am nevoie de parerile voastre.

nu am crezut , atunci cand m-am inscris pe acest forum , ca voi ajunge sa deschid un subiect.
dar pentru ca am nevoie si de parerile altora m-am hotarat.
o sa va spun o intamplare din viata mea si va rog sa-mi spuneti parerea voastra. e o poveste lunga asa ca luati -va cafeaua.
totul a inceput acum 3 ani si jumatate. la un an dupa ce am castigat loteria vizelor, castiga si verisoara mea ( tatal meu era fratele tatalui ei). vara ( mai pe scurt) are un sot si un baiat cu un an mai mic decat baiatul meu.
ii dau sfaturi ca e bine sa invete engleza , sau cat de cat, pana vin aici, in primul rand baiatul. de fapt i-am dat sfaturi din propria experienta. in america exista posibilitatea sa incepi o scoala fara sa stii 2 vorbe, dar cu cat stii mai mult cu atat e mai bine. parerea mea.
vara mi-a zis ca nu il trimite la cursurile pe care i le-am recomandat eu, dar vine o profesoara acasa si il invata.
toate bune si frumoase, au venit. pe baiat l-am inscris la aceasi scoala cu baiatul meu, dar nu au fost in aceeasi clasa.
ei au venit in decembrie, povestea incepe in aprilie, cu ocazia primului repot card. cu o saptamana inainte imi vine juniorul si imi spune ca profesoara varului de al doilea l-a intrebat daca el l-a invatat pe acesta sa injure . raspunsul lui a fost nu.
cu o zi inainte de report card, vine vara pe la noi sa ia factura de la masina cumparata pe numele meu, ca ei nu aveau credit ( cine traieste in state stie despre ce e vorba). o intreb printre altele cum ii merge la scoala juniorului ei...totul era ok.
si vine bomba! de fapt vine ziua de report card. ma duc la scoala, ma intorc cu inima cat o luna plina ( de rezulatele copilului meu).
de fapt bomba a venit a doua zi , cand juniorul meu se intoarce de la scoala si imi spune ca profesoara celuilalt nu il mai crede ce spune pentru ca la report card a venit si mama celuilalt ( vara mea ) care i-a spus ca fie-miu l-a invatat sa injure si ca il supara in fiecare zi.
ma opresc aici pentru cateva minute, pentru ca povestea e mult mai lunga si nu vreau sa imi apara gen roman.
revin in cateva minute.

a_alinta spune:

intrebarea mea este daca am gresit eu, dar inainte de asta sa va povestesc totul.
de cand copiii au inceput scoala, mi-am dat acordul ca al meu copil sa il ajute pe celalalt la lectii. ca nu stapaneste suficient limba.
asa cum imi intreb in fiecare zi copilul ce a facut la scoala, la fel l-am intrebat cum l-a ajutat pe varulII la lectii.
atunci cand am auzit in ce consta ajutorul lui ( adica el dicta , sau facea problema , vara-mea scria ce zicea el iar neajutoratul se uita pe pereti ), am schimbat regula. adica am oferit ajutorul copilului la noi acasa. nu de alta, dar sa vad si eu in consta acest ajutor, adica in ce sens baiatul meu il ajuta pe vara-su.
din momentul ala nu a mai avut nevoie de ajutor, a se intelege ca nu a venit sa isi faca lectiile la noi acasa.
apoi a urmat un proiect despre tara natala, pe care urma sa il faca impreuna. am stat in sufragerie sa ascult parerile , de fapt asta asteptam sa aud in loc de """" ajuta-ma""""
am incercat sa ii explic despre ce e vorba in proiect, nu era atat de greu, dar deh scuze exista intotdeauna , sa isi faca o idee, sa vina cu solutii si daca are nevoie de tradus ceva sau orice fel de ajutor, are tot suportul.
s-a dus acasa la el, apoi a venit ziua de report card , in care vara mea a spus ca juniorul meu e un baiat foarte rau, ca l-a invatat pe varul lui sa injure si ca il supara in fiecare zi, bineinteles ca raspuns la problemele pe care baiatul ei incepuse sa le aiba la scoala

revin , ca mai sunt multe de spus.

