Copiluti maricei de mai-iunie 2005 (7)
Raspunsuri - Pagina 16
gabitzam spune:
Mey Androix, eu sunt fermier serios, am capre, oi de toate culorile, inclusiv roz, vaci tot asa, cai maro, gaini fara numar, chiar si lebede si broaste testoase 
Fac planuri sa ma extind in imobiliare acum, strang bani de vila 
TDI, e addicting rau de tot cu ferma, dar e asa de fuuuun 
L-am molipsit si pe Andrei, care ma pune sa vad ce a mai crescut pe plantatie, daca nu trebuie culese, ce mai fac vecinele ( adica Oana ) si cand se deblocheaza urmatorul nivel, sa cumparam seminte noi.
Alaturi de SEBI
Ada_74 spune:
Mai, sunteti comice cu facebookul. Dupa ce povestiti, sigur nu o sa intru. Am si eu ca Teddy o inclinatie spre vicii. Imi ajunge fumatul (de care mi-am propus sa scap, dar nu sa-l inlocuiesc cu altceva).
Andreea, iti dau adresa, dar nu am mai postat nimic. Am ceva in lucru, dar mai e mult pana la finalizare. Nu m-ai invatat optiunea aia de care imi spuneai pe blog.
http://handmade-by-elise.blogspot.com
Intre timp, m-am apucat sa "crosetez" altceva, un loc de refulare a frustrarilor, interesant doar pentru mine. Cum s-ar zice, sunt propria mea admiratoare . Daca vrei sa vezi ce frustrari am, uite:
http://taradiscordiei.blogspot.com/
Androix spune:
Hai sa nu mai fac pe lupul moralist aici 
Adevarul e ca ferma nu mi-am facut ca asa am gandit eu sa protestez fata de toate cadourile primite si instiintarile cu animale planse gasite te miri pe unde da am incercat pentru vreo 10 minute sa-mi fac un zoo dupa care m-am lasat pagubasa. E treaba serioasa asta, sor-mea mai are perioade cand nu prinde un calculator si cum vine la mine se napusteste sa-si mulga caprele, se lesin de ras nu alta
Gata-s cu o parte din bagaje ar fi fost si culmea sa fiu gata cu toate, mai am o multime de lucruri de facut si eu scriu pe dc...
Oana, de cand Eric a fost invatat in patul lui printr-o campanie sustinuta, mi-am facut curaj sa nu-i mai pazesc nici eu pe-ai mei. Ori le citeste tac-su ori le pun o poveste la cd, cert e ca dupa ce am reusit cu chiu cu vai sa-i sui in pat ne pupam de cateva ori, ne dragalim si eu plec. Dar: usa ramane deschisa, veioza cu un bec chior de 20W aprinsa, becul la noi in camera aprins, iar usile de la dormitor si sufragerie sunt in unghi de 90de grade deci bate lumina si de la noi. Cert este ca nu fi-mea a facut circul cel ai mare, ca de la ea ma asteptam, ca ea cerea sa stau cu ea in pat! pana adoarme. Dimpotriva, ea adoarme in 5 minute pe cand Filip se foieste, se ridica, eu il vad din patul meu pe dupa colt un pic, ii zic sa puna capul pe perna etc. Deci cu Filip nu e rezolvata treaba da macar nu mai trebuie sa stau cu el. Pot insa sa-ti spun cum a functionat la fi-mea sa nu mai vina noaptea peste noi. I-am spus in fiecare seara pe un ton foarte serios: fii atenta! Nu mai vii la noi in pat ca nu avem loc! Eu vreau sa ma odihnesc, de-aia ti-am cumparat patul tau, eu am patul meu Filip pe-al lui si toata lumea doarme toata noaptea la locul lui. Ai inteles? Si cer neaparat confirmarea verbala in timp ce se uita la mine. Si a mers. A avut cateva nopti in care s-a foit, s-a plimbat prin casa, dar n-a venit la noi, statea in usa si ma striga asa pe jumatate adormita, eu o duceam la loc fara o vorba si ea era parca teleghidata, dar in ultimele cateva nopti inainte de a-i duce in berceni reusisem. Acum sa vedem ce a mai ramas ca la soacra-mea Dumnezeu cu mila dpdv al dormitului...
