Minoritatile din Romania: studiu istoric

blackpanterro spune:

Poate nu se intelege faptul ca un cuplu homosexual e compus din 2 persoane adulte care decid ca se iubesc, sau ma rog ca sunt atrasi fizic unul de altul si nu sunt un adult ce forteaza un copil sau un animal(ambii fara consimtamant) la relatii sexuale...

Adriana 14w si Aidan Alexander - 4 ani
A ticket to hell has never been funnier

Chuny spune:

Cred ca nici nu are rost sa va pierdeti timpul sa explicati diferentele intre homosexuali si pedofili ... cine nu le vede e pt ca nu vrea sa le vada.

edit ... (pt dreptate )

viviana spune:

Nu cred ca Aka a lansat homo=pedofil

Sibylle poti invata in continuare multe de la Aka.
De tine depinde ce anume.

Unde? Ce? Ce asocieri?

Daca privesti in sus si nu simti invidie, daca privesti in jos si nu simti dispret, atunci esti un om deosebit
vivi

beren spune:

Haideti sa nu transformam si topicul asta in ceva despre AkaManah (nu de alta, dar chiar as deveni gelos ) . Insa vreau sa-i propun un scenariu ipotetic; ca un om educat si sofisticat, sper sa accepte sa-l analizeze la rece.

Aka, stiu ca urmeaza sa te casatoresti (sau s-a intamplat deja), va urez din nou casa de piatra, o casnicie frumoasa si durabila si tot ce va doriti voi in viata. Daca va doriti copii, sa fie sanatosi si fericiti, perfecti asa cum sunt toti copiii.

Dar iata un scenariu pur ipotetic/academic: sa presupunem ca ai un baiat, care intr-o buna zi iti spune tie, tatal si prietenul lui cel mai bun, ca simte o inclinatie pentru cei de acelasi sex. Cum ai proceda atunci?

Llaura spune:

Fara suparare, eu nu vad nimic academic in scenariul asta Si nici stiinta ori cercetare; presupun detasare. Ori mie mi se pare ca detasarea lipseste cu totul.

beren spune:

Nu sunt de acord: stiinta presupune consistenta in gandire, un sistem coerent de valori. Alb e alb iar negru e negru, indiferent de context. Daca la o analiza mai putin superficiala (ca in exemplul pe care l-am dat) subiectul constata ca actiunile lui nu sunt consistente cu opiniile generale emise mai devreme, atunci experimentul a demonstrat (subiectului in primul rand, dar oricui urmareste rationamentul de asemenea) ca acele opinii erau "pre-formate" si deci invalide.

La fel cum un doctor care vrea sa testeze vaccinul pe care l-a produs se injecteaza pe sine inainte de oricine altcineva: consistenta intre opiniile exprimate si actiune.

Edit: oricum, in ce priveste aspectul istoric, ma asteptam la altceva. De exemplu, ma asteptam sa fie mentionat V. I. Popa si "Take, Ianke si Cadir", care a fost publicata in 1933 (remarcabil). Ma asteptam sa discutam despre originile vechi ale comunitatii roma, care provin in mare parte din regiune indiana Punjab si au traditii mai vechi decat multe natiuni europene. Ca, asa cum este foarte raspandit si "normal" in India, diferite comunitati (Punjabi, Jain, cei din Hyderabad (Andhra Pradesh) etc) sunt rezistente la influente externe si isi pastreaza identitatea culturala cu zel demn de admirat. Indieni din Punjab si Andhra Pradesh mi-au explicat cum nici macar retetele culinare nu sunt dezvaluite "strainilor", adica celor din afara castei/regiunii. In lumina asta, devine mult mai clar de ce "tiganii" sunt atat de rezistenti la adaptarea in Europa.

