Mult prea alintata!!

Raspunsuri - Pagina 6

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns patrisuca spune:

va felicit pe toate care va descurcati si fara ajutor cu toate treburile casei si cu copilul.e ceva!eu sincera sa fiu nu stiu daca m-as fi descurcat dar va veni momentul cand voi afla si asta. multumesc pt raspunsuri..iar treaba cu wrap-ul ar fi ideala.voi cauta sa cumpar.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asteryaro spune:

Patrisuca,
Ironia ta abia mascata din ultimul post in mod cert nu va "pica" bine mamicilor care, la celalalt subiect similar al tau, te-au sustinut sau macar au incercat.
De cand e lumea, femeia devine mama, apoi... se descurca prin propriile puteri. Si sa stii ca marea majoritate o fac ONORABIL.
Esti obosita?
Pregateste-te, asa va fi de acum incolo, asta este frumusetea meseriei de parinte.


Cristina si Razvan (31.01.2006)
(1),(2),(3),(4),(5),(6)
MY HERO

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns conchita spune:

Citat:
citat din mesajul lui patrisuca

va felicit pe toate care va descurcati si fara ajutor cu toate treburile casei si cu copilul.e ceva!eu sincera sa fiu nu stiu daca m-as fi descurcat dar va veni momentul cand voi afla si asta. multumesc pt raspunsuri..iar treaba cu wrap-ul ar fi ideala.voi cauta sa cumpar.

andreea mamicuta patriciei


de wrap stiai deja de la episodul trecut, identic si la fel. eu ti-am spus de el.

multumesc pentru felicitari, le merit, alaturi de celelalte mame. si tu ai ajutor din plin, tie iti lipseste altceva. iti doresc sincer sa-ti vina momentul, poate la al cincilea subiect pe aceeasi tema, cand o avea 2 ani si te va santaja in continuare, alintata ce este. stii ceva, conform dictionarului alintata nu poa' sa fie, ca nu vrei s-o tii in brate. alintati sunt copiii altora, pentru ca mamele sunt alintatoare. citeste la ajutoare umanitare ce inseamna cu adevarat probleme, cate mame ar da orice ca tinutul in brate, chiar si 24 de ore pe zi, sa le insanatoseasca puii. si tu te plangi ca te iubeste copila si are nevoie de tine. ai lucruri mai importante de facut decat sa-i raspunzi la chemare.

cat despre faza ca plangea de colici la 4 luni si vezi doamne tu de asta te plangeai, mai mai, salut ploiesti si trenul in gara. deci bebelusii care au colici, implicit dureri cumplite de stomacel, sunt niste santajisti inca de la 4 luni?? ca doar asta fusese titlul, tu aplicand psihologii extraterestre propriului bebelus santajist. stii, pe dc, dupa cum vezi, sunt mame pe care nu le poti pacali cu intorsul dupa plop. iar tu poti sa ne numesti rele si mai stiu eu ce cat doresti. cand inchizi calculatorul dupa ce ai sters pe jos cu timpul nostru si buna credinta, tu esti cea care ramai cu fetita ta, tu esti mama. cat de buna sau de rea, nu depinde de noi, orice ti-am zice. tu cu inima si constiinta ta decizi.

te-am apreciat prima data pentru ca ai intrebat, e si asta un progres. cand deschizi iar polemici nesfarsite doar de dragul de a pica in centrul atentiei si cand ciuca bataii e un bebelus de 5 luni, permite-mi sa iti vorbesc ca de la adult la adult. cum tie nu ti se pare normal sa-ti iei copila in brate cand plange, de ce ai pretinde tu, ditai adulta, sa te luam noi in brate si sa te alintam in lupta ta cu bebelusii plangaciosi? nu tu esti victima aici, punct.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns luminita2008 spune:

Citat:
citat din mesajul lui patrisuca

eu nu cred ca toate mamicile care mi-au raspuns la subiect au stat si stau cu bebeii lor in brate nonstop. nu pot sa cred. nu pot sa cred ca nu ati iesit niciodata fara ei si ca pana la 1 an ati fost nedezilipti. pai atunci ma intreb, cele fara ajutor ce ati facut? cand ati facut mancare, curatenie, cand ati facut o baie, cand ati facut cumparaturi, mi se pare imposibil.