Gata ma duc sa termin tot ce mai am de facut ca acusi suna barbatul sa fac pe taximetrista si pe hamalul si sa merg sa-l iau de la munca 
www.obiectiverealiste.blogspot.com" target="_blank">Blogul grasei
www.bijuteriiandroix.page.tl" target="_blank">Androix Bijoux
Niste copii si toti copiii! 
Ada_74 spune:
Oana, cu somnul stam cam asa:
Cu Iulia nu am nici o problema, ritualul a ramas acelasi de cand avea o luna - o pun in patut, ii dau biberonul (partea asta de la 9 luni), sting lumina si inchid usa. Si ne mai vedem dimineata.
Cu Sergiu e alta poveste, ca l-am mutat in camera noastra inca de cand eram insarcinata cu Iulia (ca sa nu sufere cumva baiatul ca-i ia sor-sa camera). Ritualul e ceva de genul - intai dam cu banul sa vedem cine doarme cu el (inca nu si-a pus problema de ce castiga intotdeauna ta-su ),isi satisface toate nevoile (apa, pipi, pupaturi), ii citesc, ne pupam si am plecat, cu promisiunea ca tati vine in 10 minute. Usa ramane deschisa, dar nu se mai ridica din pat, pentru ca stie ca se lasa cu desene sau calculator taiate (nu ca pedeapsa, dar i-am explicat ca daca nu adoarme repede, se trezeste greu, intarzie la gradinita, si ca sa nu mai intarzie nu se mai uita seara la desene ca sa mearga la culcare mai devreme). Iar daca se intampla ca Iuli sa ramana sa doarma cu mine in sufragerie, ne trezim cu el peste noapte sa-l ia pe ta-su in dormitor.
elisor spune:
Scurt citesc tot dar nu nu prea mai am timp si energie sa scriu.
Andreea vacanta placuta si drum bun, la munte mai gasiti 
...cu dieta merge, merge si pentru faptul ca sunt superobosita din cauza serviciului si cand ajung acasa mi-e atat de obosit psihicul incat si efortul de a manca e ceva prea mult. Am dat jos aproape 5 kg in conditiile in care sunt zile in care mananc doar cateva portocale si alune.
Cu somnul la noi e complicat, seara devin mama rea pentru ca ii sting tv si ii iau si telecomanda. Ne punem langa ea pentru cca 10 minute (nu intotdeauna) cat sa devina semiadormita si sa ne retragem spre camerele noastre, nu ii las veioza aprinsa dar nu inchid jaluzele si astfel are lumina de afara si o las cu poveste sau fara depinde cum prefera. In functie de cat de tarziu se culca asa e si starea de spirit dimineata cand lucrurile se pot complica si mai rau in functie de tinuta pe care i-o pregatesc
Cand citesc despre fermele voastre parca imi fluturati o cioco prin fata ochilor, tare ma tenteaza sa vad despre ce-i vorba dar ma ma tin tare pe pozitie pentru ca sunt om si deci supusa tentatiei si viciilor, sunt maestra in dependenta de orice fel (chiar si de servici ). Apropo de servici sunt 6 saptamani de cand avem Curtea de conturi pe cap, maine ar trebuie sa scrie pv si sa se care de luni dar nu stiu zau, erau niste zvonuri ca si-ar prelungi sederea ca n-au terminat 
. Ne trateaza ca pe niste infractori macar daca ar pricepe ceva dar ele doar cer, cer, fac stocuri de dosare si acte, purtam aceleasi discutii de cateva saptamani , au venit si intr-o perioada foarte aglomerata pentru noi.
Am gasit bilete de vacanta foarte convenabile cu earlybooking in Bulgaria si ne-am bucurat ca doi copii cand am vazut ca pasapoartele copiilor sunt valabile pana in august, noi vrem sa mergem in iunie si azi vestea cea proasta cade ca un turture-n cap: trebuie sa fie valabile 6 luni de la terminarea sederii. Nu stiu daca mai mergem in conditiile astea ca altele noi costa peste 500 lei si cum nici anul asta nu pupam nimic in plus la salarii, ba dimpotriva ...treziti-ma in 2011 sau in 2012 sau cand ne-m merge mai bine
Ne-am facut un obicei duminica sa mergem la Opera si tare ne mai place, ne relaxam si incarcam bateriile, am inceput sa nu mai am rabdare cu iarna asta, cu ziua scurta, desi s-a mai lungit nitel.
