Tinere senioare cu greutate>50kg(63)

guzelnico spune:

Sorinuka, ia treci aici la lamuriri clare pt o femeie hormonata: cand ai zis ca faci IA?

adria42 spune:

Buna fetele mele dragi!
Am baut cafeaua, am mancat si friptura pregatita de Gali si acum stam si lenevim, ca doar e duminica!
Dau de baut la toata lumea, azi implinim 12 ani de la casatorie!
Pupici multi la toate fetele!

guzelnico spune:

Galli, am facut gogosele! Super-simpla reteta!
Am cam alergat io gogoselele prin cratita dupa ce le-am intors dar au iesit super. T este f incantat. Le mananca cu Nuttela.

guzelnico spune:

ADRIA, LA MULTI-MULTI ANI IMPREUNA, SA AVETI PARTE DE O VIATA FERICITA, PLINA DE BUCURII SI IMPLINIRI!

mami_vreau spune:

Buna fetelor!
Mai da' scrieti, nu va incurcati! Pai chiar asa domne'? Sa faceti voi chefuri si sa nu chemati pe toata lumea??? Da' las, ca de-acum incolo stau cu ochii pe voi vinerea seara ca vad ca-i seara de dezmat...
Fetelor, aveti niste povesti frumoase pe cere le-am citit cu mare drag! Si ca sa ne cunoastem mai bine, cu riscul de a va plictisi, v-o spun si eu pe-a mea...

Povestea mea... hmmm... nu stiu daca e foarte speciala dar e a mea. De fapt, povestea noastra nu este una inspirata din filmele romantice, cu dragoste nebuna. Este o poveste simpla reala dar frumoasa pentru ca am trait-o noi. Totul a inceput acum 10 ani intr-o discoteca... Eu aveam 22 ani, el 21, amandoi eram tineri si frumosi si dornici sa ne gasim perechea... El mai timid la inceput (ca doar era mai pushtan decat mine ), eu mai indrazneata, am facut primul pas sau mai bine zis am aruncat mingea in terenul lui iar lui nu i-a trebuit mult pana sa vina in jumatatea mea de teren...
La inceput a fost o scanteie aprinsa, aceasta scanteie s-a transformat in flacara iar noi am continuat sa o sustinem, sa ii crestem intensitatea si sa o facem sa dureze... Am invatat sa-l cunosc cum nimeni nu-l cunoaste, a invatat sa ma intelega cum nimeni nu ma intelege, am dobandit incredere netarmurita unul in celalalt si sentimentele noastre au crescut odata cu trecerea timpului... Dupa 5 ani ne-am pus pirostriile dar nu ne-am grabit foarte tare sa avem un bebe deoarece, asa cum si multi dintre voi au facut, ne-am axat pe construirea unor cariere profesionale... Relatia noastra plecase pe 7 ani (eu aveam deja 29 de ani), si totul era ca la inceput: iubire, intelegere, respect... Am constientizat amandoi ca un singur lucru mai trebuia sa ne dea Dumnezeu pentru ca iubirea noastra sa fie deplina, un copil. Am inceput sa lucram la proiectul "bebe" dar vazand ca nu vrea sa apara de buna-voie si nesilit de nimeni, dupa vreo 6 luni de incercare am trecut la etapa 2: cautari pe net, teste ovulatie, masurat temperaturi, emotii in asteptarea rezultatului la test, etc... Si uite-asa a mai trecut un an... timp in care nu am stat degeaba... nuuuuuu... am facut si niscaiva analize ca sa ne convingem (io si al meu mister F ) ca suntem in regula... am "donat" sange pe la laboratoarele de analize ca na’ trebuia sa ajunga si de-o ciorbita si de-o tocanita (a se citi analize uzuale si hormonale ), al meu a "donat" si el ce-avea mai bun ca sa ii analizam, eu m-am plimbat pe la monitorizari ca sa zica lumea si despre mine ca-s "plimbata"... aparent totul era in regula dar stiti voi vorba aia "operatia a reusit, pacientul insa a decedat"... asa si la noi... toate bune si frumoase da’ bebe ioc... asa ca in noiembrie 2008 am trecut la urmatorul pas: verificarea trompelor! N-am putut sa fac hsg ca-s alergica da’ am facut direct laparoscopie... Si bine am facut ca dupa operatie am aflat ca am ambele trompe infundate si din pacate nu pot fi desfundate deoarece pe langa gramada de aderente mai am si o “imbarligatura” mare in burta care face imposibil accesul la trompe pentru a se incerca desfundarea lor! Asa ca am primit prima lovitura: vestea ca nu pot avea bebe decat prin FIV...
M-am obisnuit cu ideea si apoi am trecut la actiune ca nu mai voiam sa pierd timpul... Imi fac eu programare la un renumit medic de la Giulesti ca sa vorbesc cu el despre inceperea procedurii FIV... Imi face ecografie si imi spune cu cea mai mare seninatate ca nu imi poate face FIV deoarece datorita dragei de “imbarligaturi” de care va spuneam mai devreme ovarele mele sunt pozitionate in spatele uterului si nu poate ajunge la ele sa le punctioneze... Ok, ok si io ce fac? Eeeeeee… pai ce credeti voi ca medicul nu a avut un raspuns? Ba da, normal... "Sa adoptati!" Si bang... lovitura numarul 2... Da’ stiti voi ce nu stia medicul??? Ca eu is tauras si nu accept un raspuns negativ... L-am cautat eu prin spital si l-am intrebat daca nu pot face totusi FIV cu ovule donate... "Ba da, da’ nu fac eu!" Acu’ va intreb si io ca proasta: oare nu trebuia sa imi spuna toate posibilitatile in loc sa imi raspunda simplu "Sa adoptati!"? Daca eu nu as fi stiut si de aceasta posibilitate ar fi trebuit sa ma resemnez, nu? M-am dus la cabinetul FIV ca sa intreb care este procedura in cazul unui FIV cu ovule donate! Eeeee... aici alta nebunie... in cazul in care astepti donator anonim asteeeeeeepti si tot astepti! Cica vreo 2 ani, in cel mai bun caz (cel putin asa mi s-a spus atunci, cand inca nu izbucnise scandalul ovocitelor donate)! Sau iti gasesti tu donatoare si atunci procesul poate demara mult mai repede! Asa ca m-am programat la Marinescu ca sa vad ce pot face in continuare! Si la consultatie am vazut in sfarsit o raza de soare... Mi-a zis ca incercam sa facem FIV prin punctionarea unui singur ovar, cel stang, la care credea el ca poate ajunge la punctie! Zis si facut asa ca am inceput sa refac analizele necesare pentru dosarul FIV astfel incat sa fie cat mai recente... Am facut si histeroscopie ca sa ma asigur ca bebe va gasi un culcus bun urmand ca in martie sa incep procedura FIV... dar cand am ajuns la control pentru a stabili schema de tratament bineinteles ca am intampinat alte greutati... ca doar nu se poate sa mearga totul ca pe roate! Aveam pe ovarul pe care trebuia sa se faca punctia ditamai chistul... Asa ca am mai amanat FIV-ul cu o luna timp in care am luat anticonceptionale ca sa se resoarba chistul.
In aprilie 2009 am inceput in sfarsit stimularea... Am urmat protocolul scurt cu stimulare cu puregon, doza zilnica de 150 ui si inhibare cu cetrotide... Dar nu am raspuns bine la tratament deoarece la monitorizari se vedeau 6 foliculi pe ovarul stang dar la punctie nu s-a recoltat decat un singur ovocit... va dati seama cat de dezamagita am fost! Nu mai speram nimic... Insa acel ovocit s-a fertilizat si la 48 de ore de la punctie am facut embriotransferul. Apoi am asteptat, m-am rugat si am sperat! Dar nu a fost sa fie... Pe 9 aprilie am facut testul de sange si am primit rezultatul negativ! Eeeee... alta lovitura... Dar m-am ridicat si m-am pregatit sa lupt in continuare, pe meleaguri straine din aceasta data... Ar fi trebuit sa facem FIV2 in toamna trecuta dar din pacate au aparut multe probleme care ne-au facut sa-l amanam... a murit socrul meu... mama a facut infarct, a trecut prin operatie de by-pass si reconstructie a unui perete al inimii... bunica mea s-a operat... inainte de revelion si-a mai rupt si tatal meu o coasta... pana si catzelul meu era bolnav, il duceam la injectii... toata lumea din casa era bolnava... offfff... ne-a fost greu... tare greu... ganditi-va ca toate acestea s-au intamplat in mai putin de 6 luni... una dupa alta... Acum lucrurile s-au mai linistit un pic si speram sa iasa soarele si pe strada noastra... In martie vom face FIV-ul cu numarul 2 si sper ca acesta sa fie cel norocos!
Ce m-a ajutat sa merg mai departe? Sotul meu care este un scump, manca-l-ar mama pe el de baiat , fetele de pe forum care sunt niste dulci , toate persoanele dragi care imi sunt aproape precum si toate lucrurile frumoase care ma inconjoara si care mi-au aratat ca am pentru ce sa traiesc si sa lupt in continuare!
Si-am incalcat pe-o sa si... inca nu am terminat povestea... deoarece astept sa va spun continuarea

