*Cozonacei iubiti de nov-dec 2008 (100)*

babyzapi spune:

Anca offfffff! ce necaz mare iubita! groaznic sa stai in spital cu zibe atatea zile. Bine barem ca nu e rotavirus. Multa sanatate si sa va intoarceti repede acasa.
Carmendu sper sa fie o faza scurta cu refuzul patutului. dulce pe Victor, cel mai frumos cozonacel.


~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Isabela & Raphael Nicolas

Mirtha spune:

Buna dimineata mamici !


Pup dulce puisorii bolnaviori !pup]Sanatate multa tuturor si in special Zibelinei internate !

Am primit mesaj de la www.iolo.ro M-au anuntat ca au reduceri la colectia veche si a aparut colectia noua. Preturile mi s-au parut neinteresante pentru cineva care pretinde ca ...e in perioada de reduceri.

Mamiselli la noi situatia este diferita in functie de tipul de plins , tipat , agasare etc. Adica daca plinge ca vrea atentie cand eu nu pot dintr-un motiv sau un altul ii spun clar : nu pot acum , lasa-ma in pace. Dupa care o ignor. Daca devine agasanta repet figura cu nu pot si chiar ridic tonul sau adopt unul "mai rau" . Oricum ar fi o ignor sau chiar plec din camera daca nu fac fata psihic smiorcaielilor ei sau daca mi se par nerezonabile.

Uneori mi s-a intimplat sa ma lipeasca atunci cand stau la PC. Pur si simplu vine , ma vede ca sunt la calculator si ...ca sa imi atraga atentia ma plezneste pe picior , imi zdragne tastatura sau mai rau imi imi inchide PC-ul de la priza. O iau de mina , ii spun clar ca nu are voie sa dea cu palma sau sa zdrangane tastatura , si ii explic ca am treaba la PC. De cele mai multe ori cedeaza si isi face de lucru. Oricum ar fi daca sunt gesturi sau atitudini care nu ne convin ii explicam atunci imediat ca nu e voie si chiar daca bazaie nimeni nu o "impaca" .Cand mi-a inchis pc-ul de la priza am cam urlat la la ea.

Au fost momente cand se arunca cu fundul de pamant ca sa o lasam in pace. Spre exemplu cand trebuia sa o imbrac sau sa mergem seara la baie. Pur si simplu cand ii spuneam hai sa ne imbracam incepea sa urle iar daca o luam de minuta sa mergem la ea in camera se dadea cu fundul de pamant. O lasam sa isi faca "rondul" , dupa care ii spuneam ca trebuie sa imbracam pt. ca plecam afara , o luam pe sus si o imbracam asa urlind. Ii explicam ca daca se agita va dura mai mult si daca e linistita va dura mai putin.

La fel proceda si cand venea ora de baie . O avertizam ca peste 10 minute trebuie sa mergem la baie sa facem dus si incepea sa maraie ostentativ cand auzea cuvintul baie. Iar cand incercam sa o luam de minutza zdup cu fundul de pamant si cu tavalirile de rigoare. O lasam sa termine tavalitul dupa care ii explicam ca trebuie sa facem baie apoi o luam pe sus si la dus cu ea.Culmea e ca la baie , sub dus se juca linistita si chiar incepea sa cante imitindu-ne pe noi. Cam banuiesc eu care este motivul dar....asta e .Noaptea se doarme....dupa baie.

Acum a renuntat la tavaleli dar...fuge si noi dupa ea. Maraie si fuge , ne alearga prin toata camera dar nu se mai da cu fundul de pamant. Iar agitatia de la momentul imbracarii a scazut in intensitate.

Cand ma bazaie ca nu are chef de altceva sau ca e plictisita si vrea doar sa stea calare pe mine o ignor. Daca nu tine faza cu ignoratul plec in alta camera si daca nu tine nici asta o duc intr-una dintre camerele cu jucarii. Dupa ce ii spun in prealabil ca nu am chef de ea. Exact asa ii spun. Sunt obosita , sau am ceva de scris la pc si nu am chef de tine acum. Lasa-ma in pace.