Pentru cine nu stia, aceste organizari tribale (de exemplu Punjabis) sunt vechi de mii de ani si considera influentele externe drept "impure". Majoritatea romanilor vor considera hilar faptul ca tiganii isi vad casa "murdarita" atunci cand intra in ea cei dinafara tribului, dar asa este: cateodata, toate posesiunile "afectate" sunt aruncate, ca fiind iremediabil pervertite. Mi se pare normal respectul pentru o asemenea cultura diferita, pana la drepturile fundamentale ale individului: nu pot fi acceptate privarea de libertate (rapiri) sau casatoriile de copii (nu la 13, ci la 8 (opt!) ani!), sau meseriile ilicite. Dar mai multa atentie si comunicare cu o cultura diferita pare esential, in acest moment istoric. Poate chiar am invata ceva.

O atitudine similara de protejare a culturii de care apartin o au si evreii; e usor de inteles, cand reprezinti o cultura veche de 4 mii de ani. Simplul fapt ca aceste culturi diferite de cea dominanta europeana (relativ noua) nu ii face dusmani, decat pentru cine e ghidat de ignoranta. Pentru un istoric, exemplul lui Benjamin Disraeli ar trebui sa fie edificator: unul din cei mai importanti prim-ministri ai Angliei si un istoric de calibru mondial. Cand a publicat primul roman de succes, inalta societate engleza a devenit "ga-ga" fata de autorul anonim, dar cand s-a aflat ca era un "poor Jewish boy" i s-au inchis usile in nas. Asta nu l-a impiedicat sa devina ce a devenit, un intelectual si politian de statura colosala, pentru ca ... englezii (nu neaparat aristocratii lor) sunt pragmatici. Apreciaza calitatea si competenta, indiferent de alte consideratii. Asta e ceva de invatat si de catre altii: treci dincolo de prejudecata si fobie si vei fi uimit de ceea ce descoperi.

Llaura spune:

Poate Dar omul s-a prezentat aici ca un cetatean agresat (din cate am inteles eu) si nu ca istoric sau ce e el. Si-n plus, daca doctorul incearca vaccinul sau nu este statistic irelevant, deci irelevant.
Acum serios vorbind, noi putem sa ne dam in cap pe aici cu posete sau ce mai avem in voia cea buna, e fun nimic de zis, dar am o mare indoiala ca foloseste la ceva. Abia am avut alegeri in Ro, ati auzit voi probleme din astea spinoase pomenite macar in treacat de vreun candidat, ca eu n-am auzit. Vointa politica e zero ceea ce e foarte trist dar zau daca intrevad vreo schimbare.

Edit: eu v-am zis de Take Ianke, asa gandeste romanul, toti sunt rai in afara de cei de pe strada mea.

ioanadara spune:

Problemele astea nu sunt pomenite pe fata in general in preajma alegerilor dar sunt bine implementate in mase prin diferite incidente legate de anumite partide sau candidati.
Si bineinteles ele tintesc un anume segment al populatiei. Problema minoritatilor este de fapt o inepuizabila resursa de promisiuni si de zgandarire a sentimentelor .
Nu numai la noi.
Un exemplu : http://www.cotidianul.ro/federatia_comunitatilor_evreiesti_din_rusia_chisinaul_reabiliteaza_nazismul-109414.html

AkaManah spune:

Originea si istoria tiganilor
Scris de Marius Ignatescu la data: 24 - Ianuarie - 2009

tigani
1Tiganii sunt un grup etnic ce poate fi gasit aproape in toata lumea.

In Europa, cele mai importante si numeroase grupuri traiesc in Romania, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Grecia, Spania si Serbia. In Asia, mai ales in Turcia, Caucaz, Iran si India. Tiganii au migrat chiar si in America si nordul Africii.
Se presupune ca numele de “tigani” provine din grecescul “athinganoi” tradus “a nu se atinge”. In alte limbi se spune zingari, tsigans, zigeuners, cigani sau cikani.
Originea tiganilor

Dupa cercetari pe esantioane de populatii tiganesti din intreaga Europa in 1940, savantii straini clasifica ca predominanta in cadrul indivizilor respectivi, grupa de sange de tip B ceea ce inca o data inradacineaza ideea ca originea tiganilor este straina de Europa, acestia provenind din cadrul continentului asiatic.