initial n-am vrut sa-ti raspund, dar desi cred si acum ca e inutil, asa de tare m-a intrigat postul asta ca nu pot sa tac. sa-ti expun situatia mea:

am doi copii de 1 an si 4 luni. gemeni. sunt primii mei copii, invat si eu o data cu ei cum e cu viata asta de mama.
de cand i-am adus pe lume, eu sunt 90% din lumea lor. mai e si sotul, vreo 2 ore seara cand vine de la job. in rest, doar eu. nu am ajutoare, decat strict sa ies cu ei afara, si nici asta nu se intampla tot timpul.
si copiii mei au avut colici pana pe la vreo 4 luni. si de cand s-au nascut au fost destul de agitati. cand plangea unul, cand altul. de multe ori ma gasea sotul in cele mai chinuitoare pozitii cu ei, cu AMANDOI, in brate.
pana in momentul de fata, la 1 an si 4 luni, nu am dormit o noapte intreaga. nu mai stiu ce e aia. cel mult 3 ore legat, in noptile bune. daca nu-s colici, sunt dinti. daca nu-s dinti, sunt masele. daca nu sunt masele, e un vis urat sau mai stiu eu ce.
de fiecare data cand unul dintre ei are o problema, automat si fratele sau incepe sa plana. nu-l doare nimic (o fi alintat????).
in tot acest timp eu ma ocup singura si de casa. spalat si intins rufe de vreo 4 ori pe saptamana, calcat cel putin o data pe sapt, curat o zi da una ba, ca misuna peste tot si baga tot in gura, mancare gatita zilnic, ei adora mancarea gatita de mine iar eu ador sa mi-i stiu sanatosi.
pana pe la un an nu am iesit fara ei din casa decat cand a murit mama. atunci am si lipsit o noapte de acasa, prima si singura pana acum, nu de voie, de nevoie...
ies tot timpul cu ei, orice fac, fac cu ei, de la dat cu aspiratorul pana la facut dus. la cuparaturi, sunt tot cu ei. i-am tinut in brate cat de mult am putut, fff des si pe amandoi o data, fara sa ma plang o secunda. ma doare spatele ingrozitor, ma doare fiecare particica a corpului meu, dar nu ma plang si nu as putea sa gandesc despre copiii mei ceea ce ai afirmat tu, in nenumarate randuri!!!, despre fata ta.

in fine, ca ma lungesc, concluzia este ca SE POATE! se poate si cu doi, dar'mite cu unul, oricat de agitat si plangacios ar fi el!!! e nevoie doar de dragoste multa, neconditionata si de rabdare!!!
esti sigura ca le ai?

Luminita si voinicii Edi si Robi - 26.09.2008

"Nu te certa niciodata cu un prost. Te va aduce la nivelul lui si te va bate cu experienta!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura25 spune:

luminita si eu am vrut sa-i spun, cand a tinut sa precizeze ca scrie pe forum cu fata in brate, ca daca ar fi avut 2 in brate, nu mai avea maini/timp/loc/spatiu sa mai scrie pe forum deloc .



Bazar pentru Robi


Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi

'Cos what I feel is the only truth for me

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns CorinaDani spune:

patrisuca, vesti bune ! nu e chiar totul pierdut pentru tine !

daca vrei cu adevarat sa inveti sa fii mama si sa-ti intelegi puiul, fundatia sensiblu organizeaza in perioada martie-aprilie 2010 un "curs" de instruire pentru parinti, seria are 10 sedinte saptamanale a cate 2,5 ore, locatia nu a fost stabilita inca.
se va numi "grupul de dezvoltare a abilitatilor de relationare ale parintilor si comunicare cu copii mici".
mai multe detalii gasesti in revista gratuita de la farmaciile din retea sau pe site-ul fundatiei.
participa maxim 10-12 persoane la curs, fiecare participant poate veni insotit de partenerul de cuplu. costa 50 lei/sesiune/persoana.

toate aceste detalii le-am gasit in revista pe care am luat-o astazi de la farmacie, asadar nu fac reclama si nici nu lucrez in domeniu...

Corina - mami de printesa Lori ( 25.06.2007 )
Printesa mea este in concursul Pampers, aici
http://concurs.pampers.ro/gallery_details.php?id=1068 si http://concurs.pampers.ro/gallery_details.php?id=1043
Multumim pentru orice vot primit !