Am avut chiar de curind un semenea moment. Imi luasem niste materiale de lecturat , in sufragerie , unde sunt si majoritatea jucariilor ei. Am crezut ca e suficient sa stau cu ea si din cand in cand sa mai dialogam .Aiurea.....cum ma vedea ca scriu incepe sa tipe , sa plinga sa se prefaca ba de una ba de lata , ca nu poate sa ridice jucaria X , ca si-a bagat degetul nu stiu pe unde...Singurul loc unde radea era strict pe burta mea calare. Cum venea pe burta mea cu era toata numai un zambet. Nu am mai apucat sa imi iau cartile sa ma mut in dormitor pt. ca a venit mama si mi-a ridicat-o de pe creier. Practic a fost una dintre zilele cand am simtit la fiecare mmmaaaa-mmmmiii ca mi se ridica parul maciuca in cap daca o mai aud odata sau simteam un nod in stomac. Noroc cu mama ca a luat-o altfel ma baricadam in dormitor.

Mai sunt momente cand stie ca nu are voie intr-un anumit spatiu si ..incearca sa sparga regula. Nu are voie in bucatarie. Dar am ajuns la compromisul de a o lasa cocotzata pe prag. Uneori ...sare si pragul . Cere un ardei , un morcov , o felie de rosie sau una de ceapa si dupa ce a terminat toate legulele posibile de pe tocatorul meu....sparge embargoul si ma trezesc cu ea la turul pantalonilor mei.

O iau pe sus , o trec in afara pragului si ii spun mai linistit sau mai rastit, in functie de cat de agasata am fost pina in acel moment , ca nu are voie in bucatarie. Daca incepe sa urle o ignor. Uneori pleaca singura in sufragerie la jucarii dupa ce mi-a intonat urletul de rigoare alteori continua sa isi gaseasca de joaca undeva in jurul pragului. Cata vreme nu incalca embargoul o lasa in pace.

Oricum ar fi gasesc ca nu trebuie tolerate accesele de furie generate pentru a atrage atentia sau "calarirea mamei" oricand are bebe chef.Ii explic ca nu e cazul si aplic una dintre solutii : ignorarea , parasirea camerei sau ducerea ei in alta camera pina isi face sceneta.

Daca in timpul zilei Eva beneficiaza de suficienta atentie , caldura si joaca impreuna cu mine din partea mea , scenetele nu dureaza mult , tendinta este aceea de a scade in intensitate dar si ca numar.

Si nu pierd din vedere ca exista regresie chiar si atunci cand mi se pare ca o regula "a prins" .Copilul oricum va incercam pentru a se auotdefini sa sparga bariere , limite , embargouri chiar si atunci cand in mod real a acceptat o regula sau o interdictie.


Carmendu si noi am trecut printr-o perioada similara cu Eva. Nu am luat-o in pat cu noi si nici nu am adormit-o in brate. Am calmat-o in brate dar nu am adormit-o in brate.

Consider ca este o mare diferenta intre a o lua in brate pentru a-i oferi confort afectiv si a adormi in brate sau mai rau cu noi in pat. O dependenta - care tine natura umana fie ca e afectiva sau de orice alta natura, ca asa se nasc oamenii direct dependenti - nu se vindeca hranind-o , alimentand-o , oferindu-i materie prima.
Imi mentin parerile asa cu mi-am mentinut si pe cele legate de nealimentatul noaptea cu de niciunele nici cu apa , nici cu ceai , neam si deloc. Nu vad nimic rau in a invata copilul sa-si gestioneze starile legate de durerile fizice si de a-i oferi alternative care stau in puterea lui pentru a se calma sau a se mentine pe o linie acceptabila in derularea lor.


De urlat nu mai puteam sa o las pentru ca urla rau. Deja Eva nu mai chitaia , nu mai maraia ci la fazele acelea trecea direct la urlat. O linisteam in brate , ii spuneam ca mami sau tati vor veni daca are nevoie dar de dormit va dormi in patutul ei. NU in pat cu noi , nu in brate la noi. Oamenii dorm in pat nu prin bratele altora.