Tiganii erau o secta din Bizant care practicau izolationismul, iar limba lor fiind similara cu alte limbi indiene precum hindi.
Tiganii sunt originari din nord-vestul Indiei si nord-estul Pakistanului. Ei faceau parte din casta Ksatriya a rajpuitilor. In 1192 armatele aliate ale principilor din Rajput au fost infrante in Batalia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. Dupa infrangerea suferita in lupta cu Mohamed Ghur, clanul razbonic nord – indian Rajput (casta Ksatrya), ar fi plecat impreuna cu familiile spre tinuturile arabe si turce, iar mai apoi in Europa.

Migratia tiganilor in Europa


Istoria tiganilor

Tiganii au migrat in Iran si in Asia mediteraneana, incepand din secolul V, apoi in Imperiul Bizantin in secolul IX, de unde au patruns in sud-estul si centrul Europei (secolele X – XIV), ca si in nordul Africii. In secolul XV au patruns in Europa apuseana (in special in peninsula iberica) iar din secolul XIX in cele doua americi.
Unii cercetatori considera ca au existat mai multe valuri de migratie din India. Si astazi exista triburi nomade sau semi-nomade in India, sustinand teoria ca romii au fost nomazi de la inceput, au parasit India in timpul unei invazii si apoi au fost impinsi inspre Europa de razboaie si invazii ulterioare. O alta teorie considera romii ca fiind o casta de razboinici adunata sa lupte cu invadatorii musulmani, care a parasit India ulterior.

Limba tiganeasca are importante influente persane si armene, ceea ce dovedeste trecerea tiganilor prin aceste tari. Se pare ca din Armenia (probabil datorita invaziei turce), tiganii s-au despartit in trei grupuri, mergand inspre nordul Marii Negre, sud (pana in Egipt) si vest spre Imperiul Bizantin. Tiganii care au mers spre Imperiul Bizantin sunt cei care urmeaza sa se raspandeasca in toata Europa. Abundenta de cuvinte din limba greaca sugereaza o prezenta relativ indelungata in Imperiul Bizantin. Probabil datorita invaziei turce (din nou), tiganii au intrat in Balcani in secolul al XIV-lea, si dupa cucerirea balcanilor de catre fortele otomane unii au patruns in vestul Europei.

In Europa, tiganii au fost tinuti in sclavie in Balcani (in special Moldova si Tara Romaneasca), ori si-au continuat calatoria raspandindu-se in toata Europa, din Spania (1425) pana in Finlanda (1597). Pentru a obtine permise de trecere prin tarile din apus, unii tigani au pretins ca sunt crestini din Egipt veniti in pelerinaj (iar mai apoi, cand nu au putut sa le obtina, au falsificat astfel de permise). Acest lucru, asociat cu infatisarea lor straina, duce la denumirea engleza de “gypsy” si cea spaniola de “gitano”, de la egiptean.

Meseriile tiganilor

Ghicitul

Tiganii au avut mereu o aura misterioasa, inca de la venirea lor in Europa. Odata asociati cu o lume misterioasa a magiei, ghicitul li se potrivea perfect. Totodata, ghicitul era o modalitate simpla de a castiga bani. De-a lungul timpului, tiganii au folosit multe metode de ghicit, de la boluri de cristal, carti de tarot, pana la numerologie (interpretarea numerelor) si cititul in palma.

Totusi, o explicatie mai rezonabila este ca adevarata pricepere a ghicitoarelor este remarcabila lor abilitate de a judeca caracterul omului si a vedea ce-si doreste acesta. Adevarul e ca oamenii tin minte ce se indeplineste si uita ce nu se indeplineste.

Pentru a multumi clientii, ghicitoarele prezic deseori un viitor favorabil. Dar pentru a trezi interesul, ele ii previn de multele pericole care le stau in cale, care pot fi prevenite, desigur, tot de ele. Ca o regula, ghicitoarele nu folosesc ghicitul cu alti tigani. In comunitatea lor, tiganii au alte modalitati de a prezice viitorul si de a vindeca. Tiganii poarta deseori amulete si talismane norocoase, pentru a preveni necazurile, spiritele rele si boala.