a_alinta spune:

am sunat-o imediat ce am aflat, ea nu era acasa, am vorbit cu sotul ei care cu o mare calmitate imi spune ca nu stie despre ce e vorba, ca nu el a fost la scoala. vorbesc cu 'victima" care incepe sa imi insire cate lucruri rele pazeste de la juniorul meu. de fata cu tac-su, care habar nu avea de nimic.
ok, se termina discutia prin a-i interzice "victimei" sa se mai aproprie sau sa mai vorbeasca cu "atacatorul".
dupa aceasta discutia am asteptat un telefon , care nu a sunat, de la vara mea .
atunci m-am hotarat sa-i cer profesoarei o intalnire face to face. victima si atacatorul.
intalnirea a avut loc la o saptamana dupa telefonul meu.
vara mea , de la care nu am primit nici un telefon, a fost foarte surprinsa cand m-a vazut la scoala. discutia a avut loc, mi-am reabilitat copilul ( aici si minciuna se raporteaza ). vara s-a uitat mirata la mine ca ce cautam acolo. ca puteam rezolva asta acasa.
am intrebat-o pe profesoara ce a spus vara mea despre juniorul meu si raspunsul ei a fost: he is a very bad boy. am mai intrebat-o inca odata , ca nu mi-a venit sa cred , si raspunsul ei a fost acelasi.

acum , dupa 3 ani si jumate aflu ca eu sunt de vina ( au venit parintii ei in vizita la noi). ca eu nu mi-am lasat juniorul sa il ajute la lectii, ca l-am dat afara din casa cand a venit sa isi faca proiectul, ca vara mea nici nu stia engleza ca sa ii spuna ea asta profesoarei..........
asta mi-a spus-o vara-mea in fata ieri. cand noi doua am fost fata in fata cu profesoara care a confirmat ceea ce a zis vara mea referitor la junior.
sper ca am fost cat de cat coerenta la cat de suparata sunt.


ce parere aveti voi?

mimitete spune:

Singurul sfat, sper ca ai intrerupt relatiile cu verisoara cu riscurile de rigoare si furtuna din familie. Nu are sens sa joci jocul lor she said, he said...oricum neaga deci nu se ajunge nicaieri.

Inteleg ca asta aduce ceva neplaceri intre cei doi frati dar incearca si tu sa-i explici lui tata ca asta e viata si fiecare isi urmeaza destinul.

maru spune:

am patit-o si noi aici, ce-i drept a fost mai usor ca nu eram rude, dar la fel, si copilul meu a fost facut in toate felurile in fata profesorilor, care la inceput au fost mirati: cum? nu se poate, Andrei nici odata nu a facut, zis dres, dar dupa ce mama celuilalt, care inca nu avea servici si avea timp de dus zi de zi la scoala, a candtat pe la scoala niste bazaconii, incepusera profesorii sa isi schimbe parerea. Totusi una din profesoare m-a sunat acasa, m-a luat pe departe, si...cand am realizat, waw, ce scantei au iesit!
prima data am incercat sa discut cu mama respectivului, care ne-a mintit in fata, dar care a amutit cand a auzit ca profesoara X e dispusa sa discute cu noi, amandoua, si copii de fata!
Atunci am incetat orice discutie, nu ii vad, nu ii cunosc, nu ii ajut, nu le cer parerea, nu ii intreb, sincer, sunt invizibili pentru noi.
O alta urmare a fost ca au fost exclusi din grupul de prieteni comuni, nimeni nu a vrut sa aiba de a face cu o mincinoasa.

Iasmin08 spune:

Inteleg ca e tare dificil cand te afli intr-o alta tara, fara rude aproape. Cel mai grav este cand copilul minte (ca sa se apere, probabil il depasesc cerintele scolii, ori e de felul lui invatat sa aiba totul mura-in -gura). Probabil nu constientizeaza cat mult rau poate sa faca prin minciuna(vorbesc de copilul verisoarei cand spun ca e mincinos). Din cate spui, nici mama nu e un exemplu bun in sesnul asta- ca doar minte pe toata lumea in fata.
Voi ca familie, ce avantaj aveti de la ei? Sar sa va ajute atunci cand aveti nevoie? Cat de des va intalnitit, ca nu prea pare o relatie exagerat de stransa.
Pana la urma eu as face matematic lista - bune si rele in legatura cu relatia voastra.
Multa putere sa ai sa treci peste situatia asta
Oricum prioritatea ta este familia ta - sfera imediata, nu extinsa.

PS-creditul de care vorbesti e credit history?