Ioana te-ai evaporat?
Sanatate celor bolnaviori desi am citit pe ici pe colo ca s-au mai ameliorat problemele!
Va pup!
omustata spune:
Robotzica-pai esti activa bine pe Facebook daca faci toate astea. Eu nu sunt activa deloc. Nu intru decat ca sa accept prietenii. Efectiv nu am timp de Facebook, de ferme sau de altceva. Iar cu Facebook-ul sa fiu sincera parca ma simt dezbracata in public. Tot poporul poate vedea daca cineva comenteaza pe "peretele" meu, etc.
cum culcam copiii-cam de aproape 3 ani, facem in felul urmator. Dupa baie, alergam copilul sa-i punem pijamaua. Dupa ce-i punem pijamaua, alergam copilul de cateva ori prin casa pana il prindem sa-l spalam pe dinti. Dupa alte cateva alergaturi, nervi, joaca ne asezam in pat si citim o carte (eu) sau spunem o poveste (tati), stingem lumina si lasam numai o mica veioza de veghe si gata, culcarea. Dupa ce inchidem usa, la vreo 5 minute, ne striga cat o tin plamanii. Venim disperati ca cine stie ce a patit copilul, ea ne spune calma ca vrea sa mearga la WC (desi a mai fost cu jumatate de ora inainte). Terminam si cu asta, spunem "noapte buna", pupaturi, etc si mai stam asa vreo 5 minute. Iar ne striga disperata, cica a uitat sa-si faca rugaciunea (stie ca la chestia asta nu pot sa o refuz). Si uite asa, dupa ce epuizeaza toate motivele pentru care ne poate chema, in sfarsit se culca. Acum m-am invatat si i le anticipez. Asa ca inainte sa inchid lumina si usa mai mergem o data la toaleta, ne facem rugaciunea si abia apoi ne culcam. Cand este foarte obosita (dupa o zi in care are innot, de ex) nu ne mai cheama deloc. Insa nu ne culcam cu ea in pat niciodata si nu stam niciodata in camera cu ea pana adoarme. Am facut asta pana la 2 ani, dupa care sotul meu a pus piciorul in prag si a facut reguli noi. A plans Maya vreo 2 nopti de ni s-a rupt sufletul, dar am ramas tare pe pozitii si a mers.
Asa, ca fapt divers, am trimis o invitatie pe adresa comuna de email la albumul nostru de pe Snapfish. Din pacate trebuie sa aveti cont la ei, altfel nu se poate vedea. Daca aveti cont si va face placere, va invit la vizionare.
gabitzam spune:
Olga, am vazut pozele voastre Facusem eu mai demult cont acolo, cu contul comun si aceeasi parola, ca sa pot sa-ti vad pozele. Tare frumoasa este Maya. Iar in pozele de Haloween este delicioasa ca vrajitoare. Si te-am mai vazut si pe tine din viteza.
Alaturi de SEBI
omustata spune:
Multumesc mult, Gabitza!
sufletzica spune:
Si eu margelesc de zor pt ca am un targ sapt viitoare.
Si mai am si o comanda de pictat un perete.Asa ca sunt full..
Noi ne culcam cam asa: Eu cu David in patul de jos si Sara in patul de sus (au paturi supraetajate) Cand adoarme David si daca Sara nu a adormit inca, ma urc si la ea sa o dragalesc si sa ii citesc o poveste daca mai pot. Dupa asta plec la mine in pat si gata...pana pe la miezul noptii (uneori spre dimineata daca am noroc) cand ma trezesc cu David in pat...Fara plansete fara nimic..vine si se culca langa mine. mai sunt si zile cand Sara adoarme greu si dupa episodul cu dragalitul si povestea se mai joaca in patul ei sau se da jos din pat si vine la mine sa ma intrebe daca nu poate dormi cu mine. La care bineinteles ii spun ca nu se poate pt ca va veni David mai tarziu si nu incapem toti 3 intr-un pat. Ea se intoarce in patul ei si se mai joaca pana adoarme.Tb insa sa le las o lumina aprinsa pe balcon si usa deschisa la mine.Sarei ii este frica de intuneric
Acum am si eu o intrebare pt mamicile din Buc cu copii la gradi de stat in principal: puteti sa imi spuneti si mie cam cu cat ati cotizat voi anul asta extra taxa? Adica vezi rechizite (s-au strans bani sau s-au luat individual?) serbare Craciun, serbare 8 martie daca faceti etc.M-ar ajuta sa am un etalon...