Muzica

O alta meserie este cantatul. Tiganii sunt, probabil, cel mai bine cunoscuti datorita muzicii lor. Exista numeroase izvoare istorice care mentioneaza muzicieni tigani cantand pentru regi si imparati. De asemenea, in tot estul europei, tiganii au fost intotdeauna preferati pentru evenimente ca nunti sau sarbatori. In multe instante, statutul de muzicieni de valoare le-a permis tiganilor sa aiba privilegii greu de obtinut altfel. Spre exemplu, desi ei erau inca vanduti ca sclavi in secolul al XIX-lea in Moldova si Tara Romaneasca, muzicienii tigani de prestigiu din Transilvania imperiului Austro-Ungar aveau un rol important in comunitatile satesti si se bucurau de unele privilegii de care taranii romani nu se bucurau.

Negustori si crescatori de cai

Tiganii nu au fost priceputi doar la cantat. Alte meserii traditionale ale tiganilor? Ei au fost cunoscuti ca crescatori si vanzatori de cai din vremuri stravechi. Caii au fost intotdeauna un important factor economic in viata lor, esentiali pentru stilul de viata nomadic, fiind ingrijiti si tratati ca atare. De altfel, tiganii erau apreciati si de gadje pentru priceperea lor de a trata bolile cailor. Pe vremuri in satele romanesti, cand se imbolnavea o vaca oamenii se duceau cu ea la veterinar, dar cand se imbolnavea un cal ei se duceau la un tigan priceput. Deseori, tiganii cumparau un cal bolnav la un pret foarte mic, aveau grija de el, si cand acesta era din nou intr-o conditie buna, il vindeau la un pret mult mai mare. De aici iese o alta meserie, negustoritul. Unde sunt destul de priceputi la tocmit.
Tiganii in Romania

In tarile romane sunt semnalati in secolul XIV, fie ca mestesugari liberi organizati in satre, fie ca robi. In Evul Mediu, majoritatea tiganilor din tarile romane erau robi boieresti, domnesti sau manastiresti, ocupatiile lor principale fiind acelea de caldarari, fierari, aurari, spoitori sau cantareti.
De la Nicolae Iorga avem informatii pretioase despre schimburile de tigani, despre vanzarea unei jumatati de tigan (in cazul in care acesta apartinea unor soti, jumatate sotului si jumatate sotiei) si chiar vanzarea unui tigan de catre el insusi: “Scris-am eu Dumitru tiganul, feciorul lui Vreames, acesta al meu zapis cum se stie ca m-am vandut eu cu fameea mea si cu totul jupanului Stan, negutatorul ot Targoviste, de a mea buna voie sa-i fiu tigan de mosie si de stramosie” (anul 1619). Dintr-un astfel de act rezulta si faptul ca nu toti tiganii erau robi, dar ca uneori pentru obtinerea unor avantaje materiale si a unei protectii sociale renuntau la statutul de oameni liberi. Alteori, din cauza lipsurilor, tiganii liberi ajungeau sa-si vanda propriii copii. Un asemenea caz este aflat intr-un hrisov din anul 1718, prin care o mama isi vinde copilul: “‘ fiindu mare lipsa si grea foamea si vazandu ca perim de foame, ne-am sculat noi si am vandutu un copil al nostru, anumea pe Budrumea in lei 12, ca sa fie robu in veci neavandu nici noi pe nimene stapanu”.

