Copila - au trecut anii

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns maru spune:

ai redeschis subiectul, care-s noutatile?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

:-)

Deseara sper sa am timp sa mai povestesc despre ea. In mare e de bine ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Am recitit topicul si nu-mi place deloc cum am inceput primul mesaj.

Au trecut anii si Copila e acum o domnisoara in toata regula, va implini in curand 20 de ani. Si nu, nu am mutat muntii pt ea asa cum credeam in 2006 cand am deschis subiectul. Nu am putut sa fiu pt ea ceea ce a fost Carmen pt mine :-( Dar am fost acolo sa o sustin, printre putinii care o sustin in continuare, multi nu doresc sa-si complice viata.

In 4 ani s-au intamplat multe, noi ne-am vazut la intervale regulate de timp. Intotdeauna in afara casei si nu imi cunoaste copiii. Probabil la urmatoarea vizita va veni la noi acasa. pana acum am ezitat pt ca mi-a spus singura ca nu ar vrea sa fie in preajma unor copii mici din cauza trecutului ei de copil abuzat. Am inteles asta si asa am facut.

Deci s-au intamplat multe ... pot sa zic ca au fost ani deosebit de agitati pt ea, multe caderi, dar si succese. A facut si ceva boacane, a demonstrat si neseriozitate ... a acuzat pe nedrept pe cineva de ceva foarte grav :-( a urmat ancheta si pana la urma a recunoscut ca a mintit pt ca dorea sa atraga atentia asupra ei. ( nu e vorba de parintii ei) Asta era prin 2007. Apoi s-a mai calmat cu prostiile, cu scoala a mers rezonabil pana acum. In vacante in general lucreaza, iar anul trecut a lucrat in Irlanda. La vara va lucra in Londra.

Face depresii, in ianuarie a stat o luna in concediu medical si sub medicatie. Acum e mai bine deja, iar ultima depresie o facuse in 2008. A reluat legatura cu sora ei mai mare din familia franceza si e tare bucuroasa.

De cateva luni are un prieten oficial cu care se vede o data pe luna pt ca amandoi au de invatat pt Bac. se stiu de cativa ani si prietenia lor a evoluat intr-o relatie, la vara vor fi amandoi martori la cununia civila a prietenilor lor. Asta ma bucura pt ca e un element stabil in viata ei si un punct de reper.

Nasii ei locuiesc la mine in oras si cand vine pe la ei ne intalnim si noi. Eu o sfatuiesc in continuare, o ascult si o cert cand face prostii, insa nu am putut sa o las sa imi acapareze viata si cred ca am reusit sa dezvolt o relatie sanatoasa cu ea in care ea a putut gasi un sprijin, iar eu am reusit sa ma simt utila.

E draguta, cand incepe sa povesteasca e ca o tornada, cu greu o poti opri. De asemenea cand eu vorbesc e capabila sa ma intrerupa la fiecare 30 de secunde ... trebuie tot timpul sa ii spun " respira si incearca sa asculti ceea ce spun" Destul de greu sa o faca pt ca asa era de mica.

Ma simt neputincioasa in fata problemelor ei de ordin psihic ... imi pare atat de rau ca trecutul a distrus-o in mod iremediabil ... nu se poate rupe, isi doreste justitie. A scris o carte autobiografica si spera ca justitia sa vina macar pe aceasta cale.

Am citit ce am scris in 2006 ... nu e simplu sa ajuti pe cineva, nu e suficient sa intinzi o mana. Trebuie ca cel de jos sa vrea sa fie ajutat si sa poata sa se lase ajutat. Uneori nu poate si nu e vina lui. Macar atat am inteles din asta ... ca nu e vina ei. Cu fiecare an care trece am impresia ca se maturizeaza, cred ca acum nu ar mai fi capabila sa faca ce a facut in 2007, de exemplu.

