L-ati vazut pe Giuliano?

nelia spune:

Conchita, de aceea nu mi-ar placea sa faca sport de performanta nici unul dintre copiii mei. Eu eram buna la handbal, in clasa a 7-a am dat un test si l-am trecut pentru liceul sportiv din Bacau... si mama mea nu m-a lasat. Nu avea nici banii necesari, dar la cum o stiu eu, ar fi facut rost. Insa nu ii placeau ei cum arata handbalistele. Am crezut ca mi-a distrus viata, as fi vrut sa ma duc... acum ii multumesc! Sincer, mi-as fi distrus viata daca ma duceam pentru ca eu sint departe de genul de sportiv de performanta, intimplator aveam un pic de talent la a bate mingea... si atit. In schimb, daca voiam sa ma duc la scoala de dans si nu m-ar fi lasat, ar fi fost altceva... Dar nu am vrut, din pacate, pentru ca nu erau in zona mea si... am ramas doar cu iubirea declarata si ras-declarata pentru dans.

Nu cred ca numai copiii cu parinti instariti pot ajunge sa faca sport de performanta sau orice alta performanta, dar e clar ca nu se poate face acest lucru fara sprijinul parintilor. Daca unul dintre copiii mei va alege sa faca asta, il voi sustine cit pot si cum pot. De fapt, ii voi sustine in orice vor vrea sa faca. De fapt, si acum eforturile materiale sint peste puterile noastre, dar renuntam la altele, nu la ce vrea copilul. Cit sint mici, hotarim noi, de pe la 6 ani asa, copilul e in stare sa aleaga ce vrea si daca vrea un pic mai departe... iar de acolo in sus totul inseamna bani si, de cele mai multe ori, nu putini. Dar cred ca multi parinti fac sau ar face acest lucru, iar acolo unde parintii nu au si nici nu sint dispusi sa faca aceste sacrificii, dar copilul chiar e talentat, in Canada cel putin, are multe sanse sa faca totusi ceea ce doreste. Il iau federatiile sub aripa si platesc tot, ei il formeaza, dar il si sfatuieste sa renunte daca vad ca nu merge... Cred ca solutii sint intotdeauna, daca vrei cu adevarat sa-ti pui un talent in valoare.

Si nici nu cred ca trebuie sa stea acasa. Eu stau, ce-i drept, dar nici nu am bani sa platesc jumatate de patinoar in privat... In general, sporturile sint seara, dupa 12 ani copilul se duce si vine singur, daca e acceptat intr-un program sport-studii, il ia autocarul de la scoala si il duce la antrenamente si apoi acasa. La competiti la fel, noi nu am ajuns la doua competitii, dar au dus-o clubul, are si o mica bursa de la club... dar copiii foarte buni au si mai multe facilitati, sint ajutati sa se ridice daca vor, chiar daca familia nu-i sustine. Si imi place sa cred ca nu exista favoritisme, cel putin eu nu am vazut si nici auzit aici de asa ceva.

Ah, si trebuie sa fii obiectiv cu copilul tau, sa fii tu in primul rind constient de cit poate copilul. E frumos, e emotionant sa-ti vezi copilul pe podium, ti se umple inima de mindrie, ochii de lacrimi, iar copilul simte cu adevarat ca munca lui este incununata. Dar, ca peste tot, exista si esecuri si trebuie sa inveti sa lupti cu ele, sa pierzi ca un sportiv. Chiar daca face tot ce trebuie copilul tau si munceste de rupe, tot exista riscul sa fie al doilea sau al saselea, intotdeauna intr-o competitie vor fi copiii mult mai buni decit al tau. Daca il impingi si il fortezi sa mearga mai departe, impotriva vointei lui... distrugi totul... si atunci sportul nu mai este ceea ce trebuie sa fie.

Nu vreau sa ma gindesc ce se va intimpla cu Giuliano atunci cind nu va mai fi cel mai puternic copil din lume, atunci cind oasele, in crestere, il vor durea atit de tare, incit nu va mai putea face ceea ce era obisnuit sa faca... si va avea de luptat cu dezamagirea lui pentru ca nu e invatat sa se lupte cu ea, sa o aseze acolo unde trebuie in psihic si in viata de sportiv... si, mai ales, lucrul cel mai grav din aceasta poveste trista, cu dezamagirea tatalui... care, la cum il vad eu, nu va accepta usor acest lucru... si isi va concentra energia spre alt copil, urmatorul, lasindu-l pe Giuliano sa se lupte cu ceva foarte greu de dus de un copil... si nu numai.