Intr-un alt document, ramas de la Radu Voda (1621), aflam ca fiul unui tigan si al unei romance este considerat tigan: “‘ acei feciori ce au facut cu aceale Rumane sa le fie tigani, sa lucreze cum lucreaza si alti tigani’ pana la un cap de paru”. Si la sfarsit, dupa atatea exemple de necazuri si rautati omenesti, aflam, in 1821, si un act umanitar care consta in eliberarea unei tiganci, care, incalcand drepturile ce le avea ca roaba, s-a cununat pe ascuns cu un tigan al Manastirii Dobrusa. Stapanul tigancii s-a induiosat si a eliberat-o. Despre tiganii transilvaneni si in special despre cei banateni aflam amanunte interesante de la Francisc Griselini. Prin doua decrete date in timpul domniei sale, Maria Tereza a incercat sa-i sedentarizeze pe tigani, permitandu-le sa se stabileasca in afara localitatilor si sa posede pamant. Tiganii erau numiti Neubanater (neo-banateni), pentru a se sterge amintirea vechii stari avute. Pe teritoriul tutelat de maghiari denumirea tigan a fost inlocuita cu aceea de uj maghyar (maghiar nou). Imparatul Iosif al II-lea a silit tiganii sa-si dea copiii la scoala, sa invete ungureste, sa mearga la biserica si sa-si munceasca pamantul care le fusese dat de catre marii proprietari prin decretul de la 1782. Ei erau obligati sa-si satisfaca stagiul militar. Efectul acestor reforme a fost benefic pentru tiganii ardeleni, ei fiind nevoiti sa se integreze in viata sociala ca agricultori, meseriasi sau negustori.
Desi pe parcursul Evului Mediu tiganii erau transformati in robi, ei au ramas in numar mare in tarile romane. Descendentii lor au devenit de asemenea robi. Termenul tigan a devenit, astfel, cu timpul, echivalent cu rob. Pentru a sustine acest fapt trist, reproducem cateva dintre capitolele Codului civil al Moldovei din 1833, citat de M. Kogalniceanu.
Cap. II – 154. “Nu poate avea loc o unire legitima intre un liber si un rob”.
Cap. II -155. “Daca un om liber s-a casatorit din ignoranta cu o roaba, unirea nu trebuie sa se lege, doar daca se vrea sau se poate plati pretul roabei stapanului sau, in timp ce treizeci de ani, incepand cu ziua in care ea s-a sustras autoritatii stapanului. Este acelasi lucru daca o femeie libera s-a casatorit cu un rob”.
Cap. II – 160. “Copii nascuti dintr-o asemenea casatorie sant pentru totdeauna recunoscuti liberi, fie ca tatal sau mama lor au fost liberi, fie ca mariajul a avut loc sau nu cu stiinta stapanului sau a tatalui sau a mamei; pentru ca libertatea are intotdeauna o foarte importanta pondere si ca filantropia prevede intr-un asemenea caz atat legea ecleziastica, cat si cea naturala”.
Cap. II – 162. “Casatoria intre robi nu poate avea loc fara consimtamantul si permisiunea stapanilor”.
Cap. II – 174. “Pretul robilor trebuie sa fie fixat de catre tribunal, in conformitate cu varsta, abilitatea, talentele”.
Cap. II – 176. “Daca a avut cineva o roaba ca si concubina si daca pana la sfarsitul vietii nu a eliberat-o, ea va deveni libera in urma mortii acestuia, si daca in urma concubinajului au rezultat copii, acestia de asemenea vor fi liberi”.
In Tara Romaneasca, tiganii isi desfasurau viata dupa aproape aceleasi legi. Se remarca totusi o oarecare “imbunatatire” a acestor legi fata de cele din Evul Mediu (amintim ca dupa legile medievale cine se casatorea cu un rob devenea automat rob, ca si copiii rezultati din aceasta casatorie). O concluzie este aceea ca in veacul al XIX-lea situatia tiganilor din tarile romane a continuat sa fie precara, chiar daca nu se poate nega o mica imbunatatire. Cu toate acestea, nu de putine ori tiganii s-au plans ocarmuirii de abuzurile facute de boieri sau egumeni. Astfel, tiganii din Strehaia trimit, la 1 iulie 1815, o jalba catre domn, impotriva egumentului “care strica toate lucrurile manastirii”. Uneori, fiind exploatati fara mila, tiganii refuzau sa se supuna tuturor corvezilor. Aflam din documente ca la 2 iulie 1848 Manastirea Strehaia face o adresa catre subocarmuire prin care se cere un dorobant pentru a obliga tiganii dezdrobiti sa-si faca zilele de claca la repararea morii pe apa Huznita, potrivit contractului pe care tiganii refuzau sa-l respecte”. Din documentele vremii rezulta si faptul ca tiganii nu aveau dreptul sa-si inmormanteze mortii in acelasi cimitir cu crestinii. Astfel, intr-un pomelnic al Manastirii Probota din 1825, aflam ca Stefan cel Mare a construit Manastirea Probota “durata de stejar unde-i tintirimul vechi, de se ingroapa robii acum”.
In secolul XIX, sub influenta ideilor liberale ale revolutiei de la 1848, toti oamenii au fost declarati liberi si egali, robia tiganilor fiind definitiv abolita in 1856.