Ii explicam ca daca doarme durerile dentare se vor simti mai putin (e o realitate nu e minciuna) si o intindeam in pat la loc.
De cate ori facea figura de atitea ori mergeam la ea si o culcam la loc. Fie eu , fie sotul cand deja pe mine ma lasau nervii. Cand suspectam ca realmente sunt de vina dintii si nu e doar intr-o perioada de regresie ii dadema si 7 ml de Panadol.(ma refer la dependenta afectiva si nu regresie in privinta vreunui obicei , pt. ca de fapt ceea ce ii face sa regreseze este dependenta cu care se nasc si nu renuntarea la un obicei. Adica nu le vine lor asa chef deodata sa renunte la o regula cu care au fost obisnuiti ci...din cauza unor anumiti stimuli regreseaza si au manifestari tipice dependetei psiho-afective din perioada ...timpurie, chiar si din burtoi )

Nu rezolvi nimic daca il lasi sa urle o perioada si apoi te duci la el .Nu va invata decat ca daca urla mai mult pina la urma vine cineva si ii reconforteaza. Cea mai practica solutie este dupa parerea mea tot regula si mentinerea ei. Ii oferi confortul afectiv pe care il furnizeza bratele tale panaceu si il intinzi la loc in patut.

La noi a durat ceva mai mult de o saptamana si nu sunt 100 % convinsa ca am avut de-a face cu manifestari generate exlcusiv de eruptia dentara. Practic imi aduc aminte ca aceste manifestari au inceput cam la o saptamana dupa botez , undeva dupa ce s-a schimbat ora. Noi am avut botezul pe 17.10.2009 si la cca.1 saptamana au inceput usor , usor , progresiv manifestarile pe care le descri tu la Victor.

Da , eram epuizati si eu si sotul dar nu am cedat.
Am simtit exact asa , ca e batalia lui "care pe care." Adica o perioada de regresie determinata de un/unii stimul/i. S-ar putea s fi fost si dintii , s-ar putea sa fi fost o perioada intesiva de acumulari , sau o avalansa de evenimente de...nu stiu sigur.

Pentru mine oricare or fi foat stimulii aceasta situatie nu constiutie un motiv sa nu o directionez spre a-si gestiona pe cat posibil singura momentele de criza. Ajutorul meu si al sotului este indispensabil pentru ea dar nu va inlocui niciodata efortul propriu pe care ea insasi trebuie sa-l faca si de care nu inteleg sa o scutesc. Nu ma voi substitui propriei ei persoane , propriei ei vointe ci voi incerca sa o ajut sa si le descopere si sa si le utilizeze.

Bebelusii au capacitate de manipulare - acea pe care noi o numim rasfat - incepind cu vasta de 6 luni , inteleg acest lucru si vesnic testeaza limitele adultului. Sotul a fost cel care m-a ajutat foarte mult , am decis ca atunci cand ne lasa nervii pe unul dintre noi sa intervina celalalt. Si cand ne lasau nervii simultan luam o pauza amandoi timp in care nu aveam incotro decat sa o lasam sa urle. Dupa ce ne racoream putin intram in camera ei si o luam de la capat.

In acest moment nu am absolut nicun fel de probleme cu somnul de noapte , niciun fel de treziri .Nu ma astept sa decurga totul constant dar stiu cam cum voi proceda data viitoare cand va decide sa sparga embargoul. Somnul de zi e neinteresant pentru mine. POate sa dorma cand vrea , pe unde vrea si cat vrea. Daca doarme noaptea cel putin 11,30 - 11 ore nu mai pot avea nicun fel de pretentie la somnul zi. Si-a facut plinul.

Sunt doar ofticata ca la 3 minute dupa ce suna destaptatotul sotului incepe sa ma strige : mmaaa-mmiiii. Motiv pt. care de maine punem desteptatoturul pe vibratii.

E fiica noastra , o iubesc mai mult decat pot spune in cuvinte , sunt de cele mai multe ori fascinata de micul omulet dar nu are ce cauta in patul nostru conjugal si nici sa ne schilodeasca intimitatea chinuind pe unul dintre noi cu dormitul in pat cu ea. Asa simt si cata vreme simt ca nu e in regula nici pentru ea ca viitor omulet, nici pentru noi cuplu sa doarma in patul nostru sau unul dintre noi , nu vom incalca regula .Chiar si pentru concedii incerc acum sa gasesc un pat de voiaj ca sa putem "supravietui" pe timpul notii si in concedii.

La tine suspectez o combinatie a 2 factori. Pentru ca de la inceput Victor a dormit in patutul lui fara probleme, cred ca cineva nu a respectat regulile impuse de tine iar cand ati fost plecati a aplicat alte reguli.

Si atunci...e in firea umana sa profite.
Pe de alta parte este clar ca pe fondul eruptiilor dentare devin mai irascibili si cer multa afectiune .Insa de la a oferi afectiune , tandrete si intelegere pina la a ajunge sa nu mai doarma decat in pat cu voi sau in brate la tine e destula distanta , e altceva si mai mult decat o necesitate.

Asa vad lucrurile. Combinatia acestor 2 factori a generat un alt obicei. Ramine ca tu sa iti gasesti modalitati concrete de a reinstaura regula asta daca nu cumva de oboseala , epuizare sau...din orice alte motive vrei sa renunti la "tu in patul tau , noi in patul nostru."

Mult succes !!!!

Manumanu ...nu ma pricep in cazul vostru sa ofer sugestii. E mai delicat cand sunt 2 si unul risca sa-si piarda ritmul. Poate gasesti totusi o solutie acceptabila pentru toti.

Incerc sa revin....trebuie sa pregatesc masa de prinz.

Alina mama de Eva Ioana
(17.10.2008)
http://family.webshots.com/photo/2298209940105578547KgCCiq
http://community.webshots.com/user/VacantainCroatiacuEva

Copilul isi alege momentul cel mai bun pentru a veni pe lume si parintii potriviti pentru a-si implini destinul.

babyzapi spune:

Mirtha exact la fel fac si eu cu Raphael cand are crize :
1. il ingnor : de multe ori se opreste din urlat si tavalit si vine sa ma pupe (ca sa-l iert cred eu)
2. ma duc la baie
3.il pun in tarcul plin de jucarii : asta e in ultima instanta cand vad ca tot repeta sa faca ceea ce i-am zis ca nu are voie.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Isabela & Raphael Nicolas

Mirtha spune:

Hii , hii..cunoastem.
Si la noi cam la fel : pupat , imbratisat , zimbit , priviri pe sub gene cu oarece subintelsuri , adusul unei jucarii sau al unei carticele cu poze si aaaa, adica spune-mi ce e aici sau "mai rau" adusul papusii in brate la stilul leganat etc...
Nu cred ca acum , la aceasta varsta , inteleg noitunea de iertare.Cred ca face parte tot din arsenalul : manipulare .
Asa e ca te inmoi si incepi sa zimbesti , uneori poate chiar izbucnesti zgomotos in ras, cand vine sa te pupe ????
Hee, heee....ei simt, invata , manipulatorischii.....mincaciosi spongiosi de afectivitate.

Alina mama de Eva Ioana
(17.10.2008)
http://family.webshots.com/photo/2298209940105578547KgCCiq
http://community.webshots.com/user/VacantainCroatiacuEva

Copilul isi alege momentul cel mai bun pentru a veni pe lume si parintii potriviti pentru a-si implini destinul.

crismargrg spune:

Manumanu am reusit sa vad pozele. Scumpi foc gemenii tai, Radu mi se pare ca e leit tati, la Anastasia nu ma pot pronunta. Avem si noi masinuta ca a voastra, noi am folosit-o la greu si pe afara.

crismargrg spune:

Am fost ieri la shopping (doar sunt reduceri) si m-am gandit sa va prezint cateva din achizitii:
http://good-times.webshots.com/photo/2436611480103625916HLTYBH?vhost=good-times

lauramiron spune:

Wow, ce fotomodel frumos Hainutele super, foarte asortate, imi place tare mult salopeta de blugi? scurti De pe la ce magazine ai cumparat?