Orice s-ar spune, sportul asa cum il vad eu, construieste corp si spirit puternice. Conditia este ca telul sa fie acesta, nu numai un titlu mondial, olimpic sau... si mai trist, un nume in cartea recordurilor mondiale. In primele doua, medalia reprezinta macar incununarea muncii, in ultimul caz insa, doar satisfacerea unor idealuri mici si rezolvarea unor frustrari adolescentine.

Si gata, ca m-a prins subiectul, dar de fapt pentru ca se refera la copii... caci, altfel, sint cam off-topic, scuze!

Ca daca ma apuc sa vorbesc despre competitiile sportive, de faptul ca acestea reprezinta, din pacate, o lume a afacerilor cu care evident ca nu sint de acord... ca sint distrusi tineri sportivi, la fel ca si cei artisti - cerindu-le performanta la maxim, cu orice risc, chiar si sanatatea si viata lor - pentru ca talentele lor sint masini de facut bani pentru multi, prea multi oameni obisnuiti sa faca asta... de felul in care s-au 'olimpizat' unele sporturi... of, ma apuca tristetea si ori scriu pina nu ma mai opresc, ori nu mai scriu deloc.

CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU

conchita spune:

nelia, multumesc pentru toate detaliile. poti sa nu te mai opresti scriind. :-)) din partea mea ar fi ok, aflu o gramada de la tine si atata vreme cat ne mentinem discutia despre copii si varsta/masura in sport, suntem on topic, zic eu.

de acord cu tot ce spui, as adauga insa o observatie si e strict legata de continentul asta. atata se pune accentul pe libertatea totala de alegere a copilului, incat uite cum creste procentajul copiiilor obezi, e absolut oribil! vorbeam cu o mama zilele trecute la playground ca baiatul ei nu se atinge de legume si ca vrea un singur fel de mancare, dependent de jocurile pe calculator si de teveu. nu am comentat nimic depreciativ, insa recunosc ca in mintea mea dadeam replici care mai de care mai judecatoare la adresa parintilor! nu mananca decat cartofi cu carne pentru ca asta i s-a pus in fata, alte optiuni nu i s-au prezentat. e sedentar si pierdut in virtual de la o varsta frageda pentru ca asta a vazut la parinti! asta e modelul in familie, normal ca vine o vreme cand e prea tarziu sa-i dezobisnuiesti, sau oricum extrem de greu.

de aceea zic - cat de mici sunt, iesitul afara zilnic, batutul mingii pe maidan, alergat, catarat in copaci, expeditii pe albia raului, urcat de munte, etc, toate astea il formeaza activ, sanatos, voios si fericit. iarna sporturi de sala, vara inot si viata activa pe-afara - asa vad eu idealul. ca de la un moment incolo, copilul alege in functie de ce ai ales tu pentru el cand ai avut responsabilitatea.

asa ca eu iau cu un graunte de sare toate comentariile depreciative la adresa sporturilor, fie ele si de performanta, pentru copii. cand alternativa e sedentarismul (jucat cu masinute in casa toata ziua pe fond de televizor cu orele) si, mai tarziu, anturajul cu droguri si bautura, ei bine, sportul organizat plus ala neorganizat, cat mai devreme posibil, e ok din punctul meu de vedere. il promovez, e parte din viata noastra si asa va ramane. din pacate, au ajuns la moda extremele - fie cazul parintilor lui Giuliano, fie al parintilor care cred ca un copil trebuie lasat de capul lui sa aleaga, fara sa i se prezinte o cat mai mare oferta posibila de optiuni sanatoase.