"Oamenii eficienti sunt cei mai mari lenesi, dar sunt niste lenesi inteligenti" (David Dunham)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Iasmin08 spune:

Patrisuca, lasa, o sa treaca toate...
Eu m-am documentat din cartile vechi de la socrela (a fost 25 de ani asistenta la spitalul de pediatrie), in unele se specifica clar cum anume se face tubajul, cum se pune perfuzia, etc..
Ce pot sa iti spun, gandirea comunista care se pare ca abunda in texte spunea printre altele ca ... ''si un copil de 8 zile poate fi un tiran!!" Evident se insista pe faptul ca sa nu rasfeti copilu, ca vezi tu...trebuia sa fie un copil al partidului, nu al tau. Tu deasemeni ca mama trebuia sa fii dezlipita de el, sa mergi ''in productie'' la 3 luni dupa nastere. La 3-4 luni incepea diversificarea si la 7 luni gata, copilu trebuia intarcat definitiv (daca mama era evident atat de norocoasa sa mai aiba ceva lapte dupa schimbul 3 si celelalte). Copilul era internat la spital daca era bolnav si mama avea voie (poate) sa il viziteze si sa il priveasca de jos in timp ce copilul o privea de la un balcon (stiu ce spun din experienta, am fost bolnava intre 2 si 6 ani si stateam o saptamana acasa, una in spital). Doar in anumite cazuri mama putea sta cu bebe ( de exemplu pentru o transfuzie de sange in cazul in care copilu nu primea sange rece)
M-am lungit inutil. Ce vreau sa iti spun, ca indiferent cine ti-a bagat prostia asta in cap are o gandire COMUNISTA cu creierul spalat. Lasa prostiile si fa ceea ce e bine pentru bebelusul tau- cel care nu a avut nenorocu sa citeasca toate acele carti comuniste. Nu iti mai baga in cap idei idioate si nu uita: nimeni, dar absolut NIMENI nu are mai multa dragoste pentur copilul tau ca tine. N-au decat sa zice ce vor zice, TU esti MAMA copilului. Stai cu el in brate ACUM ca zboara anii si o sa te rogi de el in genunchi sa iti dea un pupic, mai tarziu. Iar asta o sa se intample mai curand decat crezi!!!

Iasmin, mama de strengar de 8 anisori

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AVoogt spune:

Hmmm ... nu am avut timp sa citesc tot dar .. un bb de 5 luni este un santajist care nu-si lasa mama sa respire in cazul in care ostenita mai are si ajutoare...? Mai sa fiee!
Eu nu am avut ajutoare(sunt muuulte mamici care nu au avut)dar nici o clipa nu mi-a trecut prin minte asa ceva , trist...

Luminita , felicitari!

de

AVoogt

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns andruskandu spune:


Andreea

Framantarile tale ma intriga teribil, zau asa... uite, ti-au spus o groaza de mamici, trebuie sa te obisnuiesti sa fii mama! Sa intelegi ca, asa cum ti-a spus si Luminita, timpul tau nu-ti mai apartine, ii apartine Patriciei, cel putin 90%. Deocamdata! Puiul tau are atata nevoie de tine, nici nu-ti poti inchipui cat de mult. Este foarte normal sa vrea sa stea lipita de tine, asa se simte in siguranta.
Si crede-ma, cu cat se va simti mai in siguranta, cu atat va capata mai mult curaj sa descopere lucruri noi si sa devina indepententa.

Ai rabdare, ofera-i tot timpul tau, fii alaturi de ea, vorbeste-i continuu, canta-i... va sti ca-i esti alaturi si incet-incet nu va mai plange.

Vrei sa-ti spun cum a fost Andrei cand era mic? Ca a avut colici pana aproape de 4 luni si n-a dormit ziua decat afara, iar in casa urla non-stop, de-am innebunit vecinii. Ii puneam carpe calde pe burtica, avea efect 10 minute apoi iar urlete. Si in timpul asta eu ma plimbam cu el in brate, ii cantam, il leganam... odata a plans de la 11.30 dimineata pana la 8 seara aproape fara pauza. Cand a venit sotul acasa am cedat psihic si-am inceput sa plang si eu: "nu mai poooot"...

Asta in conditiile in care statea la san mai mereu, faceam pauza aia de aprox.2 ore, iar o ora la san....

Si venea al meu acasa seara pe la 7-8 si ma lua cu: "ce-ai facut toata ziua? Ai schimbat cateva scutece si l-ai alaptat de 4 ori..." Facea socoteala ca asta mi-a luat 4 ore si restul de 8 m-am odihnit... adica de ce n-are mancare gata.

Si de cate ori n-am ars mancarea, nu mai zic, c-o lasam la foc mic, plecam sa-l alaptez si-adormeam langa el.

Crede-ma c-am stat mult cu el in brate, dar pe la 8-9 luni a inceput sa exploreze, si-a devenit, putin cate putin, din ce in ce mai usor, m-am mai destins si eu, si-am inceput sa ma bucur din ce in ce mai mult de calitatea de MAMA!

Intimitate? De unde? in primii 2 ani nu puteam merge la toaleta, face dus fara el... asa ca usa era deschisa iar el pe langa mine. Si uite, acuma nu mai e nevoie, usa sta inchisa iar el poate intra dar nu mai sta, pleaca la joaca.