Cand, cum si de ce au migrat tiganii in Europa?

Migratia efectiva a tiganilor in Europa a inceput in secolul XIV odata cu cucerirea de catre turci a portului grecesc Gallipoli. De altfel ascensiunea triburilor nomade indiene a fost strict legata de victoriile turcesti si de faurirea puternicului Imperiu Otoman, tiganii prosperand in interiorul lui.

Vanatoarea de tigani

“Vinatoarea de tigani” se produce, in aceeasi perioada, in mai multe state. Un bon de plata, din 7 mai 1737, arata ca un ‘vinator de tigani’ dintr-un sat austriac era remunerat cu 52 de coroane (7 fripturi de vita, 28 coroane; 6 masuri de vin, 18 coroane; paine, 6 coroane). Un secol mai tirziu, in Jutland, arhivele vorbesc de o vinatoare in care au fost ucise 260 de persoane, inclusiv ‘o tiganca cu copilul ei’. In tarile scandinave, in 1560, se interzice botezarea si inmormintarea rromilor, iar in 1637, rromii gasiti pe acele teritorii puteau fi ucisi fara judecata. Ordonante similare, decretate in secolele XVIII – XIX, au ramas valabile pina in 1954. In Norvegia, intre 1687 si 1845, tiganii (tatere) trebuiau arestati, bunurile confiscate si sefii lor executati. In Danemarka, in 1536, 1554, 1561, 1570, 1574, tiganii surprinsi in teritoriu erau condamnati la munca fortata, iar din 1589, in prealabil, seful grupului era executat. In 1683 se interzice navigatorilor de a lua la bord tigani, iar din 1708, tiganii sunt incarcerati. In Elvetia, intre secolele XVI – XVII, ‘cei fara tara’ erau torturati, iar din 1580, oricine putea sa-i ucida. Din 1646, dreptul de a ‘lichida, prin bataie sau impuscare’ este institutionalizat prin ordonanta.
Holocaustul tiganilor

Prima reactie a puterilor publice fata de tigani este, in general, una de respingere, de expulzare. In Germania sint vinati, la Frankfurt, in 1449, iar la sfirsitul secolului, respingerea devine globala: Reichstag-ul, reunit la Landau si Friburg, in 1496, 1497, 1498, ii declara pe tigani ’spioni in solda turcilor’, ‘aducatori de ciuma’. Sint acuzati de brigandaj, vrajitorie si furt de copii.

In Romania
Autoritatile romane si Conducatorul Antonescu i-au deportat pe tigani in Transnistria, dar masurile anti-evreiesti, ca si cele impotriva bulgarilor, maghiarilor si, fireste, tiganilor, se regasesc inca de la infiintarea statului roman modern.

Jean Ancel, in cronograful deportarii evreilor, ‘Transnistria’, demonstreaza ca ‘toti tiganii barbati, valizi, intre 20 si 40 de ani, precum si toi evreii capabili de munca’ erau trimisi dincolo de Nistru si pusi la dispozitia germanilor.