Acum invata mult pt Bac, in fiecare seara cate 4 ore de studiu plus scoala. Sper din suflet sa reuseasca si sa poata merge la facultate cu o bursa. Altfel nu stiu ce va fi ... Stiu ca e capabila, are note bune, insa cum in ianuarie a lipsit o luna de la scoala, sper sa nu fie catastrofic pt examenele ce urmeaza.

Cam ata despre Copila, deocamdata. Poate imi mai amintesc una alta...

Of, am multe de spus si nici nu mai stiu ce vreau sa spun.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sanziana72 spune:

Multa bafta si putere Copilei, iar tie intelepciunea de a o putea ajuta fara sa te distrugi.

Sa speram ca maturizarea o va ajuta sa isi gaseasca echilibrul si sa isi vindece ranile.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns SabrinaLia spune:

M-a impresionat povestea ei ,dar si a ta in acelasi timp .
Multa putere si de acum incolo.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Chuny spune:

Tocmai am vorbit la telefon cu ea: s-a lasat de scoala! Nu din cauza ei (cica), ci din cauza unui profesor cu care nu se intelegea ... ce rau imi pare!

O voi vedea in week-end-ul asta, dar parca ce pot sa-i mai spun acum ...? Isi cauta de lucru si se poate reinscrie la toamna ca sa-si dea bac-ul ... insa incep sa nu mai am mari sperante ... mai are unde sta pt doar 2 saptamani si apoi ...

Imi facusem planuri sa-i cumpar rechizite, sa-i duc mancare si fructe ...

Ea nu e fata mea ... nu pot sa fac nimic pt ea ... dar ma gandesc ce fac parintii cand copiii o iau razna?



Sib http://aripicarecrescinnoi.blogspot.com/ ***** www.helpsonia.com/povestea-soniei" target="_blank">MULTUMIM PT CEEA CE ATI FACUT PT SONIA



Nasterea ariciului Vladimir ***** ***** Anna, o nastere cu viteza

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Sabina spune:

cred ca se potriveste ce mi-a zis astazi o doamna extrem de fina, foarte bolnava (cancer, diabet si ciroza, da, toate trei...), care si-a pierdut fata. fata a murit la 37 de ani, cancer.
Mi-a zis:

"lasati-va copiii sa greseasca"

mi se pare extraordinar, pentru ca...de unde stim noi chiar mereu cum e mai bine? nu e ok ca s-a lasat de scoala, departe de mine de a considera asa ceva, insa cine stie ce ii aduce viata?
Trebuie sa ii iubim si sa le fim alaturi....si cam atata.



Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil!

Cum mi-am alaptat copiii


Sabina's blog, Sofia Galagia si bb Gheo

Cea mai lungă cale este calea care duce de la urechi la inimă.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns nelia spune:

Sibylle, si eu ma intrebam ce s-a intimplat... o secunda ma speriasem, ca in situatii de genul acesta te astepti la orice, dar daa doar s-a lasat de scoala, m-am mai linistit. Nu e bine ca a facut-o, scoala o tinea asa, sa zicem pe o linie de plutire... dar s-ar putea sa inceapa sa se miste altfel, poate ca, fara sa stie inca, a ajuns in situatia in care are nevoie sa se miste un pic altfel, sa nu i se mai spuna ce sa faca, sa fie conditionata... Nu spun ca ii va fi bine, e o cale cu doua taisuri, dar nu ai de unde sa stii nici ca i va fi rau. Poate isi ia un servici, se muta singura, se gospodareste singura, devine mai responsabila (daca are servici, cred ca nu mai primeste bani de la stat) si sper sa se intoarca in toamna de pe alte pozitii la scoala. Sper!

Eu nu mai stiu nimic despre tine, nu ne-am mai intersectat pe la subiecte, ai doi copii acum!?! Vladimir si Anna?

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

Life is just what happens to you, while you're busy making other plans. (John Lennon)

Mergi la inceput