Si mai am o intrebare pt aceleasi mamici: copiii vostri au voie sa ia o jucarie cu ei la gradi sa doarma cu ea sau nu?
Si as mai vrea sa stiu cam ce stiu copiii vostri sa faca la varsta asta...Am vazut ca unii deja citesc dar m-ar interesa media....
Sara stie cifrele, adica le recunoaste, le poate face pe unele nu pe toate, stie si cateva litere, stie sa isi scrie numele si alte cateva cuv simple ca mama, tata, David etc., stie sa desparta in silabe bine (ii place chestia asta)...stie culorile, stie sa coloreze deja binisor (nu mai depaseste aproape deloc marginile desenului) si deseneaza deja cate ceva inteligibil, uneori chiar dragut (casa, oameni fluturi etc) ...
Nu cred ca stie sa socoteasca (nu am probat-o la chestia asta dar nici nu am lucrat cu ea la chestia asta; poate daca a invata la gradi) dar stie sa faca activitati cu numarat, scois, adaugat (le numara si a raspunsul bine).Nu stie sa numere dupa 10 decat c u ajutor si cel mult pana la 20...
As vrea sa stiu ce ar tb sa stie si unde sa mai lucrez cu ea...Eu acum fac cu ea betisoare, bastonaseca sa capete indemanare la facut litere si cifre.Si facem literele si cifrele.pb cu ea este ca se plictiseste repede si se infurie daca nu ii iese ceva si renunta.Si nici nu se dovedeste un copil prea lesinat dupa invatat.
Asa ca avansam destul de greu. Si uneori imi mai pierd si eu rabdarea...
In schimb David dovedeste inclinatii artistice. Ii place sa deseneze f mult, ar sta doar cu culorile in mana...si amesteca culorile, adica nu deseneaza pur si simplu cu una. ii place sa danseze si chiar are miscari de dans deja: face piruete, dansam o mica hora impreuna...din astea. Si canta ...in legea lui dar cand il apuca canta si in magazin si pe strada din tot sufletul.
Ma bucur ca este asa Ca Sara nu a aratat interes pt desen decat f tarziu ...pt dans cred ca la toti le place sa se batzaie iar cu cantatul nu imi amintesc sa fi aratat vreo inclinatie deosebita...
mami de Sara si David
www.adelebijou.blogspot.com
nelia spune:
Sufletzica, eu cred ca stie destule Sara... Tudora doar socoteli simple mai face in plus, in rest cam tot pe acolo. Dar daca nu are rabdare, se plictiseste, iar tu iti pierzi la fel rabdarea, nu e bine sa o fortezi si nici sa-ti incerci tu limitele rabdarii. Stai linistita, ca ti le vei incerca cu virf si indesat cind ii vei avea pe amindoi la scoala. Aici, pina in clasa a II-a, copiii fac totul in joc si ceea ce le place mai mult, la gradinita nu fac decit jumatate de ora pe zi, cu lucruri elementare, dar in ambele limbi ca asa e locul in care traiesc... adica: cifre, litere, jocuri cu ele, zilele saptaminii, lunile, anotimpurile, despre vreme, despre clima, despre animale in cele 4 anotimpuri... dar numai jumatate de ora pe zi stau adunati in jurul profesorului si au lectii. Apoi, la joaca... dar jocurile sint si ele educative, artistice, au si momente, multe, de joaca fara tematica. Nu-i chinuie deloc, nu-i obliga, dar ramii suprins sa vezi cite lucruri stiu totusi chiar si cu acea jumatate de ora de 'lectii'. Acasa eu am cite o carte, pentru fiecare limba (engleza, franceza, romana) de pregatire pentru scoala, daca vrei ma uit si iti spun cum se cheama cea romana pentru ca si in celelalte doua sint lucruri asemanatoare. Si facem din ea, cind are chef, daca vrea, ce vrea, important este sa-i placa, sa iubeasca sa invete... Dar Tudorei ii place, vine tot timpul cu cartea, ca nu stie sa citeasca si nu stie ce-i cere exercitiul si facem pina... ma plictisesc eu.