Guestus spune:

"Former U.S. Olympian Dominique Moceanu, who at 14 was part of the 1996 gold-medal team, said Tuesday night that USA Gymnastics team coordinator Martha Karolyi once grabbed her by the neck and slammed her face into a phone, and that former coach Bela Karolyi twice berated her about her weight in front of national teammates."
http://articles.latimes.com/2008/jul/23/sports/sp-karolyi23


adica in filmul de mai sus le sparg capul cu telefonul la lotul olimpic de gimnastica si apoi voi imi spuneti mie ca exercitiile le fac stiintific si fara sa le abuzeze fizic psihic sau cum vreti voi pe fetele de 13 - 14 ani ....este nelia?

vreau sa recunosti aici in fata la toti ca gimnastica este o industrie de facut bani si la nivelul olimpic fetele sint abuzate

Lali spune:

Da' noi am plans dupa Martha si Bella, iar americanii i-au luat cu doua mani si doua picioare la ei, asa ca parerile noastre putin conteaza. E la nivel inalt ce se face acolo, abuz sau nu, il doresc cu totii, il platesc, il "emigreaza" , il "importa".
Zau ca pentru noi ca discutie ramane Giuliano...

P.S. Mare parte din performantele "blocului comunist" au fost obtinute cu forta si nu cu zambete si mamici care incurajeaza copilul de pe margine stand cu sticla de apa in mana. La copii se tipa, erau pedepsiti in cel mai bun caz cu exercitii daca nu executau corect, alimentatia era foaaaarte stricta, performanta se facea in cantonamente lungi in care nu prea iti vedeai familia. Mama a refuzat sa ma dea la gimnastica din aceste considerente (a avut ocazia sa vada cum se facea performanta pe vremea Nadiei) si a avut mare scandal cu mine acasa...
Poate s-o fi schimbat ceva, poate nu, dar prea sunt cautati antrenorii din blocul comunist in sporturile astea unde performanta incepe la adolescenta...

Guestus spune:

yo sustin aici ca giuliano este fratele mai mic al fetelor de la gimnastica. ..ok? si de ce la ele totul e roz si bravo si aplauze si la giuliano nu este?
pariu pe cit vreti ca si fetele de la lot fac flotari in 2 degete si genoflexiuni ..si tot ce vreti voi. doar ca giulioano a fost fraier si a zis cum face el antrenamentul.
Daca el venea si spunea ca se antrenezaa sa ajunga un as la calul cu minere fetele care sint contra acum ii trimiteau bani si urari de bine. pariu?

Madona spune:

E vorba de aceeasi Dominique Moceanu care, la 17 ani, si-a dat in judecata proprii parinti pentru bani, acuzandu-i si pe ei de abuz, nu?

Guestus spune:

habar nu am pe cine a mai dat moceanu in judecata si daca bea apa plata sau sprit.
zice ca ala la lotul olimpic o cotonogea ...aia se discuta acum.

si oricum....probabil ca familia ii incasa banii. nu crezi asta sau cum? ...ce face familia cu giuliano...copie la indigo.

Lali spune:

Yo n-am vazut fetite de 2 ani la gimnastica...
Da' evident ca sunt impotriva abuzului de orice fel, ca s-o numi gimnastica, culturism, bataie in ograda proprie sau altfel.
Cred totusi ca asa cum exista copii pianisti desavarsiti, matematicieni, exista si talente si exceptii in sport cu parinti si antrenori responsabili care nu ii abuzeaza pentru a atinge performanta. Altfel ar fi foarte trist sa credem ca toti performerii sunt niste abuzati de diferite varste care isi inghit refularile.
Tu asta crezi, Guestus ?

denizel spune:

Copil nerecunoscator, domle.

Zero toleranta pentru lipsa de toleranta fata de un copil !

"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.

denizel spune:

Lali, din cate stiu eu, gimnastica de perfomanta se incepe de la varste fragede.
Nu poti sa devii gimnasta de renume daca te-ai apucat de muncit la 10 ani.

Si nu inteleg ceva: de unde stiti voi ca Giuliano nu face de drag ceea ce face si de unde stiti ca nu e genul care nu se opreste pana nu ii iese perfect un anumit exercitiu?
Si de unde stiti ca parintii se poarta urat cu el sau ca il bat ca sa-si faca antrenamentele???

"Omul care a inventat distractia a fost copilul" - din jurnalul unei mămici de băietel.