Viata de camin!

alinuk spune:

DA, frumoasa amintirea tineretii nebune

in camin 5 ani si eu! P10/108! 1992-1997

dupa primele doua luni, inca mai aveam sentimentul ca sunt intr-o tabara care nu se mai termina si care-mi placea de numa
petreceri in plina sesiune, mergeam la examen uneori direct de la party..
tigari la bucata,
baie in Dambovita si noaptea escapade cu sarit de garduri la 'trei ligheane' (actualul strand din Crangasi)
pungi cu apa de la fereshti ..in calduri toride de sesiune de vara
prima dragoste, primii fluturasi nebuni in stomac
chitari si poezii la mal de garla,

...hehe hee cate si mai cate

frumoasa etapa, ma consider norocoasa ca am avut sansa de a sta in camin / copil unic la parinti aveam nevoie de aceasta experienta

so, sa revin la realitate, la lucruri din etapa actuala
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

dragi colegi
cu pasi haihui pe aici

....haideti

pic cu pic strangem oceanul in maini si daruim mai departe copilashilor care sunt in suferinta

haideti, sa trecem pe aici, sa ne informam, sa nu mai stam cu mana in san...ca nu vine nimeni la usa sa ne intrebe daca ne doare ceva

DA!! NE DOAREEEEEEEEEE
...acest sistem sanitar care este intr-o mare nevoie de AJUTOR si de care mai devreme sau mai tarziu ne vom lovi si noi, fiecare dintre noi sub o forma sau alta...mai mult sau mai putin direct!!!!

http://www.asociatiamame.com/ro/implica-te/persoana-fizica.html

haideti aici, sa sprijinim impreuna, fiecare cum poate si cum are disponibilitate:

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=147487




Alinuk
mamik de Andu mik si Teo voinik

nasterea - ca un cadou
www.youtube.com/watch?v=k0TSNlh-ZpE" target="_blank">botez bb Andu
www.flickr.com/photos/13087113@N06/" target="_blank"> franturi de viata
....................................................
Nimic nu-i intamplator!
...................................................

lara_c spune:

Hmm inteleg eu ca erau alte vremuri, dar de ce preferati sa curatati cartofi in loc de armata?
Pe vremea mea nu s-a facut armata dar as fi preferat in loc sa paltesc acum la sali de tragere sa invat sa trag cu arma.

Dar pana la urma si armata si bucataria ar fi trebuit sa fie benevole...stiu, vremuri comuniste.



Lara w7+ si Huckleberry Errie

Hawaii MexicoUS*Europe_and US * Wedding * ErinnKendall*KUALA LUMPUR * Bangladesh_Singapore_Bali

capcaunul spune:

lara_c, hai ca esti simpatica!
De ce faceam NOI de servici la cantina cand tot NOI plateam cartela de mancare?
De ce serviciul la cantina cu tot sacul de cartofi curatati pana la epuizare era preferabil zilei de armata?

Esti un exemplu viu (o spun fara rautate ) care demonstreaza impresia generala ca aceia care nu au apucat vremurile de dinainte de '89 nu si le pot imagina sau nu le pot intelege pe deplin. Toti copiii crescuti sau nascuti dupa revolutie au aceasta dificultate.

PS. Serviciul la cantina avea si partile lui bune: grupa de servici manca cate o portie de cartofi prajiti () laolalta cu personalul cantinei. Pe vremea lui ceasca cartofii prajiti se serveau doar la restaurant, niciodata in cantinele studentesti.

robotzica cucului spune:

Frumooos subiect! Si eu am stat in Regie 5 ani, in P8. La revolutie eram exact la jumatatea facultatii, in anul 3...

Armata ... nu cred ca era o cale de a invata sa tragi cu arma in adevaratul sens al cuvantului, deci, zau, lara_c, n-ai pierdut nimic. Cred ca in doi ani si jumatate cat am apucat, am avut vreo doua sedinte de tragere si o convocare la sfarsitul anului I, petrecuta in cea mai mare parte pe stadionul Ghencea, batand pas de defilare in soare. Mi-a placut ca am invatat un pic de Morse. In rest, odiosenii tip doctrina armatei RSR...

Tot legat de armata, imi aduc aminte ca ne lustruiam bocancii cu lapte Doina (din ala alb sau din ala roz ), folosind un cocolos de hartie igienica - vata era chiar mai rara decat hartia igienica. Miroseau mirific bocancii pentru cateva minute.

Pungile cu apa aruncate in capul trecatorilor dusesera la botezarea gangului dintre caminele P5 si P6 (sau pe-acolo) cu numele de Posada - pe acolo nu era de trecut daca nu vroiai o baie.

Imi mai amintesc si aventura pe care o reprezenta trecutul podului arcuit peste Dambovita in diminetile inghetate/poleioase de iarna, cand paseam in lateral tinandu-ne cu ambele maini de balustrada.