Nu acelasi lucru mi se intimpla si in camera cu lectiile adevarate, adica ale Agatei. Dar cred ca asta este din cauza ca am gresit eu in clasa I. Ca orice parinte normal, roman, am depasit limita jocului, adica esti in clasa I, trebuie sa inveti, ori la scoala inca desenau litere... Spun ca am gresit, pentru ca metoda mea, mai spartana, in sensul ca o cam obligam sa stea la birou si sa lucram macar cite jumatate de ora pe zi, nu a adus cu ea nici un rezultat decit furie si refuz, iar cea a scolii, unde totul era o veselie si un joc continuu, a facut ca fetita mea sa stie si sa scrie si sa citeasca in franceza inainte de Craciun! Si acum, la scoala se duce cu placere si e un elef de 9-10, tot timpul cu mina pe sus, tot timpul originala si cu initiative, dornica sa afle cit mai multe, foarte atenta si cu putere de concentrare... citat aproximativ din ceea ce au scris invatatoarea si profesorii ei la sfirsitul buletinului de note... iar acasa... un copil plictisit, care ar face orice in afara de lectii, constiincioasa cu lectiile propriu-zise, ce i-au dat concret profesorii sa faca, dar total impotriva la orice as vrea sa fac cu ea in plus... nu e atenta, nu se concentreaza, eu ma agit si ragusesc sa-i explic si ea se scarpina, scapa creionul de o suta de ori, se uita pe pereti, casca...
Merg ff greu lectiile acasa si in mare masura ne simtim vinovati pentru asta. Eu, ca sotul crede si acum ca metoda noastra e buna, iar la scoala ii lasa sa faca ce vor si nu invata nimic... dar nu e asa. Stie atitea lucruri Agata, of, atit de multe pentru virsta ei, si in mare parte nu de la noi sau cind am incercat sa-i explicam despre ele, ea stia deja baza. Cum cu alte persoane nu sta, concluzia este ca scoala a invatat-o.
Asa ca, sfatul meu care vine din greselile mele, ale noastre, este sa nu o fortati absolut deloc, sa transformati totul intr-un joc, iar daca nu e timp si chef, din partea copilului si a parintelui, in egala masura... mai bine nimic. Pentru ca, de fapt, asta e problema mare: lipsa timpului. Tu, ca si mine, mai ai un copil, eu doi si nu pot sa fiu mereu intr-un permanent joc, sa inventez, sa caut metode amuzante prin care sa-i invat pe copii fara ca ei sa simta ca asta fac. Ori asa sint profesorii aici, sint extrem de calzi, de prietenosi, de deschisi, de rabdatori, au un simt al umorului foarte dezvoltat... sint si reguli si consecinte daca sint incalcate, dar in general, in scoala, este o permanenta veselie, totul e colorat, totul e o copilarie fericita, fara lectii, fara obligatia scrisa pe usa de la intrare: trebuie sa invatati, daca nu...
Eu incerc acum sa-mi indrept greselile in privinta Agatei, am discutat si cu invatatoarea ei (nu va spun ce ochi a facut cind a aflat ce patesc cu eleva ei preferata acasa... cea care in clasa e prima la a face tot, elevi din astia sa tot ai... etc.) si stiu ce am de facut. Numai ca raul a fost deja facut, numai cind pronuntam cuvintul 'lectii' in casa... ne situam automat amindoua pe pozitie de 
. Sint tare trista din cauza asta, mai ales ca si in privinta lecturii, venind pe fondul asta, nu am reusit inca sa o fac sa iubeasca cartile. Si asta ma doare rau de tot!
Hai, ca m-am intins, dar e un subiect care arde la noi in casa de un an si ceva.
CORNELIA, mami de www.dropshots.com/nelia#date/2009-03-30/13:05:37" target="_blank">AGATA, TUDORA si LISANDRU