Ai scris la calculator cu ea in brate? Da' eu cum crezi c-am facut? L-am alaptat scriind mesaje... iar el a supt si-a invatat sa foloseasca maus-ul, fara ca eu sa realizez asta... sa vezi acuma ce manuieste programele la calc. isi pune ce desene vrea, intra in jocurile pe care le doreste...

Am inceput serviciul la 11 luni ale lui s-am continuat sa-l alaptez alte 10 luni, in conditiile in care am lucrat ture de 24 ore.

Dar, crede-ma, niciodata, dar niciodata n-am considerat ca Andrei ar fi fost rasfatat.

Ai grija, ca ceea ce semeni culegi... adica vreau sa-ti spun: cu cat ii vei darui mai multa iubire puiului tau, cu atat te va iubi mai mult! Cu cat ii vei respecta nevoile, cu atat mai mult ti le va respecta si ea. Daruieste! Nu te costa nimic, poate doar timp (dar aceasta pierdere ti-ai asumat-o cand ai decis sa aduci un prunc pe lume) si vei primi infinit mai mult inapoi! Crede-ma, acea privire, acel zambet plin de dragoste si incredere iti va fi rasplata...

Inima nu e judecata dupa cat iubesti, ci dupa cat te iubesc altii
(Vrajitorul din Oz)


www.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=88028d9eaeae0f93a00846" target="_blank"> Povestea unui licurici

Poznele lui Andrei Nasterea lu' Andrei

www.dropshots.com/andruskandu" target="_blank">PozeAndrei Muzica mea

Andreea lui Andreiut Puiut 11.06.2006

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alex_andra spune:

Off topic...ca sa ne mai si destindem

Eu am stat acasa pana la 8 luni ale evei. Din pacate, eu m-am speriat de ranile facute la san si am inceput sa ma mulg si sa-i dau cu biberonul. Cand mi-au trecut ranile si am vrut sa-i dau iarasi san, nu a mai vrut eva....asa ca...toata ziulica, stateam cu ea, ca toate mamele, de altfel, nimic deosebit si pentru ca si ea vroia doar in brate, pentru ca nu dormea, ma mulgeam cu ea in brate, pe apucate, pe unde puteam. Stateam cu ea afara vreo 7 ore pe zi, faceam curat in casa, ca eram maniaca cu curatenia si alte lucruri specifice mamelor....
Aveam intr-adevar dimineata, o ora numai pentru mine, pentru ca vene mama si mi-o lua(am mai spus undeva, pe la alt topic, ca parintii mei stau pe acelasi etaj cu noi), in ideea sa ma spal si eu si sa ma pregatesc pentru o noua zi.
O ora pentru mine, e impropriu zis, ca 45 de minute ma mulgeam.

In fine....am divagat.....cand venea sotul acasa si ma vedea obosita(casa intre timp lucea de curatenie, copilul mancat,jucat,plimbat,gadilat,etc), se uita cam crucis la mine, ca nu intelegea de unde vine oboseala.
O data l-am rugat, cand a venit, sa stea putin cu ea, ca vreau sa fumez o tigare. (nu o mai alaptam, asa ca nu dati cu rosii)
Si mi-a zis "eu vin de la servici obosit si tu ma iei de bun". Scandalul pe care i l-am facut atunci i-a fost sufiecient ca sa nu mai zica niciodata asa ceva

In octombrie am inceput serviciul....toate bune si frumoase. Intre timp a inteles ca poate sa faca si el curat in casa si sa impartim treburile gospodaresti si crescutul copilului si a inteles ca se poate si el trezi noaptea cand plange copilul, ca acum deh, lucram si eu, nu numai el.

Prin decembrie el a avut o saptamana de concediu si a stat acasa cu fata....cand ajungeam acasa....casa vraiste, vase nespalate, el tras la fata, se impleticea.........si mi-a zis....dupa 2 zile de stat cu ea: "am inteles intr-un sfarsit de ce erai asa obosita"....in conditiile in care el nu facea nici jumatate din cate faceam eu

Am vrut doar sa subliniez ca barbatii astia ai nostrii au senzatia ca(,) cresterea unui copil e asa....floare la ureche

Al meu a inteles, bine....l-am educat cum trebuie....si acum inpartim totul ca la carte

Adica barbati-miu n-ar mai indrazni vreodata sa intrebe de ce e nu stiu ce nefacut....ca-si ia o matura in cap


Sper ca v-am facut macar sa zambiti un pic

PS. In timp ce eu am scris mesajul asta, el tocmai a adormit-o

Andra, mami de leoaica Eva (03.02.2009)

Mergi la inceput