Otiliav spune:

Carmancita, eu te inteleg de ce ai ajuns sa-l iei in pat cu voi pana la urma. Mirtha are si ea dreptate ca nu e bine sa cedezi dar realitatea e putin diferita in fiecare casa. Cand pleci la servici la 8 dimineata rezisti maxim cateva nopti la rand sa nu le dormi mai deloc. Si la servici nu trebuie doar sa faci prezenta ci sa fii activ, sa gandesti limpede. Uite asa am cedat si eu si am luat-o pe Elisa in pat cu mine ca nu mai reuseam sa scriu nici un mail fara 2 cani de cafea. Diferenta este ca eu dorm tare bine cu ea in pat, ea suge in somn, eu adorm cu ea intr-o parte si uite asa din 9 ore de somn apuc sa dorm vreo 8 ceea ce-i super bine.
Eu atat te pot sfatui sa incerci ori cu patutul, ori cu pat mare incepand intr-o vineri seara ca sa prindeti we si poate reusesti in 2-3 nopti sa il convingi ca tot in camera lui ii este mai bine.

Crismarg, super dragute hainutele. Sa le poarte sanatoasa grasunica mica cu burtica si bulanase.

Mami de Ana Maria(18.12.2004) si Elisa Andreea (09.12.2008)

lauramiron spune:

Nici eu nu sunt de acord cu dormitul copilului in pat cu parintii, nu mi se pare sanatos pe termen lung.
Dar nici cu lasatul sa planga!
Eu am carat-o in brate pe Ecaterina pana spre 11 luni, si stiti cam ce greutate are Nu mi s-a parut ok sa o las sa urle, nici mie si nici sotului. Asa ca am adormit-o in brate, iar noaptea cand se trezea de asemenea o linisteam in brate, plimbata prin casa, altfel nu era chip!!
Apoi, cand spatele si umarul meu au dat clar semne de oboseala crunta, a trebuit sa facem ceva, sa trecem la urmatorul nivel Asa ca am inceput sa o pun in patul mare din camera ei si noaptea cand se trezea, ma asezam langa ea si se linistea de cele mai multe ori. Trecerea clara la patul mare am facut-o cat am stat in spital cu ea, seara o puneam langa mine in pat sau pe burta mea si adormea asa. Si am continuat si acasa ritualul.
Acuma isi bea lapticul la mine in brate, pe fotoliu, apoi o ridic sa dea aerul afara, si apoi ne asezam in pat amandoua, o pupacesc bine de tot, o masez usor pe spate si incet, incet adoarme. Apoi eu ma duc in dormitorul meu si ea ramane singura. In general, ii ia cam jumatate de ora maxim toata treaba.
Pasul urmator va fi sa o las sa adoarma singurica, insa asta mai tarziu. Rebeca abia la 3 anisori a reusit sa adoarma singurica, in camera ei, asa ca nu vreau sa fortez lucrurile cu Ecaterina. Suntem toti fericiti asa cum e acuma, mai ales spatele meu

criss703 spune:

Salutare mamici , n-am citit chiar tot dar de scris si mai greu
La multi ani Julia si Lorellay ! si tot ce va doriti voi!
Insanatosire grabnica micutilor bolnaviori si externare rapida la Zibe !
Noi maine noapte decolam spre Paris desi prima data fara Sofi .Pana acum abia asteptam sa plecam dar deja sunt tot mai fara chef ca plecam fara ea .
Va pup si va las 2 poze cu Sofi ..asa sa nu ne uitati http://family.webshots.com/photo/2482457460104281140biecDf
A bientot !

ps.Otilia asa as zice ca e baietel , sanatos sa fie , chiar m-am emotionat cand am vazut ecografiile ,pupam mamica si puiutii ei !

Criss mami de Paula Sofia DN 18.11.2008
PozePaulaSofia
Botez si nu numai
PovesteaNasterii