Sonia Palty, evreica deportata in Transnistria, isi aminteste: ‘Se zvonea ca comandantul german a cerut guvernamantului roman din Transnistria sa curete malul Bugului de evrei si tigani. Tiganii fusesera si ei deportati din Romania. Erau tinuti in lagare. De-abia atunci am vazut ca pe malul Bugului, alaturi de pontonul ridicat cu citeva zile inainte, sunt sute, mii de oameni. Tigani cu corturi, cu copii, cu caini, cu caruse trase chiar de ei. Caii le fusesera luati. Asteptau inca din toiul noptii, cand ii adusesera acolo. Noi, in ghetto, nu auziseram nimic. Coloana noastra porni. Subprefectul Aristide Padure injura si lovea. Politistii ucraineni isi indesau buzunarele cu lucruri aruncate de noi. Intr-o jumatate de ora am ajuns la mal. Pe fiecare bac erau incarcati cam 60-70 tigani. (…) Tiganii erau transbordati pe malul unde ii astepta moartea. Plangeau, strigau, tipau. Si pe ei Domnul ii uitase, nu ii mai putea ajuta. Trecu un bac. Multe femei cu copii. Una, in zdrente, s-a ridicat in picioare. Tinea in brate un copil mic. Gol. A urlat ca o fiara. A ridicat copilul spre soare si l-a zvirlit in apele tulburi ale Bugului. Un urlet urias. Toate femeile de pe bac s-au ridicat in picioare si si-au aruncat copiii in apele Bugului. si, indata, s-au aruncat si ele. Unele incercau sa se inapoieze innot, pe malul romanesc. Soldatii de pe mal au inceput sa traga cu armele. Tiganii de pe ambele maluri au inceput sa urle. Padure si-a scos revolverul. A tras in plin, ucigand unul…, doi…., trei… Dar cine i-a mai numarat…?
Antropologie rasiala si genocid

Teoriile elaborate prin Rassenhygienische Forschungstelle aveau sa fie aplicate. Rasa va fi cea care va duce la solutionarea “Problemei tiganilor”.

Himmler va oferi 40 de tigani prizonieri in lagarul Sachsenhausen, profesorilor Werner Ficher si Hombeck, pentru a le da posibilitatea de a proba ca prin venele tiganilor curge sange nearian. Dupa acesti ’savanti’, peste 90% din tigani erau metisi si ateisti metisi, aveau tendinta de a contracta casatorii cu alti metisi sau, cu atat mai rau, cu germani ‘integrati’ din punct de vedere rasial.

Importanta studiului rasial este ilustrata si prin faptul ca a permis si teze de doctorat. Eva Justin, asistenta a dr.Richter, a fost interesata mai ales de descendenta tiganilor ‘foarte periculoasa pentru puritatea rasei germane’. Odata cu publicarea tezei sale asupra tarelor copiilor tigani, mii de copii au fost trimisi la Birkenau, unde au avut un destin si o suferinta egalata doar de cea a celor peste 1.500.000 de copii evrei.
“Umbla si azi prin lume, furand la drumul mare”

In 950 istoricul arab Hamza din Ispahan vorbeste despre monarhul persan Bahram Gur ce si-a incheiat domnia in jurul anului 438. De aici aflam primele marturii despre tigani cunoscuti ca zotti sau luri. Astfel regele Persiei ii va cere suveranului Indiei 12.000 de lautari care ar fi urmat sa distreze auditorii si sa se stabileasca acolo pentru a deveni agricultori si a munci pamantul primind in schimb fiecare, vite, magari si grane.

50 de ani mai tarziu in poemul epic national persan Sah (Cartea Regilor) aflam ca lurii (adica tiganii) au mancat granele si vitele refuzand munca pamantului si au fost drept urmare izgoniti de catre regele Bahram Gur. De atunci legenda spune ca tiganii: “umbla si astazi prin lume, cautand de lucru, intovarasindu-se cu cainii si cu lupii, furand la drumul mare pe timp de zi si de noapte.”

Autor: Marius




Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta.

Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.

AkaManah spune:

Multumesc de gandurile bune. Nunta va avea loc in luna mai.
Referitor la scenariul propus de tine nu pot spune nimic. Nu stiu cum as reactiona la asa o veste. Nu stiu cum este sa fi parinte si cat de intelegator poti fi. Nu as putea spune ce as face numai din lumina ideilor mele "preconcepute " de acum. Pana nu as fi pus in situatie ...tot ce as spune ar fi pur ipotetic.


Veninul dauneaza grav sanatatii.
Cred ca acolo unde singura alegere este intre lasitate si violenta, eu as sugera violenta.

Prea des ne bucuram de confortul unei opinii fara disconfortul cugetarii.