Laura

mami_vreau spune:

adria La multi ani si sa fiti fericiti... Sa vi se implineasca toate dorintele, chiar si cele mai ascunse! Si sa va ajute bunul Dumnezeu ca anul 13 de casatorie sa va aduca bebele mult dorit...

Laura

mami_vreau spune:

Floricica_albastra noi ne cunoastem de pe alte topicuri de pe vremea cand te apucasei de FIV... Tu si celelelte gravidute ale noastre sunteti dovezile vii ca se poate... Suntem alaturi si la bine si la greu... Asa ca soateti din cap ideea ca ai putea deranja pe cineva pe acest topic!!! neeeeeeh... exclus... Sa faci bine sa nu ne parasesti ca iti dam bataitza!



Laura

sorinake spune:

Nico, luna asta nu mai facem ca am ovulat pe ovarul drept, ala cu trompa infundata! Luna viitoare crestem din nou doza de stimulare! Cred ca-s aproape de menopauza!

Mona40 spune:

Fete frumoase si guralive, pup
Ma doare gura de cand mestec guma si va citesc. Ati scris 3 capitole. Breeee da' tare va mai place taifasul.( Si mie, si mie)
Ma bucur pentru toate bucuriile voastre, tin pumnii, rad, plang, ma emotionez.Sunteti raza mea de lumina, intr-o lume aici departe ( ce-i drept, nu chiar asa rece ca pl la unele din voi).
Floricica, ma alatur si eu cu urecheala. Cum adica ne deranjezi?
Noi aici suntem prietene, nu conteaza daca suntem blonde , brunete , burticoase, foliculoase sau in pauza de...si de...
Multa sanatate si asteptam minunea..
Guze, esti besti...
Gali
Io raportez, Z9 fost la doc,
OD 3 flacai marisori....nu mai stiu cat...si vreo 2 mai mici...
OS 1 marisor
Endometrul 8mm
Trebuie sa continui ganalul si decapeptilul si sa revin poimane la check.
Asta-i productia, sa vedem recolta..
Va pup si va urmaresc...

mami_vreau spune:

Mona buna recolta!!! Felicitari!!!! Pana poimaine mai cresc si din cei mai mici... La cat mai multi embrioni lipiciosi!

Laura