele stiu.

Dar vedeti ce citat am la semnatura, l-am pus de ceva timp pentru ca asta traiesc, asta simt... in timp ce ne agitam sa facem una si alta in viata, daca se poate cite o mie de lucruri in acelasi timp, viata trece, asta e viata... timpul in care faci toate aceste lucruri. Numai ca, in general, omul le face si tot asteapta sa traiasca din plin dupa ce se realizeaza, dupa ce termina un proiect, dupa... dupa... Eu am avut doua perioade in viata mea cind am fost destul de inteligenta incit sa iau viata asa cum este si sa o traiesc la maxim, bucurindu-ma de orice, pur si simplu. Cind am venit in Bucuresti, intre 22 si 27, cind am trait la propriu, cu orice risc... tinerete, tinerete... ca apoi am 'imbatrinit' si m-am dezumflat, m-am lasat coplesita de griji, de faptul ca nu-mi vedeam de nici o culoare viitorul... etc. Si acum, de vreun an, din alta perspectiva, dar ma simt la fel ca atunci. De data asta din cauza faptului ca am intrat in contact direct sau indirect cu nenorociri, ca 'stiu' intr-un mod mult mai clar ca viata se poate termina oricind, ca astazi sintem sanatosi si miine nu... ca astazi sintem si miine putem sa nu mai fim. Nu sint trista, adica nu o spun de pe o pozitie depresiva, dar am realizat, in sfirsit, ca nimic nu merita sa lasi sa-ti strice bucuria de a trai, acum, cind inca ai de toate: parinti in viata sau unii dintre ei, noi sanatosi, copiii mici si cu probleme mici, sanatosi si toti acasa... putere de munca, energie de facut de toate... Pentru ca toate acestea trec, vine o alta virsta, cu greutatile ei, dar sint convinsa ca si cu partile ei frumoase... dar acum sintem la asta... si, ca atare, m-am hotarit sa traiesc urmatorii 10 ani la maxim, impreuna cu sotul si copiii, indiferent daca am sau nu ceea ce imi doresc sau ar trebui sa am la virsta asta.

Dupa aceeea, traind si facind... nu stiu cum voi gindi, nu stiu ce voi face... Dar acum vreau sa calatoresc, sa petrec timp cu cei dragi, sa lucrez intr-o meserie pe care o ador, sa citesc, sa... sa... Oh, dar cite lucruri am de facut, nici macar nu voi fi dezamagita ca nu le pot face pe toate, important este sa fac ceea ce pot, dar sa fac si sa simt placerea ca le fac. Inclusiv luna si disciplina in casa, sa ajung la timp undeva, sa invat sa conduc dracului si eu o masina, ca mi se pare inca chiatra de moara... sa patinez, de inotat am invata cit de cit, sa-mi urmez visul cu dansul, adica sa invatam amindoi sa dansam tango... si multe altele.

Mai vorbim cind imi dau profesorii notele si cind va veni al doilea tur de forta al sesiunii... si cind se va duce pe apa simbetei curatenia si mincarea la care muncesc de vreo doua zile... ca acum ma simt in forma!

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ankalaura spune:

A propos de citate si semnaturi, e momentul sa schimb si eu la mine zicerea "Eu sunt contra" cu "I love it!"

Cu programul... e clara diferenta stat/privat, si e bine ca totusi nu e o prapastie intre ele... Din cate am inteles, la privat ai 40 de ore, nu? Dar alea 40 sunt 40. Si $ mai multi, probabil concedii mai putine, nu?
Eu vad lucrurile, momentan, din pozitia mea, unde am avut in contract 50 de ore si platite 40, si efectiv lucrate pana la 60 de ore, evident ca platite tot 40, in mana! ca in acte aveam peste 50% la negru...
Deci, pentru moment, va dati seama ca 40 de ore efective cu 40 de ore platite mi se pare raiul pe pamant!

Sa termin lucrul la 4 jumate sa zicem, si la 5 jumate sa fiu acasa, iarasi mi se pare raiul pe pamant, ca eu ajungeam pe la 8, daca nu chiar si mult mai tarziu uneori...
Sa termini la 3, deja mi se pare ireal!
Dar ma calibrez eu.

Si desigur, e perfct valabil ce spune Cristina... O sa vedeti voi cand o sa incep sa ma vait

Kris, mai avem 2 saptamani pana aterizam

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns cge spune:

'neata,

Vreau decat atat sa zic ca eu lucrez la timp plin, dar programul e 37,5h/sapt. Asa, si tot ce lucrez in plus se plateste, sau acumuleaza ca timp suplimentar.

Si prefer sa mananc la birou in timpul sapt.(30min) si asa imi fac timpul 8-16.30 si la 17.30 sunt acasa cu amandoi copiii.
Si vineri pauza 1h30.

Si eu vroiam o pauza cand am emigrat, dar 3 luni mi-ai fost suficiente.

Imi iubesc familia si imi place sa stau cu ei acasa, dar ii innebunesc prea tare cand ma concentrez numai pe ei.
Asa ca spre binele tuturor e bine sa lucrez

O sapt. buna,

Cristina,
mama lui Victor 07.01.2000 si a Ancai 16.09.2005

Mergi la inceput