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

a_alinta spune:

tatal meu nu mai e pe lumea asta, deci supararea mea enorma e ca vara-mea a spus la toata lumea cat de rea sunt eu. daca si parintii ei, carora le -am scris acum 3 ani, sa stie si de la mine povestea, mi-au reprosat mie sa sunt rea. va dati seama ca la discutia in care senina in ochii mei, vara-mea imi spune ca ea nu a spus nimic despre juniorul meu la scoala.
nici in tara nu aveam vreo relatie deosebita, eram rude si ne vedeam pe la inmormantari.
aici in schimb i-am ajutat noi, dar si noi am fost la fel ajutati si nu fac din asta un capat de tara, nu am nevoie nici macar de multumiri ( era vorba de credit history, intr-adevar Iasmine).
dar sa ajungi sa minti in halul asta e mult prea mult pentru mine.
ce ma doare cel mai tare e ca sotul mi-a reprosat ca nu trebuia sa aduc problema in discutie, ca daca i-am acceptat in casa inseamna ca i-am iertat. se pare ca nu pot ierta astfel de oameni.
da, in familia lor mint toti 3 .
revin , nu inainte de a va multumi de gandurile voastre.

kariguld spune:

a_alinta, eu subscriu la ce spune Iasmin. intai familia ta si apoi restul. chiar nu as cauta sa incerc lamuriri cu ei, as inceta relatiile, concentrand-ma pe familia mea. am avut si eu in viata experiente din astea si cel mai intelept lucru a fost incetarea relatiilor, nu in totalitate. sunat o data, de doua ori pe an si atat. si n-am suferit nici o pierdere, ba din contra mi-am recastigat linstea.

ALEX, operatie pe cord!

BAZAR UNIC!!!

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA


M-am nascut pentru succes!

a_alinta spune:

relatia cu ei am terminat-o in aceeasi zi cand ne-am intalnit la scoala.
ea a venit cu o cunostinta care stia engleza, s-a facut un fel de cerc, au venit si profesoarele comune ale juniorilor, si adevarul a iesit la iveala. toate profesoarele au remarcat ca baiatul meu a incercat sa il ajute si ca celalat s-a comportat imatur pentru varsta lui.
am asteptat-o la sfarsitul intalnarii si i-am spus ca nu are nici o scuza pentru ceea ce a facut, si ca noi doua nu mai existam una pentru cealalta. a zis ok , a intors spatele si a plecat, probabil ca era foarte curioasa sa afle ce s-a discutat de la cunostinta ei.
ce ma doare de nu mai pot e ca nu pot sa inteleg cum e posibil ca minciuna sa triumfe si eu sa fiu cea rea .
acum am acceptat savina impreuna cu parintii ei , am crezut ca poate fi un alt inceput, recunoscandu-ne greselile. dar ea nu recunoaste nici in momentul acesta ce a facut. minte cu aceeasi nonsalanta.
si pe mine nimeni nu ma crede. sunt judecata ca mi-am spalat rufele murdare la scoala, in loc sa discut cu ea.
sunt suparata , pentru ca nu pot sa inteleg valorile celor din familia mea. ( inainte de a pleca de la noi, unchiu imi sopteste la ureche: dar ce era asa de grav daca profesoara stia ca baiatul meu e rau?"?????????????????????????????
pentru mine e super grav sa arunci vina pe altcineva ca sa scapi basma curata, si sa iti sustii minciuna atat de elegant. si sa fii sustinut de familie. nu discut de prieteni, discut de neamuri.
acum dupa 2 zile de la eveniment incep sa ma reculeg si sa imi dau seama unde am gresit eu. nu trebuia sa cred ca ai ei imi vor da mie dreptate, de fapt ea este rezulatul educatiei lor.

maru spune:

acu sincer, alina, mai bine sa fii tu cea rea, si copilul cu reputatia spalata!
ce te framanti? ce nevoie ai de asa neamuri? cine stie ce inseamna emigratia, stie cat de pretioase sunt conectiile si ca atunci cand poerzi un prieten, pierzi o intreaga retea de prieteni1

tatal tau, de acolo de sus, stie ce e bine, vede si sigur nu te condamna. fruntea sus!

Iasmin08 spune:

Alina, of, sunt oameni de tot felul pretutindeni. Doare rau cand propria familie nu te intelege. Faptul ca unchiul tau a facut remarca ''dar ce era asa de grav daca profesoara stia ca baiatul meu e rau?"????????????????????????????? spune multe despre cat stie despre viata in US: adica nimic. Poate sa vina oricine, tu trebuie sa pastrezi reputatia copilului intacta, cu atat mai mult cu cat este nevinovat.
Eu zic sa nu te mai intristezi. Oamenii au tot felul de neputinte, unii inteleg ce se intampla in jurul lor, altii nu. Cand la aceasta neputinta se mai adauga si un dram de rautate, iese ceea ce povestesti. Lasa sa se stinga conflictul fara sa ii cauti, fara sa deschizi subiectul asta dureros cu ei. Verisoara nu prea stie bine (sau poate nu vrea) ce inseamna familie. Tu iarta-i in inima ta, si tine-ti copilul departe de ei, sa nu se intample alte traznai.

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori