LMA!!!Ghiocei de Marti-Aprile 2009165*

Continua discutia pe forumul nou. Apasa aici

Raspunsuri - Pagina 10

Bianca2503 spune:

Citat:

citat din mesajul lui Ilinca_M.

Ma duc la plimbarica cu Sophiphi sa-mi limpezesc creierasii, dar intre timp va invit cu drag sa-mi vizionati noua semnatura!

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
10luni

Fata asta e din ce in ce mai frumoasa. Si face niste mutritze tare dragalase.

.

Imi place boticul ei cu buza de sus peste buza de jos si barbia mica- foarte draguta.

Bianca2503 spune:

Citat:

citat din mesajul lui Ayla21

Citat:

citat din mesajul lui Ilinca_M.
Ca veni vorba de destainuiri, eu pana la ora asta aproape numai intr-un plans am tinut-o. Dupa ce a adormit Sophiphi de pranz l-am scos pe Manolica sa-l mangaie si pe el razele soarelui. Si ma uitam la el cum se plimba lent cu trupul lui numai oase ascutite si plangeam ca o nebuna, gandindu-ma cat de fericita m-a facut 9 ani si acum, la crepusculul vietii, e asa de neajutorat si totusi la fel de copil inocent ca atunci cand era pui. S-a plimbat destul de mult, pana a vomat (mereu vomeaza dupa miscare) si n-a mai putut urca sus. Am stat cu el la scara vreun sfert de ora sa se odihneasca...a urcat cu chiu cu vai, culcandu-se la fiecare etaj...s-a impiedicat, i s-au inmuiat picioarele si a cazut in bot...plangeam intr-una pe scari si imi treceau si ganduri gen:"oare Phiphi o sa-i simta lipsa prin casa? O sa-si dea seama ca nu mai e? Ea,care era toata un chiot si-un tropait in orice colt al casei il vedea..."
Ma retrag, ca nu mai vad nimic la calc.

mami de Sophia-Diana (Sophiphi)
9luni

Ilinca, io-s in "butoiul cu melancolie" de o saptamana, o fi justificabil, dar io am plans citind ce-ai scris.
Si-as vrea sa-ti spun...si sper sa nu para insensibil. Ca de multe ori, fiind eu cea care citea si trebuia sa scrie o incurajare, am simtit ce trebuie sa fi simtit voi, cand nu stiati ce ati putea sa-mi scrieti.
Vroiam sa spun, daca-mi permiti, vazand ultimele poze, cu Sophia si Manole, cum se uita ea la Manole, si Manole la Sophiphi...parca e un bunicut cu nepotica lui. Am avut impresia ca Manole, ca un batran intelept, o priveste cu blandete, si cu bucuria ca trait sa o cunoasca, sa faca parte din viata ei, si, acum, batran si bolnav, stiind ca va muri curand, se simte implinit. Eu sunt convinsa ca a fost alintat si iubit si a simtit toate astea alaturi de voi. Si mai stiu ca animalele simt cand li se apropie sfarsitul, stiu din copilarie de cainele meu, cu care am crescut la bunica in curte, cand i-a fost sfarsitul, a plecat de acasa, s-a dus la marginea padurii si a murit singur la umbra copacului unde faceam popas cu bunicul cand mergeam in padure (bunicul avea stupi de albine intr-o poienita).
Iarta-ma daca am scris ceva nepotrivit.

Monica, mami de Claudiu si Luana - Sunt o mica printesa - Foto & Video

novus spune:

In primul si primul rand frumoaselor de azi : ARIANA, GAZA , SOPHIHI

Am admirat sedinta foto a lui Sophihi care e o scumpete, stiu ca ma repet , dar imi place de numa' numa' mutrita ei
Cat despre Manole, nu am cuvinte doar

Mami lui www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)

Bianca2503 spune:

priviti copil nebun. da cu dintii in tot ce apuca

simplyana_m spune:

Citat:

citat din mesajul lui pisigri

2. Natura.
Ba eu imi doresc ca fiica-mea sa cada pe spate si la un peisaj frumos, si sa ii fie mila daca ajunge sa asiste la taierea porcului de Craciun. No offence. Pentru cei dintre noi care au crescut la tara sau au petrecut vacante lungi la bunici, poate natura s-a banalizat cum s-au banalizat pentru mine asfaltul, betoanele si cladirile din sticla. Sintem BOLNAVI ca am ajuns sa nu ne suportam pe noi insine, cu gindurile noastre, si avem mereu nevoie de agitatie, zgomot de fond... Citi dintre noi stau in casa in liniste, fara muzica sau tv sau radio lasate in fundal sa "se auda ceva"? Citi dintre noi isi doresc cu adevarat sa plece in vacanta intr-un loc fara teveu si fara semnal la telefon, ca sa se bucure de liniste si sa se rupa de mizeria zilnica? Nu ne mai sintem suficienti noua insine, nu ne suportam, trebuie mereu sa avem o viata nebuna ca sa fim multumiti: sa avansam in cariera, sa fim cei mai buni parinti, sa, sa, sa...

If you can't say something nice, then don't say nothing at all

"In a world filled with hate,we must still dare to hope.In a world filled with anger,we must still dare to comfort.In a world filled with despair ,we must still dare to dream. And in a world filled with distrust,we must dare to believe."-Michael Jackson

http://pisigri.blogspot.com/

Mami de Ilinca (5.03.2009)

Nici un offence, pisigri.

Sunt convinsa ca te-ai folosit de ce am zis eu ca sa exprimi o idee ( valabila de altfel), nu ca sa-mi dai mie "replica", dar nu te pot lasa sa intelegi cumva ca legatura cu natura si intelegerea ei "simplu si firesc", cum m-am exprimat eu, inseamna "banalizarea ei", si prin contrast, (sa ducem paralela pana la capat) extazul in fata betoanelor/supermarket-urilor/mall-urilor/televizorului, sau ce mai inseamna viata la oras (pe care o cunosc prea bine si pe care in final am si ales-o, am zis de la inceput ca doar vacantele le-am petrecut la tzara, dar eu nu acolo m-am format, nu acolo ma regasesc, ce am eu valoros cu adevarat am nu capatat acolo)Acum sa incerc sa explic ce e asa de simplu si firesc...pai pot spune ca viata/moartea, cauza/efectul, dreptatea/nedreptatea, binele/raul, frumosul/uratul. In lipsa "civilizatiei" cuvintele sunt putine, insa intuitia si observatia functioneaza fara prea multe explicatii, iar adevarul (in anumite limite) se dezvaluie singur la un moment dat. Ziceam ca nu ma patrunde pana la lacrimi vre-un peisaj maret nu pentru ca nu i-as simti frumusetea, ci pentru ca la fel de frumos uneori gasesc ca este un colt banal de natura, care imi "spune" mie ceva la un moment dat si ma umple de admiratie tacuta minute in sir...Nu plang cand sunt sacrificate animalele (pt a fi mancate!) pentru ca am invatat demult ca o gaza are acelasi drept la viata ca o soparla, o buruiana ca o planta cultivata, un soricel ca o pisica, o planta ca o vita, o vita ca un om...Dar natura nu e buna sau rea, e natura, si asa stau lucrurile, si noua nu ne ramane decat sa respectam viata asa cum e ea, sa fim decenti, cumpatati, sa nu distrugem/ucidem pt ca avem puterea sa o facem, ci pt ca e NECESAR. Acest "lucru " al pamantului de care va povesteam, nu pot sa spun ca l-am facut mereu cu dedicare si ca nu mi-am dorit sa fiu in alta parte, facand altceva. Insa odata ce am simtit pulsul vietii in natura, am simtit ciclicitatea ei, am "vazut" la propriu transformarea vietii in functie de timp si anotimp, totul a capatat alta dimensiune pentru mine, am devenit foarte responsabila, am inteles ca fiecate lucru are un timp al lui in care TREBUIE facut, in care e important, nu am mai comentat ca trebuie sa ma trezesc la 5 dimineata sa mergem la taiat coceni de ex, pt ca roua ii inmoaie si operatiunea nu mai poate si executata dupa ce rasare soarele, se incalzeste afara si roua se evapora...si nici nu-mi trecea prin cap sa ma dau bolnava si sa nu o ajut pe mama, care ii ajuta de fapt pe bunici, ca s-ar fi dus singura, s-ar fi chinuit si ar fi durat si mult mai mult timp, etc. Apoi chiar banala lipsa a magazinelor te lasa sa prinzi mult mai usor firul lucrurilor, de la Ana la Caiafa, fara sa te intrebi daca vaca o mov sau ba...Despre astfel de invataturi vorbeam, pe care eu le-am primit intr-un stil complet ne-savant si pe care trebuie sa le transmit copilului meu...in alt mod. Ma gandesc ca trebuie sa-mi bat capul mai tare si sa cern mai intai eu ce ne inconjoara aici, in oras, ca sa fiu in stare sa exploatez situatii sau sa evit pericole pentru Luca...ce usor imi era daca crestea si el in acelasi mediu ca mine...nu neaparat ca era mai bun, dar era muuult mai familiar, cel putin legat de dilemele copilariei.

http://www.lucamic.blogspot.com/

novus spune:

Am citit cu sufletul la gura postarile naratoarelor mele preferate : Anca_Nicolae (la tine imi place ca si vad scenele povestite de tine pt ca v-am cunoscut si parca o si vad pe Vero cum isi da ochii peste cap pt te miri ce si pe Tudor cum mangaie el un caine si il dragaleste ), Pisigri , Moonvas ,Chatonel Simplyanna si m-am regasit cate putin sau mai mult in fiecare postare si in acelasi timp deja imi veneau in cap o mie de ganduri de genul: eu o sa ma descurc ? adica o sa pot sa o indrum pe drumul cel bun (care o fi ala ) pe Alexandra dar nu brutal sau prin restrictii ci sa vina asa natural ??

Cu ce sunt intru totul de acord:anturajul influenteaza enorm de mult ! si aici am n exemple de copii din diverse medii sociale , mai buni sau mai slabi la invatatura, care au intrat in diverse gasti si ... transformarea e evidenta !
Dar ma gandesc ca si eu am fost o fire rebela, poate putin spus rebela adica tot timpul am facut cam ce am vrut eu (sunt taur, da ?!) aveam niste scenarii de nu stiu cateodata de unde imi veneau ideile darr cu toate acestea am fost o fata cuminte adica fumam, beam cate o bere , dar toate facute cu cap !!
Si eram printre primii la invataura asa ca nimeni nu avea nimic de obiectat, bine, erau si alte vremuri si alte posibilitati de distractie

Cu natura ce sa zic, mi-am petrecut toate vacantele la tara, nu munceam nimic, ma duceam in gradina si citeam si povesteam cu gasca mea imaginara ; nu pot sa zic ca sunt innebunita dupa excursiile
cu cortul , prefer totusi confortul unui hotel dar nici nu ma dau in laturi daca e sa mergem pe munte in drumetie

Sper ca s-o intelege ceva si din postarea mea, ca nu prea ma pricep eu la scris

Mami lui www.flickr.com/photos/31088780@N05/" target="_blank">Alexandra (03.03.09)

Galushca spune:

Citat:

citat din mesajul lui chatonel
LOL galusca :) hai ca m-a luat risul cu lumina reflectoarelor! Pai abia astept sa-mi ia fie-mea bijuteriile si toacele la purtat, daca o vrea... c-o zice ca-s demodata

Vanitatea nu e pacat de moarte, decit daca e impinsa la extrem. Ce vroiau fetele sa spuna e ca nu vrem copii superficiali, care sa fie atrasi doar de "cum sa ma dau mare" sau "cum sa ma dau mai rotund ca pretenul " etc.
Asa cum au spus o multime de fete, visam nu copilul ideal, dar copilul care sa fie fericit, iar fericirea nu vine cu toate avutiile de pe lume, daca "lumea interioara" sau sufletul nu este bogat.
Vrem sa avem copii sensibili, dar nu foarte, ca trebuie sa stie/ sa poata sa intimpine greutatile vietii, sa avem copii destepti, cultivati, cuminti si ascultatori, si in acelasi timp, sa aiba si timp/chef/gustul de a trai viata din plin... si, sa nu uitam, sa aiba valorile noastre: sa fie respectuosi, sa iubeasca viata de familie, sa nu fie lenesi (decit umpic) etc

Famille Dragoon cu

Izia, 23 mars 2009

Toulouse, la ville rose

Pai am auzit ca adolescentii ar fi superficiali, insensibili (fata de parinti) si neascultatori
Metafora cu reflectorul e urata, dar corecta. Cred ca rolul parintilor e sa taca atunci cand copiii sunt capabili sa stea de vorba cu altcineva si o fac.

La subectu alalalt, am dat linku cu santaju sentimental cu un motiv si tu citisesi despre subiect si in romaneste, Ayla, probabil nu pentru ca te plictiseai pe forum. Eu am scris pe foaie scenariul pe care l-am priceput in comportamentul galuscoiului si i-am citit ce am scris. A fost eficient din prima clipa. Pana nu inceteaza sa te hartuiasca si sa-ti ignore duerea tu stai pe forum ca sa compensezi ce iti lipseste la el, dar fetele n-au cum sa te ajute. Tu traiesti o viata de femeie controlata si indurerata. De prima parte nu-i deloc nevoie, pune distanta intre voi. La partea a doua nu ma pricep, dar tot nu-mi place linkul din josul paginii.

mireal spune:

Citat:

citat din mesajul lui Bianca2503
priviti copil nebun. da cu dintii in tot ce apuca

bianca,ce mai dadea el cu dinti si ce se amuza

,a ras si asta mic

simplyana_m spune:

Ilinca, Sophiphi e mortala!!! Asa de buna de papat!!!!
Despre Manole nu sunt in stare sa zic ceva, decat ca mi se face inima mica-mica de cate ori ii vad scris numele...

http://www.lucamic.blogspot.com/

simplyana_m spune:

Bianca, m-am definitiv de Vladimir...parca v-am mai zis ca simt gadilici in stomac cand aud glascioarele bebelusilor? De chicoteli nu mai zic!

http://www.lucamic.blogspot.com/