Daca regret ceva legat de perioada aceea e ca n-am pastrat legatura cu fetele cu care am impartit si bune si rele in camin. M-am reconectat de curand doar cu una dintre ele - am gasit-o pe linkedin, noroc ca si-a pastrat numele de domnisoara - si am asa o senzatie de legatura puternica de cate ori vorbim! Stim atatea una despre alta si am trecut prin atatea maruntisuri importante impreuna, atatea vise sau chestii prozaice am trait impreuna (eu imi amintesc "viu" chiftelele mamei ei, ea salata de boeuf a mamei mele
- greu de inteles de catre cineva care n-a fost expus acelorasi conditii).

inbox spune:

Ce-mi place cand povestiti de viata dinainte de '89. Eu eram in clasa a V-a la Revolutie- parca as fi vrut sa fiu un pic mai mare sa fii inteles mai bine fenomenul, ma bucur ca povestiti voi .

Deci am fost soim al patriri si am cules musetel ( da ne duceau cu gradinita la cules de musetel, ne facusem niste pieptani cu care culegeam mai repede), iar in scoala generala am prins doar "practica" la adunat de carofi, ce ma mai jeleam, ca aveam bunicii cadre didactice si mereu "aranjau" cu invatatoarea mea ca pe mine sa nu mai ia la practica in schimbul a 20 de probleme la mate... ma jeleam sa merg si eu, pana la urma ma alegeam si cu problemele facute si cu mersul la practica :). Ne luau cu carutele, vai ce distractie...care magar merge mai repede...dar astea sunt alte povesti...

Legat de camin, imi aduc aminte ca intr-o vacanta am plecat acasa si am lasat o colega inchisa in camera, nu mi-am dat seama, au reusit sa deschida usa dar nu mai puteau sa o inchida, pana la urma am trimis cheia printr-un mecanic de la tren, a durat o zi timp in care stateau veciniide palier cu randul de paza in camera ca tipa respectiva mai avea examene de dat...



"Un parinte nu este cineva pe care sa tesprijini, ci cineva care te scapa de tendinta de a te sprijini !"

Rufus spune:

Am facut destul serviciu la cantina, cu grupa...interesant e ca n-am fost caminist si nu mancam la cantina

Cel mai tare era unul din cei doi doctori (vizita medicala anuala, scutiri): nu consulta decat fete si le asculta inima cu urechea lipita de bustul gol. Daca erai fata si voiai o scutire, te duceai si spuneai ca te doare-n cot, te dezbraca si te asculta; scutirea era garantata.
Baietii se duceau pe celalalt schimb, la d-na doctor; ea n-avea curiozitati speciale.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

robotzica cucului spune:

Vaaai, doctorul ala... penibil! Nu stiu cum s-a facut ca n-am avut nevoie niciodata de el cat am fost studenta. Dar am dat "piept" cu el, aproximativ in sensul sugerat de Rufus, exact cand am terminat facultatea si m-am angajat ca preparator tot in politehnica.

Stiam istoria cu ascultatul cu urechea si i-am zis cu tupeu ca mi se pare ca n-are rost sa-mi scot maieul, daca tot aveam in "dosar" o radiografie proaspata la plamani. S-a razbunat cu intrebari insistente cu privire la viata mea sexuala (inexistenta la vremea aia) si mi-a sugerat, ca ultimul golan grosolan, ca de la asta mi se trage o sensibilitate exagerata. L-am urat intens, nu eram deloc pregatita sa parez asa ofensiva.

Acum pare amuzant, dar nu ar fi trebuit permisa asa jegosenie, nicaieri, cu atat mai putin in asa institutie.

Imi mai aduc aminte de colonelul (Cristescu?) care era sef peste capitanesele noastre de la armata - unul rotofei, care se burzuluia cand vedea "acte de indisciplina" si de indignare incepea sa se balbaie - repeta anumite prepozitii "da-da-da" (in loc de "de") si "pa-pa-pa" (in loc de "pe"). Noi, fetele, icneam de ras, iar capitaneasa privea in gol, peste capetele noastre, ca sa nu ne intalneasca privirile si sa hohotim toate. Si despre el se zicea ca se bine-dispunea la vederea unui extra-nasture descheiat la camasa din tinuta de vara. N-am avut ocazia sa verific insa...

daniel_p spune:

Domnul este criticul de film Tudor Caranfil, tatal regizorului Nae Caranfil. Aducea filme care si astazi se gasesc destul de greu si ni le prezenta inaintea proiectiilor. Cum altfel ar fi fost posibil sa intelegem, de exemplu, un film precum "Calauza" al lui Andrei Tarkovski ?

capcaunul spune:

Mult'am! Ne-a adus si "Vioara si Compresorul" sau "Andrei Rubliov" de acelasi Tarkovski, serii intregi de capodopere din scoala italiana, "tinerii furiosi", scoala rusa samd. Serile de luni, vineri si sambata, precum si matineul de duminica vor ramane de neuitat pentru cei care au umplut sala pana la refuz in anii regimului ceausist. Pentru doua-trei ore toata lumea uita de Ceausescu.

lai spune:

Ce frumos povestiti

Eu am avut experienta caminelor romanesti doar asa sporadic, in ultimul an de liceu fiind, cand am intrat intr-o gasca faina raspandita prin tara, majoritatea studenti, si-am purces la batut camine.. Dupa ce ca stateau saracii oameni claie peste gramada, mai apaream si eu si restul trupei, nu stiu pe unde mai incapeam, dar cumva incapeam, si ce chefuri mai trageam

Am facut si eu ulterior ani de camin cu buda la comun si chiar si serviciu la cantina, doar ca nu la comunistii din est, ci la capitalistii din vest numa' armata n-